Într-una din conversațiile pe care le-am purtat cu ceva timp în urma cu un pastor, acesta aducea argumente încercând să convingă cu privire la faptul ca în orice domeniu al existentei umane compromisul este absolut necesar. Pot fi compromisuri tehnice sau politice sau religioase sau de orice altă natură. Arta compromisului a dus mereu lumea înainte, deci trebuie uneori sa folosim cu diplomație această artă a compromisului şi în biserică/religie – spunea el.
Fiind preocupați de asemenea de declinul spiritual al bisericii am încercat să înțelegem în ce măsură acesta se datorează deschiderii ei spre compromis. Constatarea noastră este aceea că în biserica românească avem o predispoziție accentuată spre compromis, realitate determinata de istoria recentă a bisericii, care a încercat să traverseze perioada comunistă supraviețuind, mai de graba bazându-se pe compromisuri făcute cu statul comunist decât pe manifestarea puterii lui Dumnezeu. De fapt, chiar la nivelul întregii societăți româneşti se poate vedea această predispoziție spre compromisuri de tot felul, multe dintre acestea fiind de neimaginat în societatea vestică. Zicala “Fa-te frate cu dracul până treci puntea” a devenit un fel de motto al românului în perioada comunistă şi se pare că nu ne putem debarasa de filosofia din spatele ei.
Dacă analizăm prin comparație compromisul bisericii, prin liderii ei cu statul comunist şi compromisul actual al bisericii cu puterea economică a sponsorilor, putem vedea cum aceste compromisuri au şi asemănări şi deosebiri. Toate însă au slăbit în cele din urma biserica, deşi justificarea lor era tocmai pentru a facilita bunul mers al ei.
Compromisurile acceptate de biserică în perioada comunistă au fost rezultatul constrângerii liderilor de către instrumentele opresiunii politice, exterioare bisericii şi anume Securitatea. Se pare că motivația acceptării de către lideri a compromisurilor cu statul comunist nu a fost una financiară, deşi au fost lideri care au beneficiat inclusiv financiar de pe urma colaborării (vezi cartea “Răscumpărarea Memoriei”). Motivația colaborării a fost dorința liderilor de a-şi păstra slujbele şi locul de frunte, sau dorința de a ține bisericile deschise şi de a facilita evoluția lor. Uneori singura motivație a colaborării cu securitatea era şantajul şi compromiterea murdara a liderilor de către Securitate.
În ceea ce priveşte compromisul bisericii cu puterea economică a sponsorilor, am dezvoltat acest subiect pe larg în articolul “Biserica sub opresiunea celor care o finanțează”. Continuând analiza comparativa a celor două tipuri de compromis acceptat oarecum de biserică, putem spune că ambele se justificau prin dorința de a facilita dezvoltarea bisericii. Problema este că biserica trebuie sa se dezvolte, sa progreseze, exclusiv prin asistența Duhului Sfânt, prin intervenția lui Dumnezeu în istoria omului, nu prin asistenta şi intervenția omului în istoria lui Dumnezeu.
O altă asemănare este aceea că în ambele situații, presiunea se exercita aproape exclusiv asupra liderilor.
Dacă în trecut Securitatea a recrutat lideri cu o oarecare slăbiciune de caracter dispuși să negocieze anumite compromisuri pentru a obține unele facilități pentru biserică, în prezent conducătorii continuatori ai liderilor de atunci s-au format păstrând aceeaşi predispoziție de a compromite anumite valori, pentru a facilita un succes de fațadă a bisericii măsurat prin grandoarea clădirilor, confortul membrilor, etc.
Acest comportament al liderilor a condus la deformarea standardelor după care creştinii înțeleg să măsoare succesul bisericii. Astfel, am ajuns să nu mai considerăm standarde de succes valori precum trăirea unei vieți morale şi dedicate pentru Dumnezeu, integritatea, implicarea creştinilor în vederea câştigării oamenilor din jur pentru Hristos. Am redefinit gradul de succes al bisericii prin standardele societății cum ar fi: cât de mulți spectatori participă la serviciu divin, cât de mult a impresionat predicatorul prin elocvența discursului său, cât de talentați şi pregătiți sunt cântăreții, cât de bine este organizat programul, cât de mare este colecta şi cât de grandioasă este clădirea.
Noi considerăm că unul din cele mai mari rele aduse de conducătorii colaboraționişti ai regimului trecut este tocmai această deturnare a valorilor adevărate ale bisericii. De aceea ne exprimam nu atât condamnarea, ci mai mult părerea de rău, pentru faptul că aceşti conducători din timpul comunismului, nu au ştiut să rezolve problema colaborării cu Securitatea într-un fel demn de cineva care cunoaşte cu adevărat pe Dumnezeu. Felicitări celor ce au făcut-o!
O acțiune de mărturisire publică ar fi reaşezat în conştiința creştinilor din biserici adevăratele valori şi standarde de succes şi ar fi lăsat o moştenire profund spirituală noii generații de lideri. Din păcate moştenirea spirituală lăsată de aceşti conducători este o predispoziție spre compromis atât a noilor conducători cât şi a creştinilor de rând. Aici cred că trebuie considerată imensa responsabilitate pe care şi-au asumat-o prin lipsa lor de pocăința: MOŞTENIREA SPIRITUALA LĂSATĂ BISERICII. Este posibil ca în particular ei să-şi fi rezolvat problema mântuirii şi a relației lor cu Dumnezeu, dar problema serioasă a moştenirii spirituale pe care o lasă nu se rezolva decât prin mărturisire publică, tocmai datorită faptului că nu este vorba de creştini de rand, ci de conducători. Suntem convinşi că toți creştinii sinceri i-ar fi iertat şi respectat foarte mult, iar beneficiul pentru biserică ar fi fost imens.
Pe de altă parte putem remarca faptul că în prezent, compromisul conducătorilor bisericii cu sponsorii are circumstanțe agravante în comparație cu trecutul. Astfel dacă în trecut liderii erau constrânşi să facă anumite compromisuri, astăzi ei le fac de buna voie, sau chiar le cauta, considerându-se “binecuvântați” dacă întâlnesc nişte oameni cu bani, dispuşi să investească în afaceri religioase. De asemenea, dacă în trecut presiunea venea din afara bisericii, astăzi ea vine din interior, sponsorii fiind oamenii din biserică. Ori istoria ne învață că întotdeauna biserica a fost mai uşor de învins din interior decât prin constrângeri din exterior.
Luând în considerare legea creşterii si a înmulțirii, trebuie să vedem cum micile compromisuri din trecut au crescut devenind astăzi mari compromisuri şi puținele compromisuri din trecut s-au înmulțit devenind multele compromisuri din prezent. Credem de asemenea că recuperarea memoriei prin pocăința liderilor din perioada comunistă tinde să devină ceva de domeniul trecutului datorită încrâncenării şi refuzului acestora de a se pocăi public, reparând astfel moştenirea spirituală care o lasă urmaşilor.
Tocmai de aceea, considerăm că a sosit timpul ca generația actuală de lideri să-şi asume responsabilitatea viitorului bisericii. Astfel, liderii care nu au avut nimic a face cu perioada comunistă ar trebui să părăsească moştenirea spirituală lăsată de înaintaşi, o moştenire compromisă, şi să se pocăiască public în numele acestora așa cum Daniel, Ezra, Neemia au făcut-o la vremea lor (vezi Daniel cap.9:1-19)
Aceasta înseamnă că actualii conducători ar trebui să nu mai construiască peste lucrările compromise lăsate de înaintaşi, ci sa aibă curajul de a sta înaintea Domului pentru a porni lucrări noi, necompromise, bazate pe o viziune nouă, dată de Dumnezeu. Aceste lucrări trebuie să reafirme adevăratele valori ale Bisericii lui Isus Hristos. Trebuie să ne dezicem de blestemul falselor valori prin care am fost învățați să măsurăm succesul bisericii, valori ieftine de dragul cărora unii din înaintaşii noştri s-au compromis. Pur şi simplu nu putem să ne mai permitem să ne investim viețile continuând să clădim acele lucrări şubrede, la fundația cărora stă compromisul, începute de înaintaşii noştri în condițiile în care ei au refuzat să le repare prin pocăință. În cele din urmă, actualii conducători ar trebui să se simtă responsabili de ce fel de moştenire spirituală lasă la rândul lor celor care vin.
Noi credem că dezicerea de moştenirea spirituală a trecutului a devenit nu doar posibilă ci şi absolut necesară pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze lucrarea noastră, iar binecuvântarea Lui este de neînlocuit. În ultima instanţă succesul lucrării nu depinde de “binecuvântarile oamenilor”.
Mike Olari și Gigi Furdui
Preluat din: Family To Family.
paşi spre lumină 
Despre Iuda (cel original) dvs. spuneţi că „în lipsa liberului arbitru a devenit Fiului Pierzării !”
Această aserţiune poate fi este tranzitivă şi la „Iuda Mioriticul”. Este înspăimântător să te gândeşti că doi din trei ciobanei mioritici (ungurean şi vrâncean) s-au dedat la trădare. Dar dacă n-au liber arbitru, cine-i de vină? Este un mare neajuns să n-ai liber arbitru, iar Iov spune: « Cel ce suferă are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atotputernic. » (Iov 6 :14)
Reblogged this on Hickory Romanian Baptist Church – Celebrating A Quarter Century of GRACE 1988 – 2013.
Frumos indemn. Multumesc. Cu siguranta am sa tin seama de el. S-auzim numai de bine.
Confuz, foarte confuz !. Poate ca vei reusi sa-mi ierti greseala cat si locul slabanogului O ce a ocupat buluc ,dreptul de merit al lui U !. Este rotund si poti sa-l dai usor „de-a dura” !.Am crezut intradevar ca te numesti Mucanu Aurel ,dar acum realizez ca era doar primul tau pseudonim. Cat priveste dozajul oscilarilor tale critice si analitice de „multiple consideratii”, ingreunate si de ateism ,nu-ti vor ajuta deloc sa-l cunosti pe Dumnezeu, sa faci Pasi spre Lumina . Trebuie sa aprofundezi Scripurile !. Inceputul intelepciunii este declansata prin frica de Dumnezeu . Citind Biblia,acest nesecat izvor de profuda intelepciune , cu siguranta vei gasi raspuns tutror intrebarilor tale ,iar in final vei fi deplin cunoscator al ADEVARULUI !. Cu certitudine ,tu Nu faci parte din plebea pauperilor, cum gresit afirmi !. Cu peste patruzeci de ani in urma ,in momente de slabiciune si eu credeam asa .Dar am ingenunchiat in fata Crucii lui Isus , I-am cerut sa ma lumineze , sa-mi netezeasca cararile , sa-mi desfaca lanturile de la picoare, sa aflu Adevarul care ma va face LIBER !. Glorie Numelui Lui , caci m-a ascultat !. Si tu valorezi enorm de mult in ochii lui Dumnezeu !. A avut un Singur Fiu, pe care din pura dragoste pentru tine,L-a trimis aici pe pamantul acesta pacatos , sa moara crucificat !. Si a fost omorat nevinovat , sub caznele si loviturile necrutatoare ale rautatii si orbirii noastre !. A venit sa moara ca si tu sa intelegi adevarata dragoste !. Dar Aurele ,am pentru tine o veste extrordinara : ACUM EL ESTE VIU !. Urmareste cu nespusa bucurie aceste randuri ce ti le adresez !. Te-a iubit si te iubeste pentruca doresti sa afli Adevarul, si mai mult, indraznesti sa faci aici acesti pasi spre Lumina !. Asculta-L pe El , asculta-mi sfatul si vei gasi raspuns la o multime de intrebari ! .Dumnezeu sa-ti dea setea si rabdarea sa-L cunosti pe Isus- Mantuitorul tau si al meu ! !. Atunci vei realiza reala ta valoare ce Dumnezeu a pus-o la nastere in trupul si sufletul tau , vei constata cat de mult pretuesti in ochii LUI !. Te vei simti cu adevarat fericit !. Vei fi in posesia ADEVARULUI ,fericit ca ai primit in dar Viata Vesnica impreuna cu Sfintii si cu toti cei ce-L urmeaza pe Hristos cu drag, fara sa urmareasca vre-un profit !. Iar cand ne’om intalni in prezenta Fetei Lui, radiind de Slava,imbratisarea noastra frateasca va fi revelatoare !. God bless you !
Stimate Dle Mos Ion Roata,
Pseudonimul meu este Aurel Mucanu si nu Mocanu. Aurel este masculinul de la numele unei matusi(Aurelia) si Mucanu este de la felul cum ii numesc aromanii pe romani : „mucani” si mi l-am ales pentru ca nu ma simt jignit daca aromanii imi zic mucan cum se simt romii daca te referi la ei cu numele de tzigani.
Asta este semnificatia „nick-ului” meu.
In ceea ce priveste iubirea sau ura, pot sa spun, ca sa ma laud, ca-mi iubesc aproapele mai mult decat si-i iubesc multi crestini(eu considerandu-ma ateu). N-ai sa ma vezi ca ma cert sau ca dusmanesc pe cineva, nu dusmanesc pe nimeni si nu vreau raul nimanui. Daca-i bestelesc pe bolsevici nu inseamna ca-i dusmanesc. Daca-i critic pe legionari nu inseamna ca-i dusmanesc sau ca le vreau raul sau ca doresc sa moara. Nici chiar parintii care ti-au dat viata nu au dreptul sa ti-o ia.
Daca nu dusmanesc nu inseamna ca fac contrariul si ca iubesc. Este drept ca se spune sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti. Sunt inca circumspect in a stabili ce inseamna aproapele omului. Cineva imi spunea ca aproapele omului sunt toti oamenii de pe pamant si pe toti sa-i iubesc.. Chiar asa ? Sa nu discern ? Sa-i iubesc pe Pol Pot si pe Hitler ? Jamais!
In ceea ce priveste respectul fata de cei morti, trimisi la moarte pentru patrie, tot respectul, cinstea si consideratia. Si nu va suparati, n-am sa am nicio consideratie din acest punct de vedere pentru presedintele nostru care trimite romani in Afganistan, Irak etc si care mor pe acolo. Sa moara inutil ucis de vreun afgan. Ce cautam noi acolo ? Cum n-am consideratie nici pentru fostul maresal Antonescu care a trimis la moarte sute de mii de tineri sa moara pe la Stalingrad, Kursk, Sevastopol si mai stiu eu pe unde. Mie imi pasa de sutele de mii si de milioanele de romani trimisi la moarte pentru interesele unora zicandu-le ca pentru interesele patriei(dar erau interesele lor) nu numai in WW1 sau WW2. Este usor sa te ascunzi interesele proprii si sa clamezi interesele patriei. Sunt facute si legi in acest sens, sunt legi martiale care te trimit la spanzuratoere daca nu te duci sa mori de glont la Stalingrad ca sa aperi Patria de la Bucuresti. Este sinistru ceea ce s-a intamplat si cum s-a procedat. Plebea(unde ma situez si eu) n-are niciun cuvant de spus decat sa fie masa de manevra sau carne de tun. Asa-i facuta lumea. si nu eu am facut-o asa.
PS. Am avut la un moment dat, nu mai stiu pe ce site-uri, si pseudonimul de „Mos Ion Roata”. Nu mai stiu de ce am renuntat la el, probabil ceva minor daca nu mai retin cauza.
Domnule Aurel Mocanu ,ceva nu-i in regula cu dumneata !.Intrezaresc in remarcile ce le faci , o doza de rautate. O dieta severa de post si rugaciune ti-ar prinde bine, ti-ar intari si ti-ar activa sistemul imun al intelepciunii ,ti-ar imbunatati dioptriile si ti-ar inmuia inima . Vad ca Aici pe acest Blog de Rezonanta Acustic-Evanghelica ,unde se fac Pasi bine determinati si foarte siguri spre Lumina, simtul realitatii te-a rascolit suficient ca sa dea rezultate, si in final te-ai decis sa-ti gasesti si un pseudonim pe masura . Ce bine ar fi daca toti informatorii i(intre care vad ca te-ai inclus), ar auzi acuzativ acea Voce raspicata si clara a Mantuitrului ,Ce-i someaza sa scimbe macazul ,precum a fost privilegiat Saul din Tars !. Daca intradevar esti un crestin autentic si plin de RESPECT ,vei fi nevoit sa recunosti ca ai datoria crestina sa- respecti -in primul rand sacrificiul exemplar de neclintita statornicie in credinta a martirilor lui Hristos precum Stefan, Richard Wurmbarand, Traian Dorz, si pe urma pe cei ce ,eventual , cu chiu cu vai , precum dumneata , isi recunosc. . . nestatornicia, slabiciunea si toleranta fata de pacat !.(si asta spus cu maxima indulgenta !). Iar la baza statorniciei in Cerdinta in Sfant Sangele Mantuitorului,in nici un caz nu sta rigiditatea legalismului religios ce-l manifesti ci Dragostea !.Si apoi sti si de ce ??!!. Pentruca DRAGOSTEA este ETERNA, neclintita, neconditionata ,mult, mult mai tare decat moartea !. Aceste randuri vor ramane aici o marturie clara si limpede pentru tine ,cu mult dupa ce Mos Ion Roata va fi trecut in Vesnicii !.
Cu multa dragoste crestina , al tau frate care te iubeste neconditionat !
Un copilas de un anisor, in patutzul lui cu gardulete protective, cand ajunge sa stea si el in picoare,precum stai si tu, iti urmareste fiecare miscare.Orizontul lui s-a largit ,priveste mai putin tavanul si cerul si este determinat sa se informeze si sa invete de la cei din jur. Primii lui dascali sunt parintii si lumea inconjuratare din imediata apropiere a patului . De acum invata prin gesturile si mimica fetei tale ,in ce fel de lume va trebui sa se miste ,sa actioneze.Tu vii langa patutz si incepi sa-i zambesti fortat si teatral, sa te schimonosesti . Doresti sa-l faci sa-ti zambeasca .Doresti sa-l dispui, sa-i controlezi atentia. Efortul exagerarilor tale teatrale va da rezultate. Apoi ,cu manuta lui nesigura si lipsita de coordonare ,te loveste peste fatza. Tu, simulezi durerea pricinuita de el, iti acoperi ochii cu palmele si in hohote, te prefaci ca plangi. Reactia lui este una sincera,conditionata de informatia si mesajul tau .Socat si afectat de dramatismul tau , participa intens si emotiv la acel moment . Dar dupa un scurt moment de tensiune, tu, privind printre degete, lasi palmele incet jos, si razi in hohote. Starea de tensiune a trecut, rade si el ,asimileaza gluma. Dar in mintea lui setoasa de informatie, o doza de confuzie s-a inradacinat , a prins contur .El nu a invatat nimic pozitiv din aceasta ipostaza .Va intelege treptat ca simularea si actoria stau si raman solutia si rezolvarea multor esecuri , multor probleme . Falsitatea si mincuna stau ,rezolva si consolideaza baza vietii. . . . Va creste, vazand mereu cum te-ai calificat in actorie si cum stii sa manipulezi pe cei din jurul tau. Te va auzi la anvon cum predici, iti va auzi comentariile tale in privat, certurile tale cu sotia ,te va prinde cand barfesti ,cand minti, cand predici dramatic , cand dai mana si imbratisezi pe cel pe care i-ai denigrat si vorbit de rau cu o zi inainte. Iti va vedea prefacatoria atunci cand „rezolvi” o multime de probleme prin viclenie ,transpus in personajul caracterului descris de tine. Si nu esti nici predicator al ADEVARULUI si nici pastor al Turmei lui Hristos ,ci doar un sarman si desconspirat speculant si deceiver . . . . . Apoi ai fost invitat la Sediul Securitatii !
Vai si amar era de procurorul tortionar si criminal Saul din Taars daca ar fi incaput pe mainile voastre. Sau sa va predice voua dupa preschimbare!!! N-ar mai fi apucat sa fie Pavel, ca l-ati fi huiduit si rapus cu pietre. Si, cu siguranta, nu l-ati fi crezut. Vai voua, purilor si intolerantilor…! Ca nu trece Cuavntul de scarita urechii voastre. Vai de voi, judecatorilor, care-i judecati cu atata usurinta pe altii. Vai de voi, pocaiti din limba. Respect, Aurel Mucanu!
Raman la parerea : securistul este calaul, informatorul/”colaboratorul” este victima.
Nu pot sa dau cu pietre in victima.
Daca un violator violeaza o fata si la tribunal spune ca fata l-a provocat purtand fusta mini, indiferent ce ar zice oricine nu am sa dau cu pietre in fata violata.
Repet, mi se pare foarte ciudat sa se dea cu pietre in victimele regimului bolsevic si nu in calai.
Daca as fi facut inchisoare nu ma pot pronunta daca as fi semnat si eu proces verbal de colaborare. Daca l-as fi semnat, obligat de circumstante, as fi evitat cu tot posibilul sa intru in situatii ca sa fiu obligat sa „torn”.
In anii 70-80 ai sec XX, pe vremea lui Ceausescu, se svonise ca Securitatea umbla dupa informatori. Daca bestiile puneau ochii pe tine, cu greu puteai sa refuzi date fiind consecintele refuzului. Ca sa scap, pentru ca eram in situatia de a fii racolat, in orice situatie ma tanguiam ca nu as putea fi spion pentru ca nu pot minti, ma fastacesc si mi se inroseste nasul. Asa am scapat de a fi racolat de acele bestii. Asta pentru ca aveam un caracter slab. Altii cu caractere mai puternice, au facut dizidente si nu s-au lasat in fata odioasei Securitati precum Mircea Dinescu, Paul Goma, Radu Tudoran, Nadea Comaneci, Miodrag Belodedici si altii, unii opunandu-se pe fata Securitatii odiosului Ceausescu iar altii fugind peste hotare. S-au opus Securitatii lui Ceausescu si probabil s-au pus bine cu KGB-ul lui Gorbaciov. Cine poate sti ?
Domnule Mucanu, nervura analitica pe care ai alunecat succint si extrem de repede ,nu o cosider seaca si lipsita de logica!. Dar o vad speculativ orientata spre negativism. …Atitudinea de desconspirare si eliminare a raului ,a pericolului ,atat timp cat ea este indreptata impotriva criminalilor ,a teroristilor ,a raufacatorilor unui popor , a unei natiuni doritoare de Pace in Hrstos ,este buna !. In R.S.R. lucrurile erau rasturnate cu susul in jos, precum imagiea de pe propria dumneavoastra retina. Binele era propagat doar de BISERICA si TEMPLUL LUI DUMNEZEU iar raul si pe diavol il reprezenta Sistemul de guvernamant ateu ,o copie fidela a deavolului rosu -U.R.S.S.iar in fruntea acestui DEMONIC SISTEM , sadismul criminal al politiei secrete numita SECURITATE ! . Si vezi , in situatia turnatoriilor facute de „dragalasul” de Iuda Mioriticul, noi trebue sa-l evaluam la adevaratul lui calibru de minus- valoare !. El era defapt teroristul, criminalul , ucigasul cu pumnal ascutit si taios, ce taia sadic in carne vie , prin spate, zambind languros fratilor lui . El a vandut ,a omorat si spintecat cu sadism tocmai elita celor porniti pe CALEA LUI HRISTOS,IUBITORI DE ADEVAR ,de PACE si VIATA !. Cat despre SECURITATE, in CHICAGO,la inceputul anilor ’80 ,cand luminatul evreu de statura cristica, calca descult ,anevoios , doar in ciorapi , m-am apropiat de el cu emotie si respect, sa-mi semneze si mie o carte . In timp ce o semna ,in soapta l-am intrebat personal pe RICHARD WURMBRAND despre un mare doctor-teolog al Romaniei ,daca este ori nu este omul SECURITATII ?!!. Si sti ce mi-a raspuns : „-scumpul meu frate ,ei sunt chiar aici, prezenti si misuna printre noi :uite chiar acum am dat mana cu cativa !. Cat despre cel care ma intrebi ,ca sa-l indentivic si sa-l pun la incercare ,precum dealtfel avem datoria crestina, atat pot sa-ti spun : In Austria ,cand l-am intalnit prima data , venit „la studii ” , l-am rugat insistent sa nu se mai intoarca inapoi in R.S.R. Sa vina cu mine in State, sa nu se reintoarca si sa se murdareasca precum cainele inapoi la varsatura, dar . . . nu ma ascultat , s-a intors !.Iar cine a dormit timp indelungat cu cainii, se va scarpina indelung si se foii multa vreme dupa accea !”
Da. Si aceste triunale sa functioneze ca in vreme apostolilor in cazul lui Anania si Safira.
Dar, intrucit Dumnezeu nu se grabeste sa aduca pedeapsa , chiriasii localurilor de inchinare isi mina rindul fara a mai tine cont ca viata de crestin are rinduite PORUNCI, care trebuiesc uneori pazite, alteori implinite, alteori traite.
Deci nu se poate trai dupa o simtire „morala”, un atasament „iubitor”, o imaginatie ce se vrea a copia ceea ce ar fi facut Domnul Isus. Acestea sunt basme si poezioare.
In biblie avem clar si limpede poruncile, limitele si exemplele.Si credinta in Isus este EXCLUSIVISTA, asta insemnind compromis ZERO, deci nu prea merge cu duhul de agheasma, cu duhul de autoinselare, de amagire, de …ce o mai putea fi in contradictie cu DA sa fie DA si NU sa fie NU. Ce trece peste, stim de unde vine.
Mosule, stiu cit de greu este sa ai surse si resurse de documentare pe aceasta tema. Dar Mosul meu, aproape cred ca nci nu stii cit de real este ceea ce , cu atita convingere ,spui.
Durerea si mai mare este ca, din ceea ce vad eu, timpul tace si trece, „specialistii” isi vad linistit de treburi, iar „mostenitorii” scaunelor , adica odraslele, vor finaliza loviturile sub centura, si aceasta pentru ca „inaintasii” lor au permis si compromis totul.
Stii Mosule care este nedumerirea mea? Cum de , acesti specialisti, pot crede ca nu se vede si nu se simpte ca adunarile merg din lipsa de putere in lipsa de putere?
Nu ti se pare Mosul meu ca in aceasta categorie a „specialistilor” tot mai multi fac dovada ca nu se mai tem de Dumnezeu? Oare de ce nu accepta faptul ca biblia are atitea si atitea posibilitati de verificare si de punere in evidenta a felului lor de vietuire? Si este atit de simplu ! Ca in vremea ap Pavel in Berea.
Fii binecuvintat cu mult har si pace Mosul meu drag.
Tribunale nicidecum.Nu sunt necesare.Dar nici politica struțului …Doar soluții,pt. reglementarea ,diminuarea sau chiar evitarea unei probleme care revine:compromisul.Cel mai bine..păstorii să soluționeze ,să discute între ei prin colaborare frățească.
Compromisul este necesar pt. a-i mulțumi pe oameni,dar nu este necesar pt. a-L mulțumi pe Dumnezeu.
Ideea dvs. nu rezolvă prea bine problema, deoarece nu elimină riscurile oportuinsmului politic, economic, social, religios…
Dan Amedeo Lazarescu a semnat contract, nu pentru ţară, ci pentru el, şi era de înţeles, că omul pentru piele dă tot. De ce nu l-a semnat mai curând, nu după atâţia ani? Dvs. ori mie, nu folosea moartea lui la Jilava, pentru că nu puteam urca în scaunul rămas liber prin dispariţia lui. Aici răsare şi gravitatea oportunismului contemporan, când se încearcă îndepărtarea unora pe criterii ale trecutului. Unul din profesorii mei (Corneliu Bob), care avea şi funcţie politică, îmi spunea că le-a cerut colegilor să nu-l îndepărteze din meseria lui de dascăl, după răsturnarea regimului comunist, iar colegii lui l-au înţeles. Institutul Politehnic n-a pierdut prin acest act.
Mona Muscă nu putea deveni parlamentar dacă ar fi fost o indiferentistă; este greu de ştiut cât i-a fost rinichiul pentru ţară şi cât pentru sine. Nu putem legaliza compromisul, chiar dacă pare înţelept ce-au propus rabinii, dar nu putem acum face nici „curăţenie” pe baza unor intenţii oportuniste.
Ce compromis pe vremea lui Amos! Vizibil era împlinit un cult extraordinar la Betel şi Ghilgal, dar sufletul celor ce-l împlineau nu era deloc angajat! Şi ce pedagogie a pricinuit această stare de corupţie!
Recomandarea pastorului Wurmbrand lasă loc prea mare oportunismului.
Unde şi cum ar trebui aşezată o normă sănătoasă?
Nu stiu daca Richard Wurmbrand a fost un om inteligent sau evreii sunt cei inteligenti. Poate si unul si ceilalti. Poate ar fi bine ca noi romanii sa „furam”(daca ne dau voie) din intelepciunea rabinilor(evreilor) tinand cont ca ei cred in Dumnezeu inca de acum 4000 de ani pe cand noi credem in Cristos de nici 2000 de ani(daca Imparatul Constantin a impus prin decret crestinismul in sec. IV, inseamna ca nu toti erau de acord cu aceea marturisire pana in acel veac).
N-am fost nici securist nici informator(cum ar crede unii pentru ca nu sunt de acord sa aruncam cu pietre in ei). Dar sunt cam empatic si ma pun in pielea asa-zisilor informatori/colaboratori. Dan Amedeo Lazarescu a stat in inchisoare 19 ani(poate gresesc la numar). Si dupa puciul militar din decembrie 1989 l-au „scos” turnator si a murit de inima rea. Este frumos, este crestineste ? Cand acest om de o vasta cultura a semnat „colaborarea”, dupa 19 ani de temnita comunista, a avut alta alternativa ? Ce-mi folosea mie daca murea la Jilava ? Asa l-am cunoscu7 prin intermediul presei, prin intermediul TV si m-a facut sa-mi creasca inima, sa miste crestinul din mine.
Ceea ce este ciudat este ca toti vor sa dea cu acesti „colaboratori” de pamant, victime ca noi toti ai bestialului regim bolsevic, dar nimeni n-are curajul sa se lege de adevaratul calau, Securitate. Chiar mi se pare ciudat. Ca in povestea aceea hazlie unde hotul striga ; Prindeti hotul!
Securitatea n-avea scrupule, se pare. In biserici puteau fi „provocatori” care criticau sistemul bolsevic. Ce putea face preotul sau pastorul cand era martor la discutii ? Nu puteau decat sa se duca si sa raporteze. Daca nu raportau, Securitatea stia si preotul/pastorul era lichidat. Venea altul in locul lui. Si ce ar fi rezolvat? Si asa s-ar fi continuat pana cand cultul respectiv ar fi disparut cum s-a intamplat si cu greco-catolicii. Si acum unitii nu-si mai pot recupera nici bisericile si nici enoriasii.
Credeti ca la capitalisti, in VEST, este altfel decat in EST ? Nicio diferenta. Credeti ca in UK, de exemplu, preotii nu informeaza daca au impresia ca cineva are tendinte teroriste sau care afecteaza statul sau viata familiei regale sau natiunea britanica ?
Probabil ca in vechiul regim unii preoti sau pastori au actionat si din spirit patriotic, sa-si apere tara lor. Si pentru ca s-au gandit la tara lor acum trebuie lichidati ? Mona Musca a fost inclusa in categoria turnatorilor numai si numai ca informa despre niste straini care nu actionau conform legilor tarii noastre de atunci. Pentru ca asa i se ceruse. Vom ajunge sa nu ne mai iubim tara nici noi si nici enoriasii si nici clerul si sa stam in banca noastra de frica pentru faptul ca nu este corect sa divulgi daca strinii vor raul tarii tale. Daca Mona Musca era indiferenta era si azi parlamentar. Dar ei i-a pasat de tara ei si uite ce i s-a intamplat. Cateodata nici nu mai stii ce este bine si ce este rau.
Ateul din mine ia aminte la morala crestina care trebuie sa ne faca sa gandim sa nu aruncam cu pietre decat daca suntem perfecti. Si cine este perfect pe aceasta lume romaneasca ?
Poate ca in final ar trebui sa ne gandim mai mult si sa luam aminte la judecata celor doi rabini consemnata si de Richard Wurmbrand.
Nu va suparati ca mentionez, n-ar trebui infiintate niste tribunale inchizitionale, un fel de CNSAS romanesc care sa ancheteze si sa dea verdicte ? Cred ca ar fi o idee onorabila si ar arata ca istoria cicleaza.
„Compromisul din Biserica – O mostenire spirituala ?”
E bine ca fr. Petrica a pus si semn de intrebare. Parerea mea, si „da” si „nu”. Intr-un fel, as putea spune ca e ca si conducerea actuala, care i-si scuza greselile acuzand administratia Bush. Poate ca au dreptate cei care sustin ca uni lideri de acum, sunt mai corupti decat „bietii” pastori,diaconi, evanghelisti de altadata (cu exceptia celor ce s-au vandut total dusmanilor Evangheliei) Ca unul care am slujit in acel timp, as putea sa va dau multe exemple de oameni cu spirit de sacrificiu, care, chiar daca nu au avut o inalta pregatire teologica, au fost mai la inaltime spirituala si morala, decat unii lideri din vremea noastra. Sa invatam din greselile de altadata, dar sa nu mai punem vina pe trecut, atunci cand trebuie sa ne recunoastem mediocritatea, si lipsurile prezente. Sa ne intoarcem la Dumnezeu,(noi) cu toata inima, si „vremile de inviorare” vor veni.
In popor se folosea derept justificare a unor repetate actiuni ,in genere de ordin negativ ,expresia cum ca obisnuinta este doua natura a omului.Un reflex bine conditionat din exterior. Am constatat de-a lungul vietii ca alunecarea in pacat se face uneori imperceptibil , volatil ,usor si fin , in clipe de neveghiere, in clipe de slabiciune. In multe cazuri ,mai ales in recrutarea informatorilor Securitatii din randul membrilor unei biserici s-a facut de Cel Rau folosind elementul surpriza, intimidrea ,santajul , violenta, persecutia, arestarile, inchisoarea, tortura . Acord multe circumstante atenuante celor ce au marturisit si marturisesc descis momentul recrutarii lor in astfel de imprejurari si circumstante,cat si detalii clare despre activitatea lor in acest demonic teren, ranile si durerea pricinuita fratilor si surorilor lor, bisericii. Cel mai mult m-a dezgusta nu aceasta categorie ci voluntarismul multiplilor lingai soptitori,purtati de necredinta lor din biserici in biserici, precum vantul poarta toamna frunza uscata . Dorinta lor de afirmare cu orice pretz, cucumparata cu o donatie grasa, speculativ, de mandrie, din calificarea lor in barfa ieftina, ce apoi „si-a dat arama pe fatza ” prin insusi comportarea lor in biserica ,in viatza sociala de zi cu zi. Tousi ,nici chiar acestia, nu prezinta marele pericol de tulburare, de vatamare adusa Bisericii, Trupului lui Hristos. Pericolul este chiar in spatele amvonului ,ridicat la loc de vaza. Cu un efort deosebit diavolul a reusit sa selecteze in bisericile diasporei romanesti o elita de servanti calificati de el personal , in scoala lui. Recrutati chiar din randurile pastorilor ce nu au veghiat in slujire.Au ajuns acum o elita de „specialisti” !.Acestia sunt cei ce trebuesc dezconspirati ,indiferent de pretul si riscul asumat. Prezenta lor la anvoane are urmari si consecinte grave, nefaste .Ei , acesti paraziti si reprezentanti ai Mandriei Desarte, dupa ce si-au obtinut titluri ,functii si grade pompoase in teologie , strict motivate pentru impresie si maniplare , precum parazitii ,sug seva si vlaga sarmanilor creduli. Ei sunt cei la care Scriputura le-a rezervat titlul de”morminte varuite” !. Ei au devenit plaga si tumoarea maligna ce creste si se hraneste din miezul , trupul si madularele bisericii. Cand DA al nostru nu este cauzat de decizia si determinarea sigura facuta si rezultata de actul botezului si credintei in Adevar si contine si infuziuni de un usor nuuu, ori NU al nostru nu este convingator ,cu radacinile infipte adanc in inima si constiinta noastra, victoria asupra raului este amanata.!.Cand rugaciunile noastre de cerere a triumfuilui si victoriei , sunt anemice si superficiale, lupta si pasii nostri spre Lumina si Adevar raman oscilanti si nesiguri. Nu vor da rezultate ! . Cauzele raman multiple . . . . ma bucur totusi de existenta acestui privilegiu de a comunica ,de a cauta sa elucidam si sa vedem lipsurile si insuccesul ce cauzeaza un mers atat de anevoios si greoi pe Calea Ingusta a desavarsirii in Hristos . !.http://www.youtube.com/watch?v=yt7xn0QRldk
La provocarea subiectului „Mos Ion Roata said: 27 iunie 2013 la 5:53 AM”raspunde corect si la valoarea subiectului.Trist este si dureros ca azi personalitatea in persoanei”Iuda ” este cu multul mai obraznica si plina de mindrie .Iar cand ajunge provocata are si curaj sa scrie pe paginile virtuale dupa cum vedem din paginile de accesare.Unii ajung chiar de ii protejeaza si ajung in puterea deplina a conducerii ,pe cand Iuda descris pe paginile Scripturii a ajuns la starea descrisa.Sint multe de scris si trist este ca astfel de persoane azi se infiltreaza in Biserici mai usor ca in regimul trecut si profita din plin de putere datorita influientelor,grupurilor si puterii de nepotism!!Dar oricum sa nu uitam ca si pe timpul Domnului Isus a fost la fel si Templul a ajuns sa fie condus de preoti,corupti si interesati de influientele „Sinedriului”.Azi situatia nu este schimbata ci doar aplificata si cei care au acces la informatie si detin darul descoperirii ,inteleg mesajul foarte bine .oricum ferice de cei care nu cad in capcana lor si sa nu uitam ca si in generatia noastra trebuie sa apara astfel de lucruri pentru a se implini si cu noi profetiile care ne apartin!!Sa nu uitam insa de mesasjul ap.Pavel scris in 2 Corinteni capitolul 11;”13. Oamenii acestia sunt niste apostoli mincinosi, niste lucratori inselatori, care se prefac in apostoli ai lui Hristos.
14. Si nu este de mirare, caci chiar Satana se preface intr-un inger de lumina.
15. Nu este mare lucru, dar, daca si slujitorii lui se prefac in slujitori ai neprihanirii. Sfarsitul lor va fi dupa faptele lor.”
Daca ajungem sa cunoastem faptele fiecarei persoane ,stim ce ne ramine de facut si sa nu uitam ca;”..9. Oricine o ia inainte, si nu ramane in invatatura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine ramane in invatatura aceasta are pe Tatal si pe Fiul….’Deci ;
„..8. Paziti-va bine sa nu pierdeti rodul muncii voastre, ci sa primiti o rasplata deplina.”
Un articol bun.La fel ca în trecut,Biserica începe să se confrunte din nou cu problema compromisului.Dureros și trist,dar acest lucru pare să se repete:compromisul.
Lecția trecutului
…oricât s-au străduit sau nu,compromisul făcut cu comuniștii nu a putut fi ascuns.A adus rușine.
Și totuși…
până când ne vom învârti în jurul cozii?
Acele compromisuri știute,și care liderii spirituali le fac..trebuiesc expuse,puse în discuție și condamnate dacă e cazul.Liderii respectivi întrebați..cu privire la motivație.
@ „să folosim cu diplomație această artă a compromisului şi în biserică/religie”
Pe chestiunea compromisurilor este bine de dat un răspuns clar la o idee ciudată, dintr-o lucrare a pastorului Richard Wurmbrand. Iată porţiunea la care mă gândesc:
Potrivit Talmudului, un animal este considerat necurat din punct de vedere ritual dacă rinichii săi conţin calculi. „Ce mărime trebuie să aibă piatra pentru a face un animal necurat?” a întrebat odată un rabin. La care un altul a răspuns: „Pietrele trebuie să fie de mărimea unui sâmbure de măslină într-un rinichi şi tot de mărimea unui sâmbure de măslină în celălalt. Primul rabin a exclamat: „Nu încape îndoială că dumneavoastră îmi ascundeţi ceva. Nu de pietrele care se găsesc în rinichi doriţi să-mi vorbiţi ci de o altă taină foarte profundă”. „Aţi ghicit, răspunse celălalt. Voiam să spun că, dacă s-ar dezlănţui o prigoană contra religiei noastre, rabinii trebuie să se împartă în două tabere. Unii trebuie să refuze, chiar cu riscul vieţii, cea mai mică schimbare în felul nostru de a fi ca evrei, să nu accepte nici schimbarea modului de a ne lega şireturile încălţămintelor. Cealaltă grupă trebuie să încheie pact cu duşmanul, să devină prietenă cu tiranul şi să facă, până la un asemenea punct, compromisuri încât să poată obţine măcar câteva concesii. Şi martirajul celor care vor să creeze impresia că sunt de acord cu ucigaşii evreilor nu va fi deloc inferior martirajului celor se se sacrifică pentru chestiuni de principiu. Aceasta este semnificaţia dimensiunii pietrelor în rinichii unui animal.” (Richard Wurmbrand – Dacă zidurile ar putea vorbi, p. 21-22)
Dragii mei,
e bine ca indrazniti sa abordati astfel de subiecte TABU in multe cercuri evanghelice!
Aceia dintre frati care au cazut si au constiinta impovarata cred ca trebuie primiti cu bratele deschise doar daca isi marturisesc pacatul, se smeresc si-i ajuta in felul acesta sa nu-si risipeasca viata si pe cei mai tineri care se confrunta cu altfel de compromisuri (inspirate insa de acelasi stapin intunecat care urmareste inrobirea tuiturora, chiar si acelor alesi). Domnul Isus i-a spus lui Petru ca se va ruga pentru el ca, dupa ce se va reintoarce, sa-i poata intari pe fratii sai. Pocainta unui Petru recuperat incurajeaza la pocainta si pe altii care se joaca intr-un fel sau altul cu pacatul. Daca e notorie!
Atentie! Pocainta unui astfel de crestin cazut, in masura in care va fi mai publica, in aceeasi masura il va ajuta si sa nu mai fie santajabil ! (De catre alti lupi, mai mult sau mai putin imbracati in cojoace).
Insa cu totul alta este situatia lupilor imbracati in blanuri de oi. Cel mai sanatos este sa fie numiti lupi, iar nu oi bolnave! Lupii nu au nevoie de balsam alinator sau de vindecare. Au nevoie de nasterea de sus! Au nevoie de viata, din morti! In terminologia Domnului Isus nu exista decit o Cale de a intra in staul. Un lup care a sarit gardul in staul nu devine oaie prin faptul ca s-a strecurat acolo. Nici pastor pentru ca are suman! Intii trebuieste numit lup, trebuie dat afara, pentru a intra mai apoi, daca se poate, pe Poarta Unica, adica prin Domnul Isus. Este, intr-adevar, greu de discernut intre o oaie bolnava si un lup deghizat, dar cred ca Duhul Sfant poate si astazi da discernamant oamenilor sai.
Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului!… Nici macar a lupilor! Ci vrea ca toti sa vina la pocainta! Iar cind lupii sunt chiar imbracati in cojoace de pastori… Dumnezeu sa se indure de ei! Si de noi! Iar indurarea Lui e intotdeauna mai mare decit a noastra! Dar la fel e si Judecata Lui!
A’propos, stiti care e cel mai recent sinonim la „compromis”? ACOMODARE!
Cristi
Draga Mucanu Aurel
Iertare pentru pacatele care nu afecteaza s-au implica nici o persoana din jurul nostru, aveti dreptate, o cerem de la D-zeu.Dar cind este vorba de cei ce au colaborat cu securitatea, vorbim de personae care au facut de multe ori rau celor din jurul lor, s-au chiar bisericii intregi.In aceasta situatie, este foarte importanta marturisirea publica, s-au macar direct de la cei pe care I-au afectat prin activitatea lor.In ce priveste, faptul ca trebuie sa fie umiliti dinou, nu va face-ti nici o problema, nimeni n-a murit de prea multa umilinta, moare doar orgoliul nostru (firea) care este bine sa moara.D-zeu este impotriva celor mindri, dar celor smeriti le da HAR.Domnul sa ne ajute.
Mike Olari
Iuda, coplesit de regrete, a realizat „minus-valoarea” pungii cu argiti !.Stapanul Intunericului l-a infasurat si l-a legat ireversibil .Sinuciderea si moartea lui prin spanzurare nu au facut altceva decat sa implineasca actul profetiilor iar el, in lipsa liberului arbitru a devenit Fiului Pierzarii ! . Azi, Iuda Mioriticul, tabacit de necredinta si ateism , de materialism „dialectic si istoric”, orb , mandru, plin de sine, pentru o punga cu dollari, mult mai mare ,mai elastica si mai incapatoare, pentru un pasaport si o chemare oferita de Clanul Fariseilor,s-a lepadat de Dragostea lui Hristos si impreuna cu familia ,au trecut Oceanul . Sa nu uitam ca spre deosebire de Iuda,el a fost beneficiar si uns cu Puterea Promisiunii facuta la Inaltare de insusi Mantuitorul in persoana !.Sigilat !. El este si a fost beneficiarul Marii si Revelatoarei Implinirii pogorata in Ziua Cincizecimii !. Cutremurator !. Se aseamana cu soldatul american, loaial si iubitor de glie ,ce nesilit de nimeni, voluntar, depune jurmantul de a servi,de a apara ,de a lupta si a slluji America . Apoi merge si accepta sa lucreze in serviciul de spionaj al dusmanului rasaritean, vanzand toate secretele ce i-au fost incredintate pe linie de serviciu ! . Dar spre deosebire de Legile si Justitia militara U.S.A ,ce-l va condamna pe teradator cu moartea, iesirea ta de sub Har , tu Iuda Mioriticul si rusinea Romaniei ,te-ai inrait ireversibil DE SAPTE ORI !. Ai ajuns bogat ,nu duci lipsa de nimic , grasimea ti-a invelit inima, ti-a intunecat privirea, ai devenit UN NESIMTIT CE POARTA PE FIGURA MASCA DE CRESTIN !. Porti pe buze blestemul sarutului oferit fratilor tai si un zmabet gretos de fals !. Te asteapta usa Iadului deschisa si in fatza ochilor , ca un dejavu de reimprospatare a subiectului predicilor tale ,urechile acului neschimbate, minuscule !
Frate Mike si fr Furdui. Bunul Dumnezeu sa va intareasca si sa va ajute in misiunea deosebita in care ati pornit. A demonta aceast mecanism diabolic, ce si in prezent are amprenta si influenta pentru viata crestinilor evanghelici, aceasta misiune , la aceasta ora cred ca este de o importanta vitala.
Poate fi declicul care sa determine reasezarea conceptelor de cirmuire a adunarilor, a conceptelor de credinta, a conceptelor de traire a cuvintului bibliei. Poate fi scinteia mult asteptatei treziri pentru ca asa cum sesizati, la aceasta ora se cladeste pe temelia subrezita cam tare de influentele sistemelor de propaganda socialisto-comuniste.
Tratamentul acestei „boli” va fi mult usurat daca se identifica in mod corect diagnosticul si se foloseste „chirurgia” , n u ceai de musetel si agheasma.
Sunt bucuros ca Dumnezeu aduce la lumina asemenea stari de lucruri care s-au asezat sau au fost asezate spre temelia adunarilor noastre si implicit in vietile crestinilor, eliminarea lor fiind o nadejde de inviorare a bisericii Domnului Isus, putind real beneficia de toate fagaduintele pe care le avem.
Am curiozitatea sa vad dezbaterea acestor aspecte, care , desi nu sunt placute, desi pe multi din frunte ii va durea, insa cred ca sunt necesare ca apa oxigenata pe rana care urmeaza sa fie unsa cu alifie spre vindecare.
Domnul sa va binecuvinteze.
Domnule Mucanu, eu te asigur ca nu a fost nici o umilire intre victima si calau( ai fost in vreuna din parti?). A fost o relatie care asa cum spune fratele Mike si Furdui, a fost deci o relatie care, pentru desecretizare si pocainta, trebuie MARTURISITA.(calaul avea un comportaament ocrotitor nu umilitor.Calaul dorea cresterea relatiei nu ierarhizarea ei) Intii marturisita pentru ca aceasta relatie a fost un pacat (pentru victima) si marturisirea este o conditie biblica pentru iertare, apoi trebuie in public pentru ca de fapt acesta a fost „pagubasul” , aceasta din multe, multe puncte de vedere. (nu le insiri, cred ca le intuiesti. In paguba si biserica si adunarea)
Ai dreptate, Peter, oul se sparge mult mai ușor din interior decât din exterior!
Scuze, nu inteleg chemarea de fata la pocainta. Se refera la pocainta pastorilor informatori ai Securitatii ? Daca da, atunci cum sa fie pocainta, in public sau la alt pastor ? Daca da, atunci sunt foarte dezamagit. Credeam ca pocainta este fata de Dumnezeu nu fata de muritori. Fata de muritori iti poti cere scuze, de exemplu.
Daca este pocainta publica, ma gandesc qui prodest ?
Dupa umila mea parere nu serveste nici impricinatului si nici enoriasilor . Serveste doar securistului si poate tertilor.
Marturisirea si pocainta publica il va umili inca o data pe impricinat dupa ce a mai fost umilit de securist.
Enoriasul va primi un semnal de neincredere fata de credinta, mai ales daca el nu discerne deosebirea dintre calau(securist) si victima(informatorul), aceasta lipsa de evaluare fiind caracteristica neamului romanesc.
Chiar si terte persoane(cum ar fi ateii) vor primi un semnal negativ fata de ceea ce inseamna credinta.
Credinta mea ferma este ca toti credinciosii sa nu mai faca jocul securitatii si sa nu mai puna baza pe incriminarea informatorilor, cei prea umiliti de securitate. Cine a gresit, daca a gresit, sa marturiseasca Celui de Sus si sa se caiasca fata de aceste. Si prin fapte sa arate ca (po)caieste fata de semenii lui, fata de coreligionarii lui.
S-aveti o zi buna.