„Cântarea de laudă a fost scutecul purtat de lume la creație” spunea cineva profund și poetic. Totul în univers are capacitatea de a cânta laude Creatorului (Ps. 104; Ps. 148). De aceea închinarea și lauda nu trebuie să-i fie străine creștinului, ci însăși modul lui de a se purta înaintea lui Dumnezeu. Închinarea noastră este consumarea voită a dragostei față de Domnul și Mântuitorul nostru, acea atitudine a inimii care face distincția dintre fiu și străin.
Dacă Dumnezeu locuiește în mijlocul laudelor (Ps. 22:3), atunci cântarea de laudă este însăși adresa lui Dumnezeu. Nu putem intra pe porțile Lui decât cu cântări de laudă.
Lauda însoțită de mulțumire este singurul acces în prezența Domnului (Ps. 100:4). Nu putem veni la El doar cu reclamații. El așteaptă cântarea de laudă a copiiilor Lui și nu murmurul plângerilor lor.
Cred că pe măsură ce Biserica se apropie de ziua întâlnirii cu Domnul și Mirele ei, lauda și închinarea vor fi semnul distinctiv al pregătirii ei și a iminenței acelei întâniri pe nori.
Lauda și închinarea sunt singurele elemente ale vieții noastre creștine care vor continua în eternitate. De ce ne temem oare de ele?
paşi spre lumină 
Frate Petrica,
Ingaduiti-mi sa adaug ceva complementar la afirmatia dumneavoastra:
„Cred că formele închinării comune sunt de cele mai multe ori sursa disputelor și tensiunilor din biserici și nu închinarea individuală.”
Cred ca si continutul inchinarii comune este de cele mai multe ori sursa disputelor si tensiunilor din biserici.!
Cat despre inchinarea personala, conteaza sa fie apreciata mai intai de Domnul, mai mult decat o apreciez eu ! Nu as zicea si fariseul din templu ? „Doamne, eu…,eu… Apreciera continutului si chiar a formei inchinarii fariseice a fost apreciata cu prisosinta de Domnul Isus in incheierea parabolei…”Eu va spu ca mai degraba…”(Luca 18:14)
Si sa nu ai pareri mai inalte despre tine; mai mult decat se cuvine. (Psalmul 131)
Pentru a veni in inchinare inaintea lui Dumnezeu trebuie sa avem inima pregatita si sa dorim sa ne inchinam Lui. Toata adoratia, toata slava trebuie sa o dam Celui ce se cuvine s-o dam. Atunci cand „slava” se intoarce spre „purtatorul” laudei, toata inchinarea devine monotona si „ca un chimval zanganitor” in fata lui Dumnezeu, indiferent ca e „solo” ori corul, ori Hillsong ori Peniel o aduce… Daca inchinarea vine dintr-o inima deschisa si sincera pentru Dumnezeu El va primi inchinarea „ca o ofranda pe altarul Lui”. Pentru a fi cu o inima deschisa pentru Dumnezeu nu ai nevoie doar de biserica, duminica, ori in timpul saptamanii, ci ai nevoie de o partasie permanenta cu Dumnezeu incepand din camaruta ta, pe masina, la servici, la scoala, in weekends si apoi continuind in casa Domnului. Plafonarea multora in relatia cu Dumnezeu e foarte periculoasa. Daca l-am laudat pe Dumnezeu inainte cand eram „on fire” pentru El, atunci cand ne plafonam, inchinarea noastra spre Dumnezeu e seaca, fara viata. De multe ori „acesti crestini” plafonati, devin asa buni „actori” ca sunt la fel de „performanti” ca si inainte. Avem nevoie pentru o mai adanca si mai puternica relatie cu Dumnezeu, in rugaciune si dorinta pentru El, pentru a ne mentine sufletul si cugetul curat de unde LAUDA poate curge spre Dumnezeu, nefortata.
Am impresia ca unele din postari, mai mult pe alte bloguri decat aici, care se refera la ‘felul’ in care ar trebui sa ne inchinam, sunt bazate prea mult pe o preferinta personala.
La fel se intampla adeseaori si in discutii personale, in afara intermediului de internet, in discutii pe aceasta tema.
Fiecare doreste un ‘fel’ de inchinare care sa rezoneze in sufletul propriu. Nu e neaparat gresit, dar e posibil ca cei ce canta uneori sa nu gaseasca o piesa muzicala, sau un stil muzical, care sa rezoneze in sufletul tuturor celor ce doresc sa se inchine.
Poate este nevoie de o dorinta mai arzatoare pentru inchinare in inima fiecarui credincios, care sa-l motiveze sa continue in inchinare, chiar daca piesa sau stilul ales nu se potriveste perfect cu ceea ce astepta el de la inceput.
(Agreez ca in cadrul bisericii, este foarte important sa consideri audienta pe care incerci sa o conduci in inchinare).
Este uimitor sa citesti postarile unora care se cred asa stapani pe situatie, indiferent care este tema de discutie. Ce bine trebuie sa fie sa ai un raspuns la toate 🙂
Noi ceilalti, din pacate, mai avem si momente cand trebuie sa recunoastem ca nu avem un raspuns satisfacator.
Unde doi sau trei se aduna in numele meu , voi fii si EU prezent in mijlocul vostru –zice DOMNUL. Cum vom sta noi inaintea DOMNULUI?? topaind, dansind ?? sau cu smerenie si teama ?? Sintem noi neprihaniti indeajuns sau mai e loc de pocainta?? Intradevar DUMNEZEU e dragoste , dar sa nu uitam ca e si un foc mistuitor. Poporul lui israel a jucat sau destrabalat inaintea vitelului de aur , ignorind promisiunile date lui DUMNEZEU – ce a urmat ?? curatirea poporului .Nici noi nu vom fi scutiti de judecata dreapta a DOMNULUI,totusi fiecare e liber sa aleaga.
Daniel Medre, nu cred ca mai are rost.
Gabi B.
Cred ca va trebui sa ne intoarcem la adevarata inchinare cu care ne-am obisnuit atatia ani, frati penticostali, pentru a nu pacatui inaintea lui Dumnezeu cu modelele „furate” din lume (In plus, frate Gabi cum spuneai, surorile nu sunt imbracate „sexy” deci un motiv in plus sa nu fim distrasi de la mesaj). Ei bine, acesta e tiparul nostru?
@ Daniel Medre–Daca te uiti bine pe amindoua clipurile vei realiza tu singur diferenta . Unii aduc lauda lui DUMNEZEU pentru noul Ierusalem cu respect( as putea spune cu frica si teama) si bucurie pentru ceace DOMNUL pregateste pentru cei loiali LUI. Ceilalti cam umflati de binele trai din America au uitat cu totul de traiul lui -KUNTA- KINTE-( oare bunici lor tot asa se inchinau DOMNULUI??) si mai rau au transformat biserica in club de dans ,- Lumescul- in Biserica (au depasit limitele bunului simt in fata oamenilor dar mai mult –au pierdut respectul pentru DUMNEZEU . Respect modul de inchinare diferita datorita culturilor popoarelor dar nu sint de acord cu lipsa de respect si depasirea normelor morale si etice fata de CREATOR. Am ajuns la concluzia ca nivelul de trai , bunastarea si comfortul ne face sa uitam de CEL ce ne-a binecuvintat. E nevoie de suferinte(vezi istoria lui Israel) ca sa revenim la calea veche? Semnale de alarma trebuiesc trase ca sa avertizeze si sa indrepte pasii nostri pina nu ne pierdem in desisurile lumii aceteia. Mulumesc lui Gabi si tie pentru clipuri , oricum toti avem ceva de invatat din ele. God bless you
Daniel Medre, nu trebuia sa te superi, am vrut sa stiu opinia domniei tale cu privire la clipul de mai sus.
Era mai usor sa fi raspuns numai cu aceasta fraza pe care ai scris-o in mijlocul comentariului:
„Imbracamintea, dansul (ce l-am vazut pe clip) daca vreau sa-l inteleg face parte din cultura celor de culoare. ”
Nu am ce adauga la aceasta „perla” de gindire liberala. 🙂
Ce-i cu clipul asta Gabi B.?! Eu vorbesc de lauda si inchinare specifica bisericilor romane si dumneata imi „arunci” un clip ce dupa cate se pare a trebuit sa-l cauti pentru un timp indelungat pe internet… Sau poate ai un fisier cu replici pe care sa le dai tuturora?! Eu spuneam ca TOTI trebuie sa-i dam lauda lui Dumnezeu si dumneata arunci cu piatra… De fapt asta iese in evidenta cu romanii, din USA si nu numai… Decat sa aiba un dialog civilizat, ca oamenii, arunca cu noroi despre… Despre ce? Vrei sa-ti dau idei? Puteai sa gasesti Toronto Blessing, ori Jimmy Swaggart, ori… de ce nu La Crae?!Ce ai dumneata cu modul de inchinare al … eschimoshilor? Pentru prima data cand am fost intr-o biserica din America Centrala am fost foarte surprins ca cei ce se inchinau erau plini de viata pentru Dumnezeu! Puteam sa-i judec? Bineinteles. Majoritatea erau in pantaloni scurti, si barbati si femei, nu exista prea mult aer conditionat in biserica si era in jur de 80-90 de grade F inauntru… I-am inteles imediat. Pe deasupra unii dintre ei se miscau in ritm, ca si cum ar dansa – si era biserica penticostala. A trecut un timp pana mi-am dat seama ca fiecare se poate inchina lui Dumnezeu doar cu inima si mintea si sufletul si cugetul cu adevarat. Imbracamintea, dansul (ce l-am vazut pe clip) daca vreau sa-l inteleg face parte din cultura celor de culoare. Dute si te inchina-te intr-o biserica din Vicovu de Sus si apoi dute si te inchina intr-o biserica din Africa de Sud, ori chiar la evreii mesianici… Iti promit ca vei fi surprins de cat de diversificat e modul de inchinare al crestinilor (chiar doar cei penticostali) de pe intreg globul. Multi nu le place de Peniel – ca, cica e prea lumesc. Multi nu suporta Ciresarii si pe Pustan – ca se duc, cica in biserici ordocse si isi fac cruce, multora nu le place de Hillsongs – ca au prea mare popularitate, multora nu le place Rick Warren – fiindca spun unii are prea multa influenta din „emerging church”, unora nu le place nici de Billy Graham si-l critica fiindca intr-un interviu cu Schuller ar fi agreat ca „toate drumurile/credintele” duc spre Dumnezeu”… Si-as putea continua…Cand ne desteptam sa nu ne mai uitam la paiul din ochiul vecinului si sa nu vedem parul din ochiul nostru? Cand vom realiza ca inchinarea adevarata lui Dumnezeu nu poate fi ingradita de vesminte, tendinte, traditii, legalisme, invidii, ci inchinatorii adevarati sunt cei ce se inchina „in duh si adevar!” Mi-e dor de o zi in cerul lui Dumnezeu in care i-L vom preamari numai pe El si in care nu vor mai fi stiluri de inchinare „nepreferabile”. Priviti acest clip cu o limba necunoscuta noua romanilor, dar cred ca Dumnezeu se bucura de inchinarea lor, si expresia de pe fetele lor reflecta frumuseta Domnului. Enjoy!
Drago, Nu au nici o dreptate, noi nu putem sa facem curatenie in unele biserici Americane, dar putem sa-i avertizam pe cei de la Peniel ca drumul pe care au inceput sfirseste in mizeria si idolatria in care au cazut UNELE biserici Americane.
..deci are perfecta dreptate „Peniel” cand afirma ca..mai inainte de ai apostrofa pe ei,cei din America sa-si faca curatenie in casa lor..??!!!
În cartea: „Creștinism păgân” Frank Viola și George Barna, demonstrează că majoritatea ritualurilor noastre din biserici își au originea în păgânism. Cu toate că nu sunt de acord cu toate afirmațiile lor, subscriu la adevărul că biserica se lasă prea mult influențată de societatea în care trăim, împrumutând adeseori nonvalorile ei. Clipul ilustrează perfect acest adevăr dureros.
Daniel Medre , ce zici de acest context cultural? ( Lauda incepe pe la minutul 1)
Daniel Medre , ce zici de acest context cultural? ( Lauda incepe pe la minutul 1)
Da, frate Gabi,
Sunt perfect de acord ! Inchinarea, cat si lauda aduse lui Dumnezeu, sunt lucrari DUHOVNICESTI constiente si responsabile din punct de vedere personal si nicidecum doar manifestari de grup.
Unitatea in grup de inchinare se realizeaza prin responsabilitati pesconale, nicidecum ca…”ceapa, la legatura” !
Cu intelepciunea Duhului Sfant (Iacov 1:7; 3:13-18), sunt dispus a discerne in maturitate (Evrei 5:11-14) asupra „luarii a tot ce este bun” din cele cercetate cu seriozitatea discernerii. Ca noi nu suntem doar…stomac si minte de strut; adica sa inghitim doar ce sclipeste si „atrage privirile”; adica, „pofta ochilor si laudarosia vietii!”
Aici, avea perfecta dreptate fratele Tzon !
Nu este cazul sa intram in particularitatile modului de inchinarii personale decat sa subliniem: „CU FRICA SI CUTREMUR!” Adica, „SLUJITI DOMNULUI CU FRICA SI BUCURATI_VA TREMURAND ! DATI CINSTE FIULUI CA SA NU SE MANIE SI SA NU PIERITI PE CALEA VOASTRA !” (IN INCHINAREA VOASTRA…) (Psalmul 2:11-12).
AMIN !
Agreez ca in multe biserici la carma „laudei si inchinarii” au ajuns multi tineri care au fost selectati pe principiul „…au voce buna” „cunosc muzica” „sunt tineri…” Agreez ca acesti tineri nu sunt „slefuiti” 100% inainte de a ajunge acolo. Dar din cei ce ajung acolo Dumnezeu foloseste pe multi spre lauda lui. Problema celor din generatia „peste 45 de ani”, a celor fara studii superioare sau a celor din biserici mai „legaliste” este ca e nevoie de o perioada mai indelungata pentru a se acomoda cu noul stil de muzica inceput prin bisericile noastre. Si agreez si cu fratele pastor Lascau, trebuie sa se tina cont si de varsta majoritara a bisericii si de contextul cultural. Nu poti canta la tara, la Poplaca, cantecul „Canta, striga, bate din palme…” Te vor lua fratii pe sus… Dar nici in biserici din orase mai „emancipate” ca Timisoara sa canti incontinuu cantari ca”..o iubita adunare, am o bucurie mare…” E ceva gresit cu aceste cantari? Nicidecum (cu toate ca unele mai vechi par mai demodate), dar am vazut ca in unele biserici, frati si surori care le pasa de comunitatea unde se inchina alcatuiesc grupuri de cantari pentru a angrena intreaga biserica, nu numai cu cantari noi dar si vechi, slefuite. De fapt, menirea noastra e sa-I dam slava lui Dumnezeu, in orice imprejurare, nu doar in cladirea unei biserici. Psalmistul ne indeamna, pe toti, in Ps. 150, sa-L laudam pe Domnul „cu sunet de trambita, Laudati-L cu lauta si harpa, Laudati-L cu timpane si cu jocuri, laudati-L cantand cu instrumente cu corzi si cu cavalul, Laudati-L cu chimvale sunatoare, laudati-L cu chimvale zanganitoare! TOT CE ARE SUFLARE SA-L LAUDE PE DOMNUL! LAUDATI PE DOMNUL!
Muzica crestina ,pentru a ajunge la inima nu are nevoie de asa mult profesionalism[aceasta e numai pentru afisare,cine sintem noi],ci in primul rind de mesajul evanghelic si de cintareti controlati de Duhul Sfint.
OPINIA FRATELUI TON
Este bun atunci când grupul de închinare este alcătuit din persoane mature, duhovniceşti, evlavioase şi când grupul este condus ori de pastorul Bisericii (cum este cazul la Sibiu, cu fr. Binu Poplăceanu) sau de o altă persoană care ştie cum să conducă închinarea. Multe Biserici din America, au un pastor cu închinarea, care este şcolat în a conduce Biserica în închinare şi care produce o închinare extrem de frumoasă şi de profundă.
Dar, când iei un grup de tinerei care nu ştiu bine ce-i relaţia personală cu Dumnezeu şi nu ştiu ei înşişi ce-i adevărata închinare şi-i pui pe ei să conducă închinarea, cu cântări de genul care le place lor, nu-i de mirare că nu mai are loc închinare în duh şi în adevăr, ci are loc tulburare şi frustrare.
Mai mult, când fetele sau femeile din acest grup vin îmbrăcate sexy, toţi bărbaţii se vor uita numai la ele şi, în loc de închinare, va avea loc acolo curvie în gând, care este atât de necruţător condamnată de Domnul Isus (vezi Matei 5:27-30 şi Luca 17:1-2).
http://rodiagnusdei.wordpress.com/2011/03/23/biserica-ce-facem-cind-venim-la-adunare-predica-iosif-ton/
@”ACIDUZZU”multumesc pentru mesaj ,chit despre vrajmasi ,DOMNUL ISUS HRISTOS are grija fiinca El ne poarta de grija!!!Si poate intr-o buna zi acesti vrajmasi o sa inteleaga ca au nevoie de schimbare , dupa cum si Zacheu ,talharul de pe cruce si multi altii au inteles.Singurul lucru pentru care trebuie sa ne rugam este ca ;sa putem sa cugetam zi si noapte in Legea Divina si sa gasim placere in mesajul Ei !Sa nu cadem de oboseala si sa nu ajungem sa ne vindem dreptul pentru o farfurie de linte sau un contract ce ne robeste pentru „stralucirea si puterea materiala”,dupa cum multi au cazut si acum ishi neaga fapta si traiesc doar prin pretentie ,dar fara putere fiinca in apocalipsa 3 cu 17 la 22 ;oare ce gasim scris? Si oare mesajul nu trebuie sa fie cunoscut ?Azi Bisericile sint mai presus ca cele 7 Biserici descrise in Apocalipsa?As fi fericit si bucuros sa fie gasite sfinte si cu hainele inalbite si pline de dragostea dintii!!!Fiinca ar fi o unitate deplina si un exemplu pentru cei din jur si DOMNUL ISUS HRISTOS SI TATAL-CERESC. „Si nu cred ca M’am făcut….vrăjmaşul vostru, pentrucă v’am spus adevărul”
Dimpotriva cred ca este o bucurie ca ne putem sa ne intarim prin astfel de comentarii,chiar daca sintem departe unii de altii si puterea internetului si pe aceasta cale si in acest scop ne poate uni!!!Fiinca copii lui DUMNEZEU-TATAL trebuie sa ajunga in aceiasi unitate putere de ghindire si de traire,indiferent unde este si in ce grup se gaseste!!!Biserica lui Hristos este tinta si exemplul pentru toti ;evrei 12 cu 22 la 29.Sa nu uitam ca ;dupa cum ;”Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulţea mult în Ierusalim, şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă.”Tot asa trebuie sa se intimple si azi!!!!!!
Frate Viorel Chis,
„Iar moda de inchinare azi se expune la fel si cu aceleasi interese si scopuri din partea unora ,insa intr-un mod mai perfid si mod modern!!!Si se poate intelege din dezbinarile ,scandalurile care apar si de multe ori se expun prin subiecte fierbinti cu comentarii grele!!!Uitind de indemnul Scripturii si scopul inchinariii!!!”
SUNT INTRU TOTUL DE ACORD CU DUMNEAVOASTRA !
Sa fit binecuvanta cu puterea de a scrie la fel de transant, la fel de direct ! O sa va faceti vrajmasi ! Dar si apostoliul Pavel si-a facut vrajmasi pentru ca a spus adevarul ! (Galateni 4:16) !
Interesant este ca azi este foarte multa invatatura despre slujire,inchinare si putine fapte !Si daca faptele lipsesc de la credinta ;ce se intimpla?Si ce vedem ca ,se gaseste in jurul nostru!!Sa nu incercam sa ne amagim ca poporul Israel pe timpul venirii DOMNULUI ISUS HRISTOS.Si ei pretindeau ca cunosc LEGEA si Templele ,Sinagogile erau pline ,dar totusi ce s-a intimplat?De ce DOMNUL ISUS HRISTOS I-A CRITICAT ? SI CHIND S-A NASCUT NICI UNUL NU A FOST INTERESAT DE NASTEREA LUI?Nici unul nu s-a dus cu daruri la El si nici nu au dorit sa se bucure de venirea Lui ,cu chit ca le-a explicat El insushi pentru ce a venit si a dovedit si cu Cuvintul Legii scris de prorooci!!!Si azi este la fel si cel ce expune ADEVARUL daca nu detine carnetul (diploma teologica ),prea putin este auzit si mai ajunge si criticat!!!De fapt intr-un sistem formal ,plin de puterea firii prea multe nu se pot face fiinca se ajunge exact la reactiile care au aparut din partea Liderilor spirituali fata de ucenici!!!Iar moda de inchinare azi se expune la fel si cu aceleasi interese si scopuri din partea unora ,insa intr-un mod mai perfid si mod modern!!!Si se poate intelege din dezbinarile ,scandalurile care apar si de multe ori se expun prin subiecte fierbinti cu comentarii grele!!!Uitind de indemnul Scripturii si scopul inchinariii!!!
Inchinatorii adevarati traiesc prin puterea Credintei fiinca prin credinţa în Hristos Isus se ajunge la mintuire!Si adevarata credinta transforma personalitatea umana in una noua plina de sfintire si neprihanire pentru a putea ajunge la desavirsire!!!Fiecare prin puterea darului care-l detine trebuie sa formeze madularele trupului lui Hristos(Biserica).Si sa nu uitam ce scrie ap.Pavel in Romani 14;”18Cine slujeşte lui Hristos în felul acesta, este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni.
19Aşa dar, să urmărim lucrurile, cari duc la pacea şi zidirea noastră.”
Cred că lipsa închinătorilor adevărați, cuplată cu împrumuturi care nu țin cont de contextul cultural și de vârstă al bisericii, fac lauda și închinarea o pricină de ispită și discuții în bisericile noastre. Pe de altă parte suntem prea obișnuiți cu mentalitatea „vino și vezi” (sau vino să asculți). O astfel de paradigmă a transformat biserica în „artiști” și „iubiți ascultători”. Este foarte greu să implementezi ideea că există un singur ascultător – Domnul – și noi toți îi cântăm laudele noastre.
„Iar inchinatorii adevarati…”
Nu intotdeauna „lauda si inchinarea” este sinonima cu „inchinatorii adevarati” atat de doriti de Tatal Ceresc ! (Ioan 4:23-24).
Tatal nu are trupe de lauda si inchinare (profesionisti) ci doar „inchinatori adevarati” ! Iar incinatorii adevarati implinesc conditiile cuprinse chiar in contextul postarii fratelui Lascau.
Atat !
Nimic mai mult !
Nici artificii, nici surogate, nici trupe straine (foc strain- Leviticul 10:1-20. Caci si a bea vin si a sluji totodata inseamna tot „foc strain”. sau cum spunea apostolul Pavel in Efeseni 5:18: „Nu va imbatati de vin, aceasta este destrabalare”, nu inchinare. „Dimpotriva fiti plini de Duhul Sfant” – atunci cand slujiti !)
Bine-am zis ?
Nu ne temem de „Lauda si inchinarea” caci pentru aceasta sintem creati ,Sa laudam pe Domnul si numai Lui sa ne inchinam,e bine si frumos.
De ce ne temem?de forma[7/11] or 7 cuvinte repetate de 11 ori.
De ce ne temem -caci cei din lauda si inchinare devin artisti pentru uni in timp ce de fapt sint copii celor ce conduc biserica iar ceilalti stau ca nu au loc la fel ca si „Neimplicatul”
De ce ne temem-dispare cintarea in comun ,ori Biblia ne invata :Intrati cu laude[toti]
De ce pentru ca …..
Cred că formele închinării comune sunt de cele mai multe ori sursa disputelor și tensiunilor din biserici și nu închinarea individuală. Poate ar trebui să analizăm mult mai atent alegerea lor în biserica locală ținând cont mai mult de închinătorii pe care-i avem decât de moda sau modelele vremii.
„De ce ne temem oare de ele?” Oare din pricina formei? Desi continutul lor ne centreaza pe Dumnezeu si lucrarea Sa, probabil nu ne putem impaca cu forma de exprimare a lor, uneori poate prea extravaganta gindesc unii la fel ca si cei care criticau exprimarea extravaganta a dragostei acelei femei care a SPART vasul cu alabastru pt a unge picioarele Mantuitorului
„Închinarea noastră este consumarea voită a dragostei față de Domnul și Mântuitorul nostru” – frumos. Lauda si inchinarea provoaca critici si pentru ca in exprimarea ei felurita SPARGE tipare religioase. Doamne ai mila de noi.