În urma unei postări pe blogul „Răscumpărarea memoriei”, am primit un mesaj din partea unui prieten, care mă avertiza că am trezit din somn o fiară, cu care va trebui să mă lupt. De altfel, eram familiar cu avertismentul, pe care l-am auzit încă din primii ani ai convertirii mele. Atunci, prin 1969, un pastor foarte cunoscut, ne-a sfătuit pe mai mulţi studenţi, să nu tulburăm leii care dorm. „Daniel, a fost un om inteligent. Nu s-a apucat să tragă leii de urechi, atunci când aceştia au refuzat să-l ia de cină.”
Fără să vreau, am pus laoalată aceste două sfaturi şi m-am decis să le analizez puţin, acum după ce am mai trecut şi eu prin câteva gropi cu lei. În unele m-au aruncat alţii, în altele am intrat de unul singur. De bunăvoie şi nesilit de nimeni. Poate de aceea, unul din prietenii mei mai glumeţ (mai mult pescar decât vânător), mi-a urat: „Bine ai venit în groapa cu lei!”
N-am crezut niciodată că leii comunismului dormeau. Că eram în groapa lor, nu-mi trebuia dovezi. Nu m-au devorat pentru că îngerul Domnului le-a închis gura. Am scăpat cu viaţă din pricina îngerilor nu din pricina somnului leilor. Acest adevăr m-a însoţit în toate gropile de lei prin care am fost până azi. N-am încercat niciodată să le plătesc odihna cu tăcerea mea. Convieţuirea paşnică printre fiare, n-a fost specialitatea mea. N-am ştiut să tac niciodată printre lei. Am predicat, am cântat, am scris. Când mi-am permis, i-am tras şi de urechi. Meritau. Apoi, când am avut ocazia, am evadat din groapa lor.
Am ştiut întotdeauna că sistemul comunist este o fiară cu conotaţii apocaliptice. N-am crezut că a murit la revoluţie. Ca tot omul, mă gândeam că a primit totuşi o rană de moarte şi nu-şi va reveni prea curând, cu toate că vedeam clar cum emanaţiile ei puneau mâna pe ţară, pe care o conduc şi azi, bine merci. Ideologia roşie a contaminat universităţile Americii, care produc mereu pui de lei fioroşi. Suntem cu ei în groapa comună. Aceiaşi îngeri, fac aceeaşi muncă. Iar leilor li se închid gurile.
Mă gândesc însă la prietenul meu, care constata corect totuşi, că din moment ce ai trezit fiara din culcuşul ei, va trebui să te lupţi cu ea. Simţea corect că scoaterea la lumină a trecutului nostru va stârni un val de furie din partea tuturor celor care au cooperat cu fiara comunistă. Poleiala zgârâiată de pe mormintelor strămoşeşti, va scoate la iveală micimea caracterelor lor. Statuile se vor odihni din nou printre buruieni la marginea oraşelor. Cei ce se tem de adevăr se întorc împotriva mesagerilor lui. A fost varianta preferată în toată istoria. E mai convenabil să omori profetul, decât să te pocăieşti de fărădelegea ta, dată pe faţă de el. Apoi, sunt aceia care au trăit bine la umbra fiarei. Le citim chitanţele, prin care suntem din nou victimizaţi, la gândul că evaluarea lor şi a celor cărora ne vindeau, spune cât de puţin valoram în ochii lor. 200 de lei, de la lei, pentru ca să ne arunce în gura leilor. Omul care (purtând alt nume decât cel primit de la părinţi), primea bani şi favoruri în călătorii şi studii în străinătate, a întors pălăria pe partea cealaltă şi a început să stoarcă din nou bani de pe urma victimelor fiarei cu care cooperase altădată. Acum nu-i mai vinde. N-are cui. Dar face filme cu suferinţele lor. Le ia interviuri. Construieşte „memoriale ale durerii” pe care a pricinuit-o şi el, ca să mai scoată ceva parale de pe suferinţele aceloraşi victime. Cum să nu se stârnească fiara din el când un Vasilică scoate dosarele cu numele lui conspirativ? Cu trădările şi vânzările lui. Dosarele lui Iuda.
Mare prieten! Mulţumesc pentru avertizare. Ştiu bine ce fac. Mă lupt cu fiara pe care am trezit-o din somn. Nu putem convieţui. În compania lupilor, în care ne-a trimis Domnul, nu se face întrebare dacă vom fi devoraţi sau nu. Singura necunoscută este când. La micul dejun? La prânz? La cină? Oamenii mor. Ideile, niciodată. Atunci când vin de sus. Şi aceasta este una din ele.
paşi spre lumină 
„Graiul Maramuresului” a publicat in data de 21 .06.1998 ,la rubrica „Interviul nostru” ,un articol revelator: „Am fost in garda personala a Maresalului…”.Stim cu totii cu ce moarte a platit maresalul Antonescu.La arestarea lui, cineva a fost felicitat si rasplatit cu o punga bine tixita. La inceputul lui 1948 ,caracatita rosie – sovietica ,si-a extins cel mai gros tentacol KGB la Bucuresti ,unde a pus baza celei mai perfide si inumane politii politice secrete ,din tarile satelite U.R.S.S-ului,numita SECUREtate !. Biroul Securitatii a constatat in scurt timp ca cei mai de temut dusmani ai „progresului”, raman crestinii neoprotestanti ,devotati si loaiali lui Isus Hristos si sacrificiului facut de El ,din pura dragoste ,pe Golgota !.Securitatea nu a abuzat totdeauna prin forta vadita ,nu a cautat sa produca martiri executati exemplar si public pe esafod,ci a pornit sa selectioneze oameni cu caracterul lui Iuda, pentru a putea fi folositi la divizare si confuzie. DIVIZAREA ramane mereu forma cea mai eficace de distrugere a UNITATII ceruta de Mantuitorul !. Mucegaiul confuziei si indoielii odata plantat in biserici , va reusi sa stinga incet si ireversibil credinta !. GRU (serviciul de informatii militare ) a intrat in posesia dosarelor si a listelor de inforatori ai „Sigurantei” din vremea razboiului .De aici, se puteau stabili profile, se puteau recruta „iude” cu „aptitudini si talent „,atei sadea,viitori studenti,bine „filtrati” si aelsi „pe spranceana”, pentru a urma seminariile – baptist si penticostal-, viitorii pastori de biserici neoprotestante,formati pe placul regimului,loaiali si devotati comunismului ateu . Arondarea bisericilor deja avea adeptii ei ,avea o forma structurala regionala la nivel de tara,”panza de paiangen” bine definita , ce urma sa acopere intreaga Romanie, cu centru de control si supravegiere la sediile Securitatii. PGU a format ofiteri DIE, calificati in doctrina biblica, specializati in recrutarea membrilor Conducerii Cultelor in Romania, a pastorilor si a informatorilor de verificare. Primii informatori , desi sositi voluntar ,nu au avut aceasi valoare si greutate precum cei santajati , carora li s-au intocmit dosare acuzatorii inscenate si „bine masaluite”, ca reali dusmani ai poporului , simpatizanti ai fostelor partide istorice,simpatizanti nazisti, fosti suporteri ai regelui , fosti legionari ori colaboratori ai imperialismului american. Elita informatorilor”profesionisti”, absolventi ai seminariilor -baptist si penticostal-, din Bucuresti-ul anilor ’50, au fost doar doisprazece, ce ,drept test de loaialitate si sligarnicie absoluta ,au primit dupa absolvirea seminarului si a pregatirii ca agenti in serviciul de contrainformatii , misiunea de a fi „nesubordonati” bisericii , cu comportare rebelioasa.Unii au primit misiunea sa se casatoreasca ,apoi sa divorteze si…sa ajunga exclusi din cult ,renegati”paria” , ca apoi sa fie acceptati, sa se poata infiltra cu usurinta in bisericile underground, in gruparile bisericilor dezidente. Sa primeasca servicii in care sa obtina multa mobilitate de deplasare strategica,permise C.F.R. ,cu posibilitate de a calatori in intreaga Romanie , fara sa trezeasca suspiciune ori banuieli.Sa poatea veni in contact cu cat mai mlte persoane de interes ,de la care sa sustraga cat mai multe informatii. Sa ajunga in persoana in cat mai multe biserici din tara, sa ia legatura cu anumirti frati deja vizati de Securitate ,fara sa fie vreodata suspecti ori banuiti de duplicitate . Printre cei doisprazece „ucenici” calificati de insusi deavolul ,a fost si tatal meu. Si pentruca DRAGOSTEA este singura capabila sa acopere o sumedenie de pacate, va rog cu inima-mi ranita si indurerata ,pe toti cei ce cititi aceste randuri sincere,lipsite de ura, sa va rugati pentru tatal meu . Si daca in inima lui , la cei optzeci si sapte de ani ,mai fumega o scanteie de dragoste pentru singurul lui fiu ,pe care nu l-a vazut de peste treizeci si trei de ani si mai pastreaza o scanteie de dragoste tardiva pentru Cel pe care el L-a crucificat din nou,il rog ingenunchiat ,pe Bunul Meu Tata Cresc, sa se indure sa nu le stinga !
Din informaţiile pe care le deţin ştiu că lucrarea lui Vasilică n-a fost finaţată de nimeni din America. In al doilea rând, am citit cartea şi nu am găsit nicăieri că ea murdăreşte pe cineva. Ea dă pe faţă unele persoane care s-au murdărit singure trădând pe fraţii noştri Securităţii. Aceşti oameni pe care îi apăraţi ne-au pângărit memoria neastră a penticostalilor români. Citiţi, documentaţi-vă şi nu emiteţi judecăţi care adaugă la păcatele pe care le aveţi. Dacă aveţi dovezi că publicarea cărţii a fost „finanţată” cu bani din America, aduceţi-le. Dacă nu le aveţi, nu scrieţi lucruri de care va trebui să vă pocăiţi într-o zi.
Si tot din America au plecat bani multi ca finantare a unei carti care murdareste, pingareste memoria penticostalilor. Trist dar adevarat.
Frate Turc,
în limbajul nostru uzual, de cele mai multe ori când vorbim de ceva ce ne produce frică sau ne sperie, ne referim de obicei la ceva ce ne face să stăm „cuminţi” la „locul nostru”.
De exemplu, dacă nu îndrăznesc să trec peste o punte şubredă ce balansează la o sută de metri de-asupra unei prăpăstii, pentru că mă sperie, mă apucă groaza, teama, atunci pot spune că mi-e frică să trec peste această punte. Astfel stau cuminte, la locul meu.
Dacă însă, cu toată frica ce mi-o inspiră această punte hidoasă, atârnând de-asupra hăului negru gata să mă-nghită, îmi iau inima-n dinţi şi mă târăsc, milimetru cu milimetru până pe partea cealaltă, atunci pot spune că sunt un neînfricat (cel puţin în relaţie cu această punte) – chiar dacă pe cealaltă parte ajung cu „pampersul” plin!
Apoi, dacă de-a lungul vieţii unui om, în circumstanţe de căpătâi, predomină astfel de „frică” ce îl face totuşi să treacă puntea, nu să stea cuminte, atunci daţi-mi voie să-l numesc pe acel om neînfricat! Mai ales dacă nu trece puntea doar să-şi scape cojocul lui ci şi pe al multor altora, care sunt inspiraţi şi încurajaţi să nu stea cuminte la locul lor ci să înfrunte leii!
Domnule Neculesco. Ceea ce postez aici sunt eseuri şi nu pagini de istorie sau texte din dosarele CNSAS. Nu dau nume exact din acest motiv. Afirmaţiile mele au substanţa unor adevăruri pe care le cunosc bine. Le rostesc sub forma aceasta în naiva mea speranţă că Iuda ar putea să se pocăiască înainte ca documentele să fie publicate.
Domnule pastor,
Despre cine este vorba in expunerea dvs? :
„Omul care (purtând alt nume decât cel primit de la părinţi), primea bani şi favoruri în călătorii şi studii în străinătate, a întors pălăria pe partea cealaltă şi a început să stoarcă din nou bani de pe urma victimelor fiarei cu care cooperase altădată. Acum nu-i mai vinde. N-are cui. Dar face filme cu suferinţele lor. Le ia interviuri. Construieşte “memoriale ale durerii” pe care a pricinuit-o şi el, ca să mai scoată ceva parale de pe suferinţele aceloraşi victime. Cum să nu se stârnească fiara din el când un Vasilică scoate dosarele cu numele lui conspirativ? Cu trădările şi vânzările lui. Dosarele lui Iuda.”
Daca sunt dovezi concrete despre acesti oameni, de ce nu indrazniti sa-i amintiti cu numele?
@adi turc
Nu ma afecteaza insultele dumitale.
Nu tin cont de tonul latrator al postarii.
Nu sunt intimidat de spiritul sarcastic al argumentelor.
Ce daca ne-ai numit „tradatori de biserici” si „de tara”!
Problema este ca, din nefericire, nu stii despre ce vorbesti (ca ma gandesc ca nu doar scrii).
Dumneata nu cunosti istoria fiecaruia dintre noi.
Nu ne cunosti lacrimile si vanataile.
Nu ai auzit amenintarile cu care ne-au terorizat.
Nu ai fost acolo, prezent la interogatorii.
Tara unde „curge lapte si miere” a fost locul de unde ne-am continuat lupta.
Subscriu argumentelor aduse de Pastorul Petru Lascau.
Noi am contribuit cu mii si mii de colecte speciale pentru constructiile grandioase de biserici, si chiar vilele si masinile slujitorilor pe care tot voi ii acuzati ca le au (desi acum va sta mai la indemana sa-i laudati ca au facut si… „lucrarea noastra” – iaca, i-am rasplatit pentru asta). Am trimis milioane de dolari pentru ajutorarea saracilor si a sinistratilor. Chiar n-ai auzit?
Problema este ca, mai rau, nu ca nu stii despre ce vorbesti! Nu vrei sa stii!
Atunci, de ce vorbesti si scrii?
Ce interes iti este zgariat?
Ce scopuri iti sunt zdruncinate?
Ce afaceri iti sunt amenintate?
Pentru ca un lucru este sigur: Pastorul Petru Lascau isi scrie paginile constiintei sale.
Dumneata nu!
Fr. Turc
N-am spus niciodată că nu mi-a fost frică de lei. Dimpotrivă. Mi-aduc aminte că într-o zi de vară când m-au chemat în gropa lor tremuram de frig într-un tramvai necăjit.
Nu toţi cei ce am semnat la Atlanta am făcut seminarii şi am condus biserici în ţară. Cei mai mulţi am fost mireni simpli şi am decis să emigrăm ca semn de protest împotriva unui regim ateu şi inuman. Am făcut-o apoi pentru familiile noastre. Nu este cinstit să ne acuzaţi de laşitate sau de trădare, cum nu cred că este cinstit să vă acuz că din laşitate şi trădare de conştiinţă aţi rămans să sărutaţi mâna călăilor. Nu v-am lăsat acolo ca să duceţi greul singuri, ci noi, aceşti „trădători de biserici”, v-am trimis milioane de dolari în fiecare an ca ajutoare şi pentru construcţii de biserici. Am organizat demonstraţii în centrele oraşelor americane în spirjinul fraţilor care erau arestaţi şi împotriva cizmarului de la Bucureşti, împotriva căruia voi îndrăzneaţi să spuneţi câte un banc pe la colţuri. Noi ‘trădătorii’ tipăream ziare şi reviste în care publicam despre demolarea bisericilor şi despre persecuţiile fraţilor.
„Cred ca ar fi mai potrivit,toti slujitori din America sa bagati sabia in teaca si sa multumiti fratilor din Romania care au muncit in locul vostru…”
Şi mă rog, ce au muncit fraţii în locul nostru? Fiecare a muncit în locul lui. Noi aici, ei acolo. N-am scos sabia împotriva oamenilor cinstiţi, credincioşi şi curaţi la inimă. Am condamnat un sistem diabolic de care, oameni ca dumneata, nici azi nu vreţi să vă lepădaţi. Am condamnat vânzarea fraţilor pe 200-300 de lei. Am condamnat şi condamnăm cooperarea cu demonul comunist la alterarea credinţei noastre penticostale, la stingerea Duhului, la alungarea Lui din închinarea noastră penticostală. Condamnăm infestarea conştiinţei umane cu mentalitatea unei singure şanse a existenţei, care provoacă şi azi corupţia socială care nu este cu nimic diferită afară de cea de dinăuntrul bisericilor. Nu „murdărim” ci expunem pe cei care s-au murdărit singuri luând banul lui Iuda. Sunt uimit de faptul că mai puteţi apăra astfel de oameni! Nu vreau să-mi găsesc explicaţii pentru astfel de opinii, pentru că nu vă cunosc. Ar fi bine să vă urmaţi propriul sfat şi să băgaţi sabia în teacă.
Am şters una din fraze, pentru că nu este business-ul dvs. viaţa mea personală şi nici nu permit nimănui să vorbească rău de membrii bisericii mele, care sunt oile Domnului şi nu „căţeluşii’ dumneatale.
Nu aţi scris „cu toată dragostea”. Oamenii care au dragoste nu jignesc, nu acuză fără documentare, nu generalizează. Oamenii care vor să comunice din dragoste scriu ceea ce gândesc mai întâi şi nu ceea ce simt. Simţirile pe care le aveţi nu sunt bune.
Fr.Lascau ,chiar nu va este frica de „lei” ?Atunci va intreb pe dv. si pe toti semnatari din Atlanta,de ce ati fugit de „lei”? Va spun cu toata taria,ca aveti o mare vina,toti semnatari si nu numai.Ati facut seminare ,studii si ati lasat bisericile din Romania,cu lideri poate mai putin pregatiti,sa lupte singuri cu „leii si fiarele din comunism”.Dupa 20 de ani de la „terminarea razboiului”,toti santeti f puternici si curajosi ,”urechiati” mortii si vii ,ca au cazut prizonieri.Stiti cum va spuneau comunisti la plecarea din tara „tradatori de tara”,eu va spun tradatori de biserici.Sa nu imi spuneti ca D-ul v-a trimis,ca pacatuiti amarnic,D-ul poate v-ar fi trimis in Africa,sau in China,acolo era nevoie de voi,dar ati ales tara unde curge „lapte si miere”,chiar daca slujitori se „calca in picioare”,atat de multi santeti. Cred ca ar fi mai potrivit,toti slujitori din America sa bagati sabia in teaca si sa multumiti fratilor din Romania care au muncit in locul vostru,in loc sa-i „mudariti” cu noroi………….Sper sa nu va suparati pe mine ,v-am scris cu toata dragostea si ce am simtit
Sa nu uitam ca Domnul Hristos ne-a dat si noua din Puterea si Duhul Sau, chiar ne-a umplut, ca sa calcam si noi peste toata puterea intunericului, peste serpi si pui de naparci… Nu intotdeauna trebuie sa fim si sa stam in defensiva, anticiparea, prevenirea si ofensiva sunt cea mai buna aparare….
Permiteti-mi sa apreciez aceasta afirmatie:
„Eu cred că eşecul sistemului de a zdrobi Biserica Domnului nu se datorează numai eroismului ei, ci cu precădere, Duhului Sfânt şi a darurilor Sale.”
Parca suntem atat de saraci in a ne exprima recunostinta fata de persoana Duhului Sfant.
Ma bucur de aparatia acestui blog ca si de cartile: Biserica in asediu, Intre Zambet si Suspin. Fiti binecuvintat !
Da, frate Petrică, aţi interpretat corect!
Bineînţeles că sunt de-acord, ca din cele scrise de mine, să publicaţi orice credeţi de cuviinţă, oriunde!
Cu mare bucurie accept să-mi publicaţi răspunsul. Mulţumesc şi eu pentru amabilitate.
Cer permisiunea de a publica pe blogul meu răspunsul dumneavoastră la întrebarea mea.
mulțumesc!
Mulțumesc pentru răspunsul prompt și clar. M-am gândit că nu toți proorocii or fi fost anihilați de către securitate sau chiar de către „biserică”. Întotdeauna au existat cei „7000” și mulțumim Domnului pentru asta.
Tocmai s-a deconspirat „eroismul bisericii” și cred că așa este: eșecul sistemului de a spulbera Biserica a fost activitatea Duhului Sfânt.
Marcel. Am interpretat mesajul tău un OK pentru postarea eseului tău. Nu cred că rândurile tale au primit expunerea pe care o merită, ca un simplu comentariu. Nădăjduiesc ca ele să aibă un răsunet puternic în inimile multora, şi să ne fie un nou ajutor în efortul nostru comun de a ne răscumpăra trecutul.
mulţumesc foarte mult pentru încurajare, frate Petrică!
Mă fericeşte să ştiu că am contribuit puţintel la bucuria dumneata, că nu sunt unul care doar se înfruptă copios din bucatele „grase şi miezoase” servite aburind pe aceste pagini, care sunt, pe bună dreptate, un deliciu pentru sufletul meu!
As veni cu toata placerea, dar locuiesc in Houston.
O sa ma rog cu voi de aici din pusietatea Texasului.
Sint si eu un constructor de mesrie asa ca ma atasez constructorilor.
Sint din promotia de constuctori 1978-1983 Cluj.
Domnul sa va binecuvinteze!
Lidie Lup
Avem deja planificată o „noapte de pocăinţă” pentru vineri 29 octombrie, la biserica noastră, la care am invitat şi celelalte biserici din oraş. Nădăjduim în mila şi harul Domnului.
Doresc din toata inima lucrul acesa. Tinjesc de foarte mult timp dupa o schimbare dupa voia lui Dumnezeu in Bisericile noastre.
Sinteti intr-un loc din care puteti face ceva in privinta acesta.si aveti capacitatea sa o faceti.
Dumnezeu sa va ajute sa ramineti sub calauzirea Lui in tot cea ce veti face pentru Domnul si pentru propasirea lucrarii Lui Dumnezeu.
Lidie
Cred şi nădăjduiesc şi eu, că adevărul scos la lumină ne va duce pe genunchi. Trebuie să ne pocăim cu toţii de influenţele sistemului care sunt încă în noi. Este imperios necesar să ne rugăm Domnului pentru o purificare a sufletelor noastre. N-ar mai trebui să ne pese ce spun alţii de noi. Preocuparea cu imaginea publică este o dovadă a copilăriei spirituale. Este cazul să ştim ce spune Dumnezeu de noi.
Toti sintem vinovati de situatia in care sintem acum, nu numai cei ce au lucrat mina in mina cu securitatea. Cit timp leii au dormit am dormit si noi. Ne-a placut linistea noptii, dar acum ne-a trezit aceasta carte si tare bine ar fi sa incepem de jos de la smerenie, sa nu cadem in alta cursa a leilor. Multi spun ca acum dupa aparitia cartii Rascumpararea Memoriei sintem aratati cu degetul, dar nu este adevarat. Am fost aratati mai demult datorita faptelor noastre care erau in contradictie cu numele nostru de pocait. Datorita „leilor” nostrii a trebuit sa tacem caci daca nu gura ne era inchisa de faptele lor.
Doresc din toata inima ca Bunul nostru Dumnezeu sa aibe mila de toti ,si cu singuranta va avea daca ne vom caii de raul pe care l-am facut.
Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti cu multa intelepciune de sus!
Lidie L
Unii dintre cei mai periculoşi pentru systemul comunist, erau proroocii. Cartea lui Croitoru subliniază clar lupta Departamentului cultelor şi a securităţii împotriva lor. Pastorii care colaborau cu sistemul, introduseseră o metodă de a anihila vocea profetului, pornind cântări comune, sau melodii de fanfară, acolo unde aceasta exista. De obicei erau excluşi din membria bisericii, sau „compromişi” prin tot felul de zvonuri şi acuzaţii mincinoase.
În ciuda tuturor acestor acţiuni, ei au existat, şi aş putea să vă dau exemple pe care le-am trăit. Poate că şi înţelegerea noastră a misiunii unui prooroc, are deficienţele ei. S-ar putea ca darul deosebirii duhurilor să fi fost mai activ în acest domeniu, să nu mai vorbim de călăuzirea personală a fiecărui credincios, de către Duhul Sfânt. Eu cred că eşecul sistemului de a zdrobi Biserica Domnului nu se datorează numai eroismului ei, ci cu precădere, Duhului Sfânt şi a darurilor Sale.
Stimate Domnule Cristea. Mulţumesc pentru sfatul şi încurajarea de a porni acest blog.
Multumesc pentru sugestie. Am să încerc la următoarea postare.
Să aveţi o zi frumoasă!
Ar fi de preferat să existe cîte un rînd liber între paragrafe.
Fr. Petrică, o idee pe care aţi afirmat-o în aste gânduri aşezate pe „hârtie” m-a încurajat foarte mult „în altele am intrat de unul singur” – vă mulţumesc pentru că acum am confirmarea 100% că Ingerul Domnului este lângă mine!
Multe binecuvântări!
Să auzim numai de bine!
Dragă Marcel. De ai şti câtă bucurie mi-au făcut rândurile tale! Am citit „Scrisoarea către tata” şi aş vrea s-o public pe blog. Ea exprimă extraordinar sentimentele multora dintre noi, acum, când am citit jurnalul „părinţilor noştri spirituali”, dar spune magistral şi cât de subţiri le sunt „argumentele” în explicarea cohabitării lor cu curva cea mare.
Cred ca,,Groapa cu lei” este mai mult decat ,,a infrunta fiara”.Aduce cu sine si ocazia confirmarii prezentei Celui ce a stat langa ai Sai in permanenta.Uneltirea va fi ,,deconspirata”,iar orice plan faurit impotriva celui care este in adevar,va fi nimicit.,,Trezirea fiarei”,sau a ,,Uriasului care doarme”este si o ocazie ca sa vedem cat de adanc a patruns raul,pacatul in mijlocul nostru,de ceea ce suntem in stare sa facem in fata acestui adevar,care sunt reminiscentele trecutului comunist,si cata influenta a avut Securitatea in gandirea celor ce au devenit….,,fiare”,sau cum spunea Mantuitorul,a….,,lupilor imbracati in haine de oi”.Nu va temeti,le vom vedea sfarsitul!Isus a spus ca vom judeca lumea.Actul condamnarii acestei lumi incepe de cand ia fost trimis Cuvantul.Pocainta este un privilegiu…..
Cu respect.
Sunt convins că nu vă sperie leii treziţi sau loviţi. Nu v-a speriat niciodată. Aşa v-am cunoscut. Asta m-aţi învăţat. Să fiu curajos, să înfrunt duşmanul. El să rămână ruşinat, când îşi rupe dinţii şi fălcile în pumnul îngerului Domnului! Am fost si sunt binecuvântat, avându-vă în preajmă, pe vremea formării caracterului meu. Şi sunt binecuvântat acum, când mai pot respira aerul vitejiei şi îndrăznelii, exprimat aici, pe acest blog.
Este binecuvântată prezenţa dumneata aici, în spaţiul virtual. Ne inspiri, ne dai curaj, ne aduni, ne înflăcărezi, ne provoci să ne exprimăm ideile şi viziunile, dar şi să trecem la aplicaţia practică. Viaţa alături de lupii între care ne-a trimis Domnul nu trebuie să aibă ca final devorarea noastră a tuturor. El ne-a spus să îndrăznim, căci El a biruit! Sângele martirilor e sămânţa cea mai roditoare a creştinilor!
Doamne-ajută!
Fr. Petrica, sa vezi când acești „lei” or sa vrea sa te manince, nu este decât unul singur care se poate lupta cu ei, care El însuși este” Leu si Miel”.
Domnul cu tine ne vedem pe 24 inLA