Un alt motiv pentru ariditatea şi lipsa de viaţă a creştinului penticostal şi carismatic este comercializarea ungerii divine şi a darurilor ei. Oameni cu daruri au devenit atracţia principală a credincioşilor. Este suficient să-şi anunţe prezenţa într-un stadion că locurile se umplu imediat de curioşii care vor să vadă minuni. Minunile se vând uşor, şi lumea le cumpără. “Un neam viclean şi preacurvar cere un semn…” (Matei 12:39). Este gata să plătească pentru el. Îţi aşezi frumos palma mâinii drepte pe o foaie de hârtie; îi desenezi conturul şi-l trimiţi împreună cu cecul tele-evanghelistului făcător de minuni. El pune mâna sa “plină de daruri” peste palma ta, şi rugându-se, sau “rostind vindecarea” peste tine vei fi vindecat de orice boală. Orice boală în afară de naivitate. De ea mai este nevoie pentru următoarea “cruciadă”.
Înşelăciunea este cu atât mai mare cu cât ea apelează la nevoile mele prezentându-mi soluţii divine. Credinţa este văzută ca o carte de credit la purtător (our dear flexible friend), ca instrumentul în dotarea omului cu daruri, care rosteşte prin credinţa sa minunea peste tine. Credinţa este ruptă de Dădătorul ei, de Cel ce poate face minuni, de Dumnezeu, şi ea devine bunul personal al celui “împuternicit”. Următorul pas este să-şi comercializeze proprietate. În schimbul banilor va rosti peste tine vindecarea sau îmbogăţirea, deoarece cele două se ţin de mână în “evanghelia prosperităţii” pe care o predică aceşti “înzestraţi” cu puterea credinţei, sau cu “cuvântul credinţei”.
Dacă “rostitorul” minunilor nu a ajuns încă la comercializarea pe bani a minunilor sale, le va pune la negoţ în schimbul admiraţiei sau a slavei personale.
Caut în zadar asemănări între apostolii care îşi rup hainele de spaimă că locuitorii Listrei îi pot confunda cu zeii aducându-le jertfe, şi predicatorii de azi care prin suflarea lor, sau prin vânturarea hainelor peste tribunele stadioanelor fac să cadă la pământ secţiuni după secţiuni cu admiratorii. Caut şi nu găsesc nici o asemănare.
Dacă “arătarea Duhului se dă în folosul altora” (1Corinteni 12:7), atunci avem de-a face cu o flagrantă încălcare a acestui principiu în cazul multora care fac bani grei din darul pe care-l “au”. În cazul nostru al românilor, se semnalează un abuz mereu crescând al unor “prooroci”, care profitând de darul lor adună sume mari de bani de la cei care-şi caută viitorul în proorociile lor.
Comercializarea ungerii contribuie mult la rărirea prezentei ei în Biserică. Verdictul dat de apostolul Petru lui Simon Magul ar trebui să-i preocupe mai serios pe cei ce pun în negoţ darurile Duhului Sfânt (Fapte 8:18-20).
Ar trebui să avem mult mai multă putere de discernere atunci când suntem confruntaţi cu reclama duhovnicească pe care şi-o fac atâţia şi atâtea biserici. Să ne ferim de pomii lăudaţi, dar mai ales de cei ce se laudă. Când un pastor va spune despre biserica sa că este prima între toate, că nici una nu este atât de duhovnicească ca ea, şi că nici una nu este atât de plină de Duhul Sfânt ca ea, vă sfătuiesc să vă găsiţi alta mai modestă. De mult a plecat Duhul Sfânt din mijlocul lăudăroşilor. El nu locuieşte între elitele spiritualităţii contemporane. Nu are nimic a face cu imitatorii şi falsificatorii darurilor Sale. El nu poate fi cumpărat pe bani şi nici binefacerile Sale nu le dă în schimbul banilor murdari. Cei ce vând, vând înşelăciunile, mistificările şi falsurile lor.
Nu pot da soluţii unor probleme atât de vaste, dar pot sfătui pe credinciosul sincer să analizeze orice lucrare spirituală de azi prin prisma unui set de întrebări, pe care le-aş sugera astfel:
Gruparea care pretinde prezenţa Duhului în mijlocul ei, respectă şi întreţine relaţii de dragoste creştină cu alte grupări? Se încadrează ea în Trupul lui Cristos ca un mădular viu şi funcţional? Promovează ea cooperarea şi părtăşia în modestia şi umilinţa creştină cu toate celelalte grupări, sau expune un spirit separatist şi elitist? Lucrarea Duhului Sfânt este una autentică, Biblică, sau una falsă, rol al efortului şi manipulaţiei umane? Sunt darurile Duhului Sfânt folosite cu frică de Dumnezeu pentru folosul Bisericii, sau pentru folosul personal al unei elite? Beneficiază creştinul de rând de ele spre zidirea lui sufletească, sau elitele mişcării abuzează de ele pentru a-i controla pe alţii? Cine primeşte gloria în urma lucrărilor care se fac, Dumnezeu sau omul? Sunt darurile Duhului Sfânt folosite în dragoste?
Ştiu că într-un articol de această dimensiune nu se pot cuprinde prea multe, şi nici nu mă simt competent să analizez un asemenea fenomen atât de complex în toate detaliile lui. Simt însă de datoria mea nu numai să-i încurajez pe fraţii mei să-L caute pe Duhul Sfânt, să se lase călăuziţi de El în lucrarea pe care o fac pentru Domnul, dar în acelaş timp să-i avertizez de capcanele diavolului, care fac ca azi între noi adierea Duhului Sfânt, susurul Lui blând, limbile Lui de foc şi măreţia puterii Lui să se simtă atât de rar. Suntem vinovaţi faţă de El. Am păcătuit împotriva Lui, întristându-L (Efeseni4:30), stingându-I flacăra vie (1Tesaloniceni 5:19), împotrivindu-ne Lui (Fapte 7:51), batjocorindu-L prin viaţa lipsită de sfinţenie şi prin păcatele noastre (Evrei 6:4-6), batjocorindu-L prin mândria deşartă şi spiritului elitist, prin falsificarea prezenţei Lui între noi, prin comercializarea darurilor Lui, prin folosirea lor spre folosul nostru, prin abuzarea altora în numele Lui (Evrei 10:29).
Cei care îndrăznesc să condamne falsul şi mistificarea sunt acuzaţi ca fiind duşmani ai lucrării Duhului Sfânt. Sunt conştienţi că mulţi se vor grăbi să-mi agaţe o asemenea etichetă. Dacă duşmănesc ceva în această sfântă şi glorioasă lucrare, atunci este contrafacerea, amestecul grosolan al firii pământeşti din partea unor impostori care îi pervertesc renumele. Cei care se vor grăbi vor comite cu naivitate aceeaşi eroare prin care am condamna pe cel ce ne avertizează de existenţa banilor falşi. Descoperind falsificarea bacnotelor, acea persoană dovedeşte mai degrabă dragoste de cinste şi corectitudine, respect faţă de banii adevăraţi şi mai ales dragoste faţă de posibilele victime ale falsului.
Sunt tot mai sigur că nu este suficient să credem şi să dorim prezenţa Duhului Sfânt în viaţa noastră prin o umplere din nou ca la Rusalii. Trebuie să ne pocăim de abuzurile pe care le-am făcut împotriva Sa. Umilindu-ne şi recunoscându-ne vina comună vom putea apela la El să vină din nou.
“O Porumbel cu pene sfinte
Ce ai zburat din veşnicii,
Noi Te rugăm, rugăm fierbinte
Noi Te rugăm la noi să vii!
Mai vin-odată! Mai vin-odată!”
paşi spre lumină 
Chiar incepind cu ziua de 1 ianuarie un frate de credinta ;” Gotcu Ioan” sincer reusheste sa expuna prin comentariu ,un ADEVAR pentru multi greu de conceput.Greu de crezut si foarte trist la tot ce s-a ajuns sa se intimple!!!Si astfel SLUJIREA ,azi a ajuns sa fie confundata cu pretentia si cu astfel de lucruri ,care sint total opuse invataturii si indemnului domnului Isus Hristos!!Ne intrebam ;De ce?Si cum se face ca astfel de persoane nu ajung sa fie mustrate de CONSTIINTA si de moralul crestin?Cum astfel de persoane inca pot sa predice si sa se pretinda slujitorii domnului Isus Hristos?Astfel oare se ajunge la mintuire si imparatia domnului Isus Hristos pe care a primit-o din partea TATALUI CERESC?Si ce indemnuri prin SFINTELE SRIPTURI se primesc pentru a se evita astfel de lucruri si a se ajunge la ADEVARATA SLUJIRE SI FORMARE A BISERICII DOMNULUI ISUS?Poate anul acesta ajungem la adevarata slujire si la curatirea Bisericii pentru ca astfel de persoane sa nu mai traiasca in felul firesc si sa ajunga la starea duhovniceasca pentru a ajunge la neprihanire si sfintire fiinca astfel se ajunge la desavirshire!!!!Multi pasotri poate o sa ajunga sa inteleaga mesajul din faptele apostolilor 20 cu 28 la 32 si vor avea curajul sa lase sa ajunga la anvoane si predici ,persoane sincere ,smerite si de DUHUL SFINT CALAUZITE ,iar banii dati in loc sa ajunga in buzunarele lor pentru confort si lux sa ajunga la cei insetati,infometati ,lipsiti de adapost si de ingrijiri medicale ,fiinca domnul ISUS PRIN MESAJUL SAU CE SPUNE?Chind si cum ajungem sa ii indeplinim voia si dorinta?Ce ne spune SFINTA SCRIPTURA?Poate daca o sa fim sinceri cu noi inshine si zi si noapte o sa cugetam asupra ei o sa gasim mesajul si o sa intelegem indemnul!!Pina atunci succes deplin si sper ca o sa ajungem chit mai multi sa gasim placere in LEGILE DIVINE si astfel din robii semenilor sa ajungem slujitorii DOMNULUI ISUS HRISTOS!!!!!
DACA CUNOSTI NUMELE ACESTOR NESATUI DE BANI SI NU II SPUI ESTI CA IEI.DALE NUMELE SA LE FIE RUSINE SA IASA PE STRADA.NUMAI ASA SCAPATI DE EI.
Am citit cu atentie articolul de la inceput si vedem ca la ora actuala comercializarea ungerii divine este cel mai scump produs care il iei gratis si il vinzi pe sume extraordinare.Evanghelizarile se fac pe bani grei care sunt scosi de pe seama enoriasilor.Am un exzemplu a unui frate care a locuit mai mult timp in Castelion-Spania si am ramas uimit cind mi-a povestit ca o predica spusa de unii pastori romani in Spania costa mult,mai mult de cit ai cistigat tu intr-o luna la masline Atunci cind li sa dat plicul cu bani in timp ce serveau masa au replicat cu obraznicie:Pentru o mie de euro am venit eu din Romania?Binenteles ca aveau biletul de avion platit dus-intors dar nu au plecat pina nu au complectat suma dorita care varia intre 1500-3000 de euro.Depinde si pe cine chemi.In tara de descurci cu 1000- 1500 de ron pe opredica dar nu vedem ca alimentam un sistem corupt?As putea sa va dau nume concrete de slujitori care fac lucrarea Domnului pe bani foarte multi dar ma gindesc mai intii la cei care ii asculta,si la cit popor mai are Domnul de scos refuzind sa ma gindesc ce se va intimpla la urma cu ei.Am iesit din lume dar ce vad aici este catastrofal.Nu am vazut pastor pus la disciplina pt.lacomie dar am vazut frate din comitet pus la disciplina pt. ca a spus pastorului adevaruri care trebuiau rezolvate de multa vreme.Inchei cu spusele unui preot ortodox:Cit am cazut noi intr-o 100de ani voi ati cazut de la revolutie incoace cuvinte spuse de el acum7-8 ani in urma.Ma intreb ce o fi acum?
Se pare ca avem multe de spus dar putine de pus la proba.Oameni buni daca nu traim ce spunem, nu inteleg de ce ne agitam.Vai de noi „farisei si carturari fatarnici”.Dumnezeu ori traieste ori nu,iar daca nu-l cunaoastem decit cu vorba hai sa nu ne mai spunem crestini.
Fr. Tinu ,
vreau sa te anunt ca mai confundat cu alt Remus . Eu locuiesc in Germania , nu in Austria .
Cele bune.
Sora Zamfira imi permit eu sa va raspund ca sint din aceias biserica cu Remus din Wiena are dreptate ca se crede in toata lucrarea Duhului, trist este ca nu se si aplica . Din toata porunca data de Isus ucenicilor >mergeti in toata lumea si faceti ucenici si invatati-i Tot ce v-am poruncit ev.matei 28-19,20;>opoi ia trimis sa propovaduiasca
evangelia si sa Tamaduiasca pe cei bolnavi luca 9-2;>iata semnele care vor insotii pe cei ce vor crede….marcu 16-15,,20 ,a mai ramas propovaduirea pina la marginea Rominiei si cite o ungere cu untdelemn cind si cind si mai mult se practica teologia rugaciunilor pentru biletele cu cause.M-am tot gindit de ce nu ne insotesc si astazi semnele, dupa multe meditatii si intrbari am ajuns la concluzia ca noi suntem doar crestini cu doctrine frumoase dar nu ucenici autentici de aceia ma tem ca este inevitabila o reforma si o trzire .De aceia zic Isuse daca mai este timp pina la venirea ta
adu marea trezire ca am atipit in mare confuzie si cel ce este de acord sa zica AMIN.
Domnule Remus i-mi voi permite sa va spun Frate fiindca spui ca faci parte dintr-o biserica penticostala si m-as bucura sa stiu din care. Asta numai pentru ca spui ca” fac parte dintr-o adunare penticostala care crede in toata lucrarea Duhului Sfint „.Ma bucur tare mult pentru tine si as dori sa-mi spui cum stati la capitolul vindecarilor facute prin credinta presbiterilor chemati sa faca ungerea cu undelemn si sa se roage pentru cei bolnavi fiindca in BIBLIA mea scrie acolo in Ep.lui Iacov ca rugaciunea facuta cu credinta v-a mintui pe cel bolnav si Domnul il va insanatosa. Nu de alta dar eu am mare nevoie de un om al lui Dumnezeu care crede el intai cu adevarat si sper sa gasesc asa ceva la voi daca credeti in toata lucrarea duhului sfint.
Astept urgent raspuns.
Ca o completare la cele scrise de mine mai sus , este faptul ca Bisericile Baptiste care au primit lumina asupra lucrarilor Duhului Sfint , ar trebui sa devina Biserici Penticostale si baptistii care au fost botezati cu Duhul Sfint , sa plece din adunarile baptiste si sa se alature celor penticostale unde isi pot manifesta experienta traita , fara a se mai constitui alta grupare de frati . De ce spun asta ? Fiindca gasesc cea mai corecta atitudine care nu produce prilej de poticnire atit pentru frati , cit si pentru cei nepocaiti care mereu intreaba : de ce sint atitea adunari ?
Aceasta noua adunare ar trebui sa se disperseze in alte biserici acolo unde se pot manifesta liber , insa nu cu unele aberatii pe care le sustin , fiindca si Miscarea Strajerilor va adormi , asa cum este scris in Cuvintul lui Dumnezeu de la Matei 25.
Cele bune .
Daca Domnul ma trezeste spiritual si eu fac parte dintr-o adunare penticostala care crede in toata lucrarea Duhului Sfint , trebuie sa parasesc adunarea fiindca sint treaz ? Nu cumva trezirea care s-a facut in mine trebuie lasa-ta in adunarea din care fac parte ca , sa influienteze si pe altii la trezire ?
Mie îmi pare rău că n-aţi pornit dumneavoastră mişcarea Străjerilor… Dar nu e cum vrem noi, sau cum ni se pare nouă mai bine, nu-i aşa? Cine se trezeşte mai târziu are mintea limpede, mai multă putere în slujbă, şi găseşte lucrurile mărunte şi poate neplăcute deja făcute, într-o casă curată. N-am cum să vă urez nimic, e ca şi cum i-aş da indicaţii lui Dumnezeu – îmi urez mie să apuc câte ceva din ce urmează mai frumos (inclusiv în cazul „small is beautiful”, un fel de trezire completă a unei mici mulţimi, pe care o prefer sincer trezirii la buimăceală a marilor gloate).
Petre ,Petre ,
Ai aruncat cu pietre
In pasarile minciunii si falsului
Ce stau pe ogorul Domnului !
Domnul sa te ocroteasca ! Petre !
Si sa mai arunci cu pietre
Pana cand pasarile o sa-si ia zborul
Ca sa ramana sfant si curat ogorul !
În toate bisericile de orice confesiune şi în afara lor, frate Narcis!
domnu sa va binecuvinteze din pacate fffffffffffoarte multi sunt creduli in bisericile penticostale
Ca tot veni vorba de „specialisti” in ale Duhului, un mare semnal de alarma as ridica si in dreptul „predicatorilor ambulanti” care au facut din asta o sursa destul de buna de castig. Vina nu e la ei, ci in mare parte la noi, cei care ii lasam sa creada ca fara prezenta lor serile de evanghelizare ar fi mai seci sau nu si-ar atinge scopul. Oare asa sa fie? Sunt sigur ca nu toti „predicatorii ambulati” se incadreaza in aceasta clasificare, dar periclol ca ei sa cada in plasa amagirii este la mica distanta. Regretul mare este ca singuri am facut din ei niste zei mai mici si le-am indus astfel un sentiment de sine qva non. Este regretabil ca din ambasadorii cerului, pe unii i-am transfosrmat in actori penibili si lipsiti de cele mai firesti caracteristici – sinceritate, transparenta, onestitate, modestie, pocainta, naturalete…. etc. Unul din motive ce ne determina este si dorinta de a ne gadila urechile dornice sa auda ceva nou, ceva ce depaseste nivelul bisericii din care facem parte. Am transformat astfel seara de evanghelizare intr-o seara de show spiritual in care venim tot noi, cei satui, venim sa ne ghiftuim, dar ramanem tot la fel de goi si lipsiti de viata.
Da-ne Doamne discernamant spiritual in orice situatie, dar si suficienta pocainta pentru accepta voia TA in orice circumstanta. Cu drag, Cleopa.
Heheeee… Unii prefera din porumbel numai wings. Apoi, pun buffalo sauce, ca sa-i usture pe toti cati le vor incerca…
Asta da pneuma-dove-ologie…
Strofa de la urmă este un refren dintr-o cântare foarte populară în bisericile penticostale.
Asta, pentru a da creditul cui i se cuvine.
Doar actorii de elita obtin contracte „grase”in studiourile de productie din Hollywood !. Cu arginti multi se zideste o secna inalta, iar actorul trebue sa intoneze si „sa joace” bine transpus ,textul scris de altii !. ….,daca ai talent narativ, daca scrii bine si poti sa-ti vinzi ce scrii, ajungi sa ai bani, sa-ti cumperi (tata si mama)adresa de rezonanta in Beverly Hills ori Barrington. Industria mega-bisericilor este arta hollywoodiana , nu gluma !. Noi frgventam Willow Creek de peste douazeci de ani; poate suntem privilegiati ca nu am ajuns „intamplator” si in culise ,sa privim macar odata ,scena din spate !. Cunostinta este direct proportionala cu raspunderea !.
….dar cea mai vie, cea mai intima vibrare si fierbinte legatura cu Creatorul si Mantuitorul nostru, am obtinut-o ,ingenunchiati unul in fatza ceuilalt ,tinandu-ne de maini ,intr-o poienita inflorita, din mijlocul padurii !!!.
Frate Alex.
Porumbelul cel mai uşor de controlat este cel din frigider.
Pastorii acestor biserici-frigider îl ţin la păstrat – aşa cum l-au primit.
Inca stai bine daca mai ai citeva gaini in frigider!dar inseamna ca inca traiesti prin vedere si nu prin credinta! asta nu prinde bine la imagine; ai grija ca s-ar putea sa fi taxat ca nespiritual de echipele de zgomote ale atitor asa -zise miscari!,Acum inteleg multe din postarile din ultimele luni: vrei neaparat sa traiesti prin credinta-admirabil-dar asta inseamna sa scoti gainile din frigider si sa te multumesti cu mana zilnica.Sper sa nu te lase sora Rodica sa faci una ca asta! o zi buna!
Ma uimeste (pozitiv) atitudinea dumneavoastra, frate Lascau. As fi dorit sa aud din gura mai multor oameni ai lui Dumnezeu astfel de cuvinte „taioase” la adresa celor care vand UN HAR IEFTIN, dar de multe ori pe bani multi. Dumnezeu sa ne lumineze Calea, ca sa putem merge dupa Sfanta Scriptura!
Se cheamă ”licenţă poetică” frate Alex.
Dacă Dvs. preferaţi un porumbel fără pene… nu am nimic împotrivă.
Eu am câteva găini fără pene.
Le ţin în frigider.
Ca să mai zâmbim un pic…
Excelent articol !uite ca se poate!. personal n’am nimic cu „miscarile” atita vreme cit ele ramin in spatiul Sacru al Scripturii….,dar cind ele ies in decor, nu incurajez pe nimeni sa le urmeze, chiar daca curentul de opinie graveaza in fata noastra imagini de asa zis”supranatural”. In ce priveste compozitia din finalul articolului..,sa-mi fie cu iertare:porumbelul descris de ev.Matei n’avea pene; „…Duhul lui D-zeu pogorindu-Se in chip de porumbel…..”Matei3:16b
„Veniturile” de pe urma lucrarii, abil atrase, sunt considerate binecuvantari. Dar de cele mai multe ori ele depasesc nevoile reale ale familiei, fapt pentru care vor fi transferate copiilor. Apare confuzia intre binecuvantare si lacomie. Care sa fie linia de separare dintre cele doua?
Ei vezi dumneata frate Petrica aceasta e marea durere a noastra, sunt prea multi falsi
iar lupta noastra este sa ii demascam.
Daca nu ar fi CNSAS ce ne-am face? Ca darurl de deosebire si celelalte daruri ne sunt lasate.Numai ca trebuie sa umblam dupa ele conform 1cor12v31.
Dar noi preferam intuitia, parerile si valul(adica daca merg multi in targ merg si eu, o fi ceva bun ca nu degeaba se duc asa de multi).Se duc ca nu au CALAUZIRE personala.
In ziua aceia multi vor zice, dar nu am facut noi?Si Domnul nui va contrazice ca nu au facut.Numai ca le va zice ca ce au facut e faradelege si recunoasterea va fi prin cuvintele ,,niciodata nu va-m cunoscut”
Datoria noastra azi este nu sa ne preocupe trecutul ci mai degraba sa nu repetam greselili trecutului. Filipeni4v8