Critica este de două feluri:
1. Critică constructivă – când vă critic eu pe dumneavoastră.
2. Critică distructivă – când mă criticaţi dumneavoastră pe mine.
Când critici aruncând cu ouă, trebuie să fie la mintea cocoşului că o astfel de omletă nu cade bine nimănui. Cum spunea clar şi afişul din fotografie.
paşi spre lumină 
Minunat articol!
Ce fel de critica ne place? :))
Vorba romanului: „Numai in pomul care da roade se da cu parul”. Probabil ca actiunea cu ouale este un update (varianta moderna) la aceasta zicere romaneasca. Partea proasta este ca pe criza asta aruncatul cu oua ar fi o risipa, deci un pacat.
Asa ca……. aviz amatorilor. Aruncati cu dragoste (daca aveti din prisos) ca de asta ducem mare lipsa. Cu drag, Cleopa.
„Şi asta pentru că nu vrem să purtăm un dialog civilizat, faţă în faţă. ”
Dialog civilizat fata in fata, este posibil cu un rezultat pozitiv,
numai cand baza dialogului este:
– mutual respect
– drept la opinie
– teama ca orice cuvant v-a fi adus la judecata.
vegheati ca cel rau sa nu aibe castig…
Mai demult unii băteau şaua ca să priceapă iapa. Azi bat maşinile cu ouă ca să priceapă şoferii lor. Şi asta pentru că nu vrem să purtăm un dialog civilizat, faţă în faţă.
Nu cred ca cineva risipea oua pe Dacii harbuite ci pe masini de valoare ! Asa ca daca ai parte de critici inseamna ca ai valoare ! Sa fii si iubit nu numai criticat ! 🙂
Explicaţia despre felurile de critică excelează prin simplitate, profunzime şi „adevăr”!
Ştiam eu că tre’ să fie ceva, dar nu mi-am formulat-o niciodată aşa de clar. Acuma am „definiţia” clară. Formulată de unul deştept, dom’le, ce mai!
Mulţumesc mult, frate Petrică, mi-ai salvat discursul de duminica viitoare, când vom avea şedinţa cu biserica.
… Cum de nu mi-am dat seama până acuma…?
: ))))