Noi, ăştia cu lăptoape

După ce Neluţu a venit de la şcoală, m-am decis aşa deodată. Nu se mai poate continua aşa. Am văzut şi la congres. Mulţi dintre păstori aveau. Numai noi am rămas aşa înapoiaţi, cum recunoaşete şi Veta. Adică nevastă-mea. Numai noi n-avem lăptop. Toţi au lăptoape. Aşa zice şi Ionel, că la şcoală toţi au numai noi n-avem. Aşa că am vândut două capre la piaţa de joi, şi am cumpărat şi noi unul. Un lătop. Nu nou. Unu mai vechi, că nou… n-aveam noi atâtea capre de vândut. Greu mai e şi pe lumea asta cu atâta tehnică! Acum, sara, de când a dat frigu, mai stăm şi noi la lăptop şi sărfuim pe net. Că aşa se zice când umbli la lăptop. Neluţu ăsta al meu, se ştie tare bine la lăptoape. Asară am văzut că până şi fratele Lascău din America bloguieşte pe lăptop. Am citit acolo că, zicea unul că la ei s-o hotărât de către pastorii lor, cu toţii, aşa în unanimitate, că alţii nu-s de treabă şi că să ţân de prostii, cu ceva străjeri de pe la baptişti. Că până şi fratele Ţon se zice că ţâne cu ei şi c-o trecut şi el de la baptişti la străjeri. S-or necăjit pe el fraţii şi or şi spus că Ţon nu-i mai baptist. Tare rău e când fraţii hotărăsc aşa deodată că nu mai eşti de-al lor. Apăi, aistra-i ştire mare nu glumă.

După ce Veta şi Neluţu or închis lăptopul, n-am putut dormi îngrabă. M-am tot gândit ca omu. De ce oare se grăbesc unii aşa de tare să-i afurisească pe alţii care nu-s ca ei? Când Domnul Isus a început religia noastră creştină, fariseii s-or supărat şi ei nevoie mare, că El şi apoi ucenicii Lui, aduceau ceva nou. Nu mai auziseră ei de aşa ceva. Vindecări, minuni, vorbiri în limbi, prorocii… Toate erau diferite de religia lor iudaică. Dar a fost printre ei unul Gamaliel, care era mai deştept decât toţi. El o zis că trebuie aşteptat. Dacă este de la Dumnezeu religia aceea atunci ea va dăinui, dacă nu, va pieri, aşa cum pier toate lucrurile fără Dumnezeu. El i-a mai ogoit pe farisei şi le-a spus să bage de seamă să nu să trezească ei că luptă împotriva lui Dumnezeu. Bun sfat. Mă gândii şi eu aşa, stând culcat în întuneric, că tare bine ar fi acum cu tulburarea asta, ca fraţii să nu se prea grăbască cu condamnările şi afuriseniile. Când am început noi penticostalii, toţi fraţii baptişti au hotărât că noi nu suntem pe calea cea bună. Toţi popii ortodocşi au decis că suntem nişte sectanţi rătăciţi. Norocul nostru că n-am ţinut cont de ei. Nici Dumnezeu nu ţine sama de majoritatea voturilor cuiva. Are şi El părerea Lui.

O să mai vedem şi noi care este părerea Lui după alegerile alea la care am fost săptămâna trecută.