Secularizarea Crăciunului

de Petru Lascău

De îndată ce trece Sărbătoarea Recunoştinţei, care se ţine în ultima joi din noiembrie, americanul intră în sărbătorile Crăciunului. A doua zi, melodiile din difuzoarele magazinelor este muzică de Crăciun. Mărfurile magazinelor poartă amprenta marii sărbători şi la marile aglomeraţii comerciale numite malls, Santa Claus îşi face poze cu copiii oraşului, sau mai bine invers.
Cei mai mulţi se plâng de supra-comercializarea Crăciunului. Pe bună dreptate. Dar ce ar fi oare America fără Crăciun? Probabil că am avea mai puţine blocaje de circulaţie, poate mai mulţi bani în conturile bancare la sfârşitul lunii, sau mai puţine dureri de cap, dar am avea un gol mult mai imens pe dinăuntru.
Românul aşteaptă Crăciunul ca pe-o străluminare celestă, o supernovă a bucuriei pure, o explozie scurtă cu mare zgomot. Americanul îl aşteaptă ca pe un lung concediu. Vrea să-l savureze pe-ndelete. De aceea îl serbează o lună de zile. Îşi împodobeşte casa şi pomii din faţa casei cu sute de beculeţe colorate, scene ale naşterii Domnului, moşi crăciuni, soldăţei şi reni translucizi, care sunt iluminaţi din interior pe timpul nopţii.
Sărbătoarea Crăciunului se aşterne peste oraş ca o nea blândă şi suavă. Suneteul dulce al colindelor îţi încălzeşte sufletul la fiecare uşă deschisă. Doar clinchetul clopoţeilor celor de la Salvation Army, postaţi la ieşirea fiecărui mare magazin, îţi aduce aminte că în lume mai există suferinţă, mai există oameni în nevoi. Şi americanul îşi deschide inima pentru ei de Crăciun. În găleata colectei se adună bănuţ cu bănuţ, iar de Crăciun, când se dau rapoartele binefacerilor, citim încântaţi de mulţimea monedelor de aur adunate, de cele mai multe ori învelite într-o bancnotă de un dolar. Monedele de aur de 1 dolar, sunt un fel de „cocoşei” americani, rari şi mai ales deosebit de valoroşi.
Crăciunul american este tot mai complex şi fantezia comercianţilor îl decorează pe an ce trece cu noi şi noi creaţii. În fiecare an creatorii de jucării strârnesc frenezia cumpărătorilor şi a copiilor lor. Sute de oameni stau la cozi imese ca să cumpere jucăria, care de cele mai multe ori, nu este decât o monstruozitate artistică şi tehnică. De când Hollywood-ul manipulează conştiinţele americanilor (şi din păcate nu numai ale lor), oamenii cumpără ceea ce e la modă şi fierbinte.
În capitală, în aplauzele miilor de spectatori şi urmărit de milioane de americani pe micile ecrane, preşedintele a aprins milioanele de becuri ale pomului „de Sezon”. Acelaşi lucru s-a petrecut în fiecare mare oraş, unde primariile dăruiesc pieţei principale un brad frumos şi luminat. Din nefericire bradul devine tot mai secularizat în nume ca şi politicienii noştri.
Crăciunul este tot mai dominat de Santa Claus şi renii lui zburători, de muzica inegalabilă a marii sărbători, cadouri, lumini, brazi, felicitări, bucurie, … şi tot mai lipsit de Pruncul Isus. Încet, încet sărbătoarea se goleşte de semnificaţia ei reală. Suntem martorii unui proces de păgânizare a Crăciunului, fenomen invers încreştinării lui de la început. Mulţi creştini radicali, extremişti, pledând pentru o epurare a creştinismului de orice împrumut din religiile păgâne, se răscoală mai ales împotriva Crăciunului, demonstrând, şi uneori cu autentice dovezi, că el nu este decât un lanţ întreg de împrumuturi, un sincretism de elemente, obiceiuri şi tradiţii păgâne, cărora li s-a dat o culoare creştină de-alungul secolelor. Poate că aşa este, dar extrema propusă şi vai, trăită de aceştia, nu este altceva decât o completă desfinţare şi condamnare la uitare a măreţului eveniment. Eforturile lor coincid cu ale celor care secularizează sub ochii noştri sărbătoarea naşterii Domnului nostru.
Sărbătorile, sunt invenţie divină. Ele au menirea să readucă aminte, să re-fixeze în memorie evenimente cruciale ale istoriei. Ce ar fi evreii fără Paşti, fără Hannukah şi Yom Kippur? Probabil că nici nu ar mai fi.
Desfinţarea Crăciunului propus de extremism nu poate fi decât păgubitor. Extrema nu mă îngrijorează. Mă înspăimântă însă, alungarea treptată a lui Christos din sărbătoarea Crăciunului. Păgânizarea ei se face tot mai simţită. Felicitările cu scena naşterii sunt parcă mai rare de găsit decât acelea cu „Season’s Greetings!” (Felicitări de sezon!), după cum se pare că Santa a luat locul lui Christos. Tot mai rar auzi Merry Christmas! în magazinele şi pe străzile Americii. Unii, ca să fie corecţi politic, nici nu-i mai spun Christmas, ci Xmas. X de la necunoscuta algebrei. De la alegerea ta. Poţi, deci, pune ce vrei în locul lui Christ.
Dacă Satanei nu-i place ceva din toate sărbătorile noastre, nu este numai bucuria şi facerea de bine, sentimentele înălţătoare faţă de semenii noştrii, el nu poate suferi Numele lui Isus Christos şi prezenţa Sa în centrul bucuriei noastre.
Merry Christmas!

32 de gânduri despre „Secularizarea Crăciunului”

  1. . . convulsii si spasme de manipulare mercantil-emotiva ,o imbrobodite de culoare, de muzica si parfum dulceag si festiv, pentru a plati scump o respiratie ” gura la gura ” a Muribundei Economii de Piata Americana !. Tarabe cu merfuri „made in China” , ce nu au nici o legatura sentimentala cu Ziua Celebrarii Nasterii Mantuitorului !

  2. America, america !!!!. . . .un nou Craciun ,deja speculativ si prematur anuntat de. . .”crampele ” rafturilor cu marfa viu clorata, din toamana trecuta !.

  3. DAR APOSTOLUL PAVEL SPUNE UNDEVA (SPRE RUSINEA MEA NU STIU)
    „SA NU VA JUDECE NIMENI PENTRU O ZI DE SARBATOARE…….”

  4. Sărbătoarea Saturnalia a fost convertită în sărbătoarea naşterii Domnului la anul 336, şi treptat sărbătoarea păgână de altă dată a fost dată uitării, dispărând din istorie. Autorul clipului video este se pare martor al lui Iehova (de observat numele ciudat dat lui Dumnezeu) şi prezentarea este tendenţios forţată să spună ceea ce vrea să comunice autorul. Picturile medievale prezentare nu au nimic de aface cu închinarea lui Saturn ci cu trecerea timpului. Copilul nu este decât anul nou care vine şi nu are nimic de-a face cu sacrificarea copiiilor.

  5. Frate Lascau, ma scuzati ca revin pe acest subiect cu un videoclip… insa este ingrozitor prezentarea originii acestei sarbatori: (Christmas | Origin, History, & Traditions pe youtube)
    (….)
    Nu pot sa nu-mi pun intrebari. Cui sa cerem lamuriri?
    Multumesc.

  10. Perfect deacord, precum zicala, „ce bine ne intelegem noi doi”. Sau vorba reclamei la Banca Comerciala, – BCR „gandim la fel”. ::)
    Mai glumim si noi, ca si asa ne cam taie unii maioneza.
    Cu toata dragostea, Cleopa.

  11. Aş putea continua lista:
    Creştinismul autentic nu dispreţuieşte alţi creştini „mai puţin spirituali”.
    Creştinismul autentic respectă Trupul lui Christos înţelegându-i şi acceptându-i diversitatea mădularelor Lui.
    Nu cred că am de-aface cu creştinism autentic atunci când el expune atitudinea aceea atât de supărătoare: I’m better than you (sunt mai bun ca tine).
    Cu aceea şi dragoste.

  12. Frate Petrica,
    1. Crestinismul autentic nu e extrema, ci SINGURA CALE ce are ca finalitate cerul.
    2. Crestinismul autentic nu e concurenta, ci traire in unitate.
    3. Crestinismul autentic, nu e o parada a spiritualitatii exterioare, ci o traire interioara, dar cu ecou in exterior.
    4. Crestinismul autentic, nu e o „firma”, un „brend”, ci un mod de viata.
    Cu toata dragostea, Cleopa.

  13. Împărtăşesc ideile Dvs. şi le propag. Nu trebuie însă să cădem în cealaltă extremă – legalismul. Cred că un creştin adevărat se ştie îmbrăca modest. Nu voi obţine însă un creştin adevărat dacă-l îmbrac modest. Problema noastră este că începem întodeauna de unde nu trebuie. Nu golind biserica de orice podoabă, nu îmbrăcând în zdrenţe pe creştini vom avea creştini adevăraţi şi modeşti. Totul se petrece invers. Cunosc biserici foarte modeşti cu creştini foarte mândri de modestia bisericii lor. Aş putea continua cu exemple câte vreţi. Creştini foarte smeriţi pe dinafară, fără cravată, care coboară din mercedesuri de 200 de mii de dolari. Când cineva îl cunoaşte pe Domnul cu adevărat, el se va îmbrăca modest. Chiar şi hainele bune vor sta modest pe el, pentru că modestia nu vine din exterior, ci din omul ascuns al inimii, care are preţ în ochii lui Dumnezeu.
    Dacă aşa vedeţi lucrurile, atunci e bine.
    Să aveşi şi Dvs. sărbători fericite!

  14. Frate Petrica, e drept, lipsa brazilor nu e o garantie a spiritualitatii, dar nici prezenta lor nu este o conditie sine qua non la sarbatoarea Nasterii Mantuitorului. Pe de alta parte, Mantuitorul ne cere sa ne separam (gr. hagyos = pus deoparte, „sfant” in traducerea Cornilescu) de lume, nu printr-o „iesire” la modul propriu, ci printr-o delimitare clara a principiilor, conduitei si valorilor crestine promovate si decretate de Hristos. Personal, nu vad ca o lipsa a spiritualitatii prezenta bradului in biserica, dar nici nu cred ca el, bradul, trebuie sa constituie punctul culminant al sarbatorii. Desi,….. uneori se intampla ca unii sa isi masoare „bicepsii” in functie de extravaganta cu care au reusit sa isi surprinda enoriasii si mai ales concurenta. Ideea e ca prea ne dorim sa fim in ton cu lumea, in timp ce tinem degetul aratator indreptat spre ea. In situatia asta nu ne diferentiem cu nimic de palavragii la care se refera apostolul Pavel. Personal, nu cred ca bradul ar trebui sa constiuie un subiect de predica (desi se practica la scara larga), dar cu toate astea valul „predicatorilor padurari” este in crestere. Intr-o alta ordine de idei, ca familie, am decis sa o invatam pe fetita noastra ca toata povestea cu mos craciun este un simplu basm lipsit de realitate, dar cu toate astea, nu ii vom priva copilaria de emotia deschiderii cadoului sau de bucuria si entuziasmul impodobirii bradului, fie el si in biserica.
    Datorita tezei de licenta exact pe problema secularizarii as avea multe de spus, dar ma rezum la ceea ce spunea Vlachos:
    1. secularizarea este un cal troian in biserica;
    2. o Biserica secularizata este complet neputincioasa si slaba in incercarea de a transforma lumea, iar crestinii secularizati au esuat la toate nivelurile;
    3. o Biserica care rastigneste in loc sa se rastigneasca, care traieste in slava lumeasca in loc de slava Crucii, o Biserica care cade in fata celor trei ispite ale lui Hristos in desert in loc sa le biruiasca, este o Biserica secularizata;
    4. o Biserica secularizata este menita sa se acomodeze la o societate cazuta si sa ramana in aceasta stare cazuta; ea raspandeste dezamagire si disperare printre cei care cauta ceva mai profund si mai substantial.
    Consider ca alternativa cu care Biserica contemporana trebuie sa contraatace o societatea secularizata si golita de vlaga este maturitatea spirituala si plinatatea Duhului, dar astea sunt rezultatul nasterii din nou, nicidecum a secularizarii.
    Fie ca lumina din campia Betleemului sa ne poarte si pe noi pana la ieslea Pruncului, iar acolo, goliti de noi insine sa ne inchinam aducand trupurile noastre ca o jertfa vie, sfanta si placuta inaintea lui Dumnezeu.
    Cu toata dragostea, Cleopa.
    Sarbatori fericite alaturi de cei dragi in prezenta Sfintei Treimi.

  15. Verdele brazilor inspira traire, vitalitate si viatza, rosu este o culaore pur crestina , golgotica, (furata apoi ,si interpretata de comunisti ! )indragita de martirii lui Hristos ! . Ea inspira si indeamna la inflacarare , la iubire, la pasiune !. Mosul meu , Furdui Traian ,in apropierea Craciunului, dupa ce afara se intuneca, ma lua cu el „la furat ” ! . Mergeam pe cararui de munte ,evitand si ocolind agerimea gornicului,sa taiem un bradutz si sa-l bagam intr-un sac de iuta.Acopeream tulpina taiata cu cetina uscata, apoi o bucata de drum, mergeam facand pasi cu spatele, stergand in zapada urmele, cu un bratz de crengi de cetina. „Furam” un bradutz din padurea statului, ,ce inainte de nationalizare , a fost a lui !. O faceam cu aceasi pasiune ,cu care am plecat de nenumarate ori ,sa trec clandestin si”fraudulos” Cortina de Fier !. Craciunul are semnificatie si farmec numai pentru cei ce au inima si-l simt !. Cei clonizati de communism ,primesc din partea mea circumstante + o limitata,rahitica si anemica clementa crestina ,cauzata de ….suspiciuni !. Un Craciun Fericit va doresc, ,langa iesle ,langa staul ,langa aburul cald iesit din gura boilor,cu miros de balega, de flori si fan uscat !

  16. In limba greaca aceasta sarbatoare e numita asa Χριστουγέννa

    Χριστου=HRISTOS

    γέννa=nasterea

    EU NU STIU CINE E CRACIUN SI NICI NU VREAU SA L SARBATORESC

    Ziua de nastere a lui ISUS o sarbatorim noi ,fara ca El sa ne fi cerut sa facem asa ,
    inadevar si pe vremea lui Isus erau sarbatorite zilele de nastere” se praznuia ziua nasterii lui Irod”Matei 14.6.
    DAR OARE PE ISUS IL ASCULTAM NOI OARE ?

    Adevarat, adevarat va spun ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata. (Ioan.5:24)

  18. Lipsa brazilor şi a decoraţiei de Crăciun îţi dă vreo garanţie pentru trezirea spirituală? Nu cred.
    Nu ai citit bine nici acest articol. Dumneata nu citeşti ca să înţelegi ce vrea să zică omul ci mai degrabă ca să-l contrazici. Şi măcar s-o faci cu profunzime. Te legi de decoraţiile de Crăciun ca de relicve sau moaşte de sfinţi. Nimeni dintre noi nu le oferim astfel de calităţi. Împodobim casa şi biserica de sărbători cu dragostea cu care ducem flori soţiei. Ne exprimăm iubirea de Domnul şi Mântuitorul nostru împodobind locaşul de închinare cu flori şi brazi de Crăciun, cu crini de Paşti, cu fructe la Ziua Recunoştinţei. Florile nu sunt elemente păgâne. Nu le-a creat Satana.
    Găsesc tot atâta logică şi teologie în argumentaţia ta cât am găsit la cineva care m-a întrebat unde scrie în Biblie că trebuie să duci flori soţiei. I-am răspuns imediat: ”În acelaşi loc unde scrie să te speli pe dinţi”.

  19. Daca-L sarbatorim pe Domnul, de ce-L sarbatorim ca ei, adica la fel ca lumea?
    Intr-un articol de la inceputul lui Dec. , intitulat „cererea lui mos craciun” nu am fost bine primit deloc, pentru ca am criticat articolul in contextul celorlalte articole despre trezire spirituala, spunand ca elementele pagane din aceasta sarbatoare, mos craciun, brazi, nu garanteaza niciodata trezirea autentica.
    Am folosit foarte des cuvantul radical si expresia „conservatorism radical”. Aici vad o expresie asemanatoare: „extremism radical”. Eu sarbatoresc dar fara elementele pagane. Acum insa constat ca sint si eu un pui de extremist pentru ca sint impotriva mosilor si brazilor pe care unii ii pun la amvoane.
    Frate Lascau, in acel articol ati luat apararea decoratiilor de craciun, in special al brazilor din spatele amvonului bisericii dvs., acum mi se pare mie sau vorbiti intr-adevar de elemente pagane, despre paganizarea craciunului, mai sa fie!?
    O intrebare pertinenta ar fi ce este biblic sa sarbatorim si care sint cu adevarat elementele pagane?
    Va urez o sarbatoare a Nasterii Domnului Isus Hristos binecuvantata!

  20. LASA INIMA SA-TI CANTE; NU FI SI TU UN IROD;VIN CA MAGI SI PASTORI ‘SA TE INCHINI AZI LUI HRISTOS. SA NASCUT ISUS CA TU SA STI SA TRAIESTI SI FERICIT SA FI SI SA CANTI CU INTREGU UNIVERS CA ASTAZI SA NASCUT IN BETLEEM ;O LUMINA PENTRU RATACITI; MANGAIEREA CELOR PARASITI;DUMNEZEU IERTARE NEA ADUS ;CAND SA NASCUT ;;;ISUS;;;. „””””SARBATORI FERICITE „”””””LA TOTI ROMANI DIN AMERICA .VA TRANSMIT DIN „ARAD BUJAC ROMANIA ‘”

  21. Intrebare sarbatoreasca – CADOU DE CRACIUN : ” Ce-ar fi crestinii fara Har si …evreii fara …bani ??!! „

  24. Dacă citim în Luca 2:11, obsaervăm că îngerii care au dus vestrea cea bună păstorilor au spus: ”… astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Christos, Domnul”. Christos = Unsul (Mesia).
    Să aveţi un Crăciun fericit cu întreaga familie!

  26. :NUMELE LUI VA FI „ISUS”.DE CE PREDICATORI CAND VORBESC DESPRE PRUNCU „ISUS”IL NUMESC „ISUS HRISTOS”CAND A PRIMIT ISUS SI NUMELE HRISTOS ?SI CINE I LA DAT?PENTRU FR.P LASCAU VA MULTUMESC.ARAD -ROMANIA.

  27. sunt 2 extreme: una care zice ca nu putem fii crestini (adica mantuiti) fara sa sarbatorim Sarbatori, iar celalalta care ne eticheteaza ‘pagani’ si ‘lumesti’ sau chiar ne baga in iad pt ca sarbatorim (Martorii lui Iehova). E frumos sa sti ca esti mantuit prin Critos, si nu mai prin El, iar apoi sa iL poti sarbatrii oridecate ori e posibil…din dragoste si dorinta de a-L marturisi.

    Multumesc de pozitia echilibrata exprimata aici.

  28. Idealizăm poporul lui Dumnezeu, şi nu e chiar rău. Problema este că idealizând, ne îndepărtăm de adevăr. Să ştiţi că şi evreii au tradiţii şi obiceiuri care n-au nimic cu sărbătorile. Au asimiliat şi ei elemente păgâne cu duiumul şi evreii ortodocsi se luptă şi ei cu ele ca şi noi creştinii cu ale noastre.
    În contextul emigraţiei aud mereu exemplul evreilor care nu şi-au uitat limba şi cultura, şi numai noi o facem. Fals. Şi-au uitat-o şi ei, vorbesc engleza în America, poloneza înj Polonia etc. Chiar în Israelul de azi, se vorbesc limbile evreilor din ţările de unde au venit. Veţi găsi foarte canale de TV în limba rusă în Israel.
    Consider extremism radical trendul de a desfinţa ceea ce avem fără să punem nimic în loc, fără alternative. Cum ar arăta creştinismul despuiat de sărbători? Sunt de acord că datele sărbătorilor noastre nu sunt corecte. Oare cine ar avea garanţia unor date exacte? Nimeni. Sunt de acord că unele sunt sărbători păgâne „convertite” în sărbători creştine. Dar nu suntem şi noi nişte păgâni convertiţi la Christos? Putem sta liniştiţi când sub ochii noştrii sărbătorile noastre sunt secularizate? Ne păutem bucura împreună cu cei care le distrug? Da că ne putem bucura, atunci cu ce suntem diferiţie de ei? Acesta este un extremism radical. Periculos.

  29. Frate Ionelrosioru
    Prima sărbătoare instituită de Dumnezeu a fost Paştele, sărbătoraea azimilor, a celor dintâi roade, a secerişului etc (Exod 23-14-19), şi aşa mai departe. O suită de sărbători şi evenimente care dădeau semnificaţie vieţii şi relaţiei evreului cu Dumnezeu. Nu avem în NT porunci să ţinem anumite sărbători. Aşa cum aţi spus în afară de Cina Domnului n-avem specificat alte sărbători. Fiecare denominaţie serbează şi Cina Domnului conform tradiţiei ei. Se pare că Biserica primară o serba în fiecare zi. Avem şi obiceiuri bune. Sărbătorirea naşterii Domnului este unul dintre ele. Din nefericire, aşa cum am încreştinat o sărbătoare păgână, acum asistăm la păgânizarea unei sărbători creştine.

  30. Daca Mos Craciun nu este o realitate, n-ar fi mai bine sa ne corectam si sa ne indreptam atentia spre Christos Domnul, centrul bucuriei noastre, sau Domnul binecuvantarilor cum mentionati in alta parte?
    Amintirea Nasterii Domnului sa fie pentru noi un prilej de mare bucurie si in acest an.

  31. Ma straduiesc sa le explic copiilor ca nu exista Mos Craciun.
    Vreau sa le trasmit adevarul despre nasterea lui Mesia.
    Totusi sarbatoarea se numeste „Craciun”.
    De ce sunt doua persoane: un Craciun si un Isus???
    A cui e sarbatoarea asta?
    Dar copiii nu pun astfel de intrebari. Ei cresc cu aceste „adevaruri”. Ca sarbatoarea e crestina… si nici cand ajung mari nu au curajul sa afle niste raspunsuri.
    Dar chiar daca m-as intreba unde in Scripturi sunt invatat sa sarbatoresc anumite evenimente, tot in categoria extremistilor as fi pus? Gasesc explicit doar ca moartea Sa trebuie celebrata/sarbatorita prin Cina Domnului.
    „Sărbătorile, sunt invenţie divină”???
    Puteti fi mai explicit.

  32. „Ce ar fi evreii fără Paşti, fără Hannukah şi Yom Kippur? Probabil că nici nu ar mai fi.”
    Evreii spre deosebire de crestini au stiut sa-si pastreze traditiile si sarbatorile. Chiar si in exil nu s-au lasat asimilati, nu si-au schimbat sarbatorile imprumutand sau iudaizandu-le pe cele pagane. Ce ar fi fost daca in Babilon ar fi acceptat ca Yon Kippur sa devina „sarbatorile lui Tammuz” sau pastele sa-l transforme in „Anul Nou” etc ??? Chiar daca ar fi pastrat si traditii specific iudaice iar zeul vegetatiei l-ar fi redenumit, in cele din urma tot n-ar mai fi ramas nimic din adevarata semnificatie a sarbatorilor iudaice.
    Nu e de mirare ca ceea ce numim azi „sarbatori crestine” sunt lipsite de continut sau secularizate. Odata ce ne-am rupt de radacinile iudaice ale crestinismului si ne-am amestecat cu paganismul reinterpretind simbolurile si traditiile lor unde am fi putut ajunge? La o eliminare treptata a lui Dumnezeu.
    De ce sunt etichetati ca extremisti si radicali cei care „demonstrând, şi uneori cu autentice dovezi” reclama amestecul de care ne facem vinovati???
    Cand un evreu imi spune ca dupa calendarul lor Isus s-ar fi nascut in alta perioada a anului, nu iarna, eu ce sa-i spun?
    Da, e trist ca se pierde semnificatia si sensul sarbatoririi intruparii.

Lasă un comentariu