La terminarea Cine se taină, au cântat cântările de laudă, ne spune evanghelistul Marcu. Au plecat apoi spre grădina Ghetsimani. În drum, ucenicii s-au certat din nou. Cine dintre ei va fi cel mai mare, dacă Isus va fi arestat și condamnat la moarte? Auzindu-i, Domnul le-a vorbit de modul în care va trebui să-și exercite conducerea. Slujindu-i pe alții este singura cale de a semăna cu El.
În grădină, Domnul i-a luat mai aproape de El pe Petru, Iacov și Ioan. Le-a cerut să vegheze cu El în rugăciune. Știm prea bine detaliile. Ei dorm, El se roagă. Somnul celor trei (nu cred că ceilalți 8 au făcut altceva) demonstrează mai degrabă indiferența decât oboseala. În timp ce Isus agonizează în rugăciune, credința că totul era normal asigură liniștea somnului celor trei. A venit trădătorul în fruntea cohortei de aprozi. A urmat: arestarea, judecățile nedrepte, torturile și crucificarea. Lepădarea lui Petru, fuga lui Ioan, sinuciderea lui Iuda. Întreg scenariul bine cunoscut.
Știm din Evanghelii ce a făcut Domnul. Știm și ce au făcut ucenicii. Ceea ce nu știm este ce am fi făcut noi.
E la modă azi între creștini întrebarea: „Ce ar face Isus? (dacă ar fi în locul meu).” Purtăm brățări cu abrevierea întrebării. WWJD. Purtăm faimoasele litere pe tricouri, pe brelocurile cheilor de la casă sau mașină. Ni se pare spiritual, dar nu e. E fariseic. E pură aroganță umană. Adevărata întrebare ar trebui să fie alta. Ce voi face eu când prietenii mă vor vinde? Cum voi reacționa când voi fi acuzat pe nedrept? Cum mă voi comporta când cei solicitați să mă ajute vor dormi indiferenți? Care va fi atitudinea când voi fi abandonat de apropiații mei? Cum voi rezista ispitei arginților ca să nu devin un Iuda? Voi nega apartenența la familia lui Isus în fața pericolului? Voi fugi de pericole și suferințe pentru numele Lui? Cum mă voi purta când voi crede că am de partea mea adevărul? Voi crucifica pe cei ce nu cred ca mine?
Aroganța întrebării ce ar face Isus?, mă transformă în înlocuitorul Lui pe pământ. Nu acțiunea Sa este necunoscuta ecuației vieții mele, ci reacția și atitudinea mea.
Aș fi acționat diferit de ucenicii Domnului? Aș fi fost capabil să comit fapta lui Iuda? Aș fi alt om dacă aș avea puterea lui Caiafa? Ce aș face în locul lui Pilat?
La cina de taină, auzind că unul dintre ei Îl va vinde pe Domnul, ucenicii s-au întrebat fiecare: „Nu cumva sunt eu?” Fiecare, cercetându-se se găsea un potențial trădător.
Ce ar fi să lansăm o nouă brățară cu alte inițiale? WWID – what would I do? Ce voi face eu?
Isus știm ce a făcut. Și-a întins brațele pe cruce și a murit în locul meu. Pot eu oare trăi pentru El?
paşi spre lumină 
Draga Ucenicule. Stau si ma minunez cit de putin interes se dovedeste cind fr Petrica mai aduce si cite un subiect biblic mai consistent ( pe linga cele politico-administrativ-financiare)
Vezi tu comportarea noastra cind este vorba de ceea ce facem sau trebuie sa facem sau sa marturisim noi? Pai daca aceste treburi nu le facem, atunci chiar asa,ramine in picioare nu ce am fi facut, IMPORTANT ESTE CE FACEM ASTAZI?
Intrebarea ta corecta , in starea credinciosilor de astazi, ma duce cu gindul la a avea o casa minunata dar…sa dam cheile la cineva sa locuiasca in ea o vreme ca noi suntem dusi de acasa. Nu ti se pare?
Toti am dori si am vrea un chirias asa de bun, care stim sigur ca ar avea mare grija de „locuinta” dar, acest chirias are si conditiile LUI. In principal , prezenta noastra activa,
initiativa noastra, jertfirea noastra, purtarea noastra in asa fel incit sa se vada ce si cine
suntem, al cui suntem, …chiriasul pe care-L dorim este intr-oordine desavirsita, atunci hai sa-i oferim ceea ce ne cere.Asa spun si eu,un gind .
Har si pace.Fii binecuvintat.
Cita dreptate are Mosul!!! Si nu ma refer la suferinta. Batrinetea sau mai frumos spus vechimea de viata aduce incet , incet si intelepciunea.Aceea adunata din mii de cioburi de intelepciune din parcursul vietii. La unii cu Domnul Isus, la altii mai putin, nu totdeauna cu Domnul Isus dar macar cu gindul …
Ne uitam si savuram intr-adevar subiecte si intrebari care in mod real trebuie sa fie din
viata noastra, din cotidianul acestei vieti.
Mosule, un singur lucru as remarca. Daca este important,(si este) ce as fi facut eu… tare ma tem ca si de aceasta data ni se fura ceva bun si frumos.
Oare nu este de si mai mare actualitate intrebarea: Daca Domnul Isus a facut toate acestea pentru mine si pentru tine si pentru….toti, eu ce fac ACUMA?
Mosule, in ultimile luni de zile ma in unda un fel de teama spirituala.
Toti, sau aproape toti crestinii vorbesc despre calitatile infinit pozitive, infinit bune si sfinte ale lui Dumnezeu si ale Domnului Isus.Vorbirea este numai in superlative, invatate sau simtite, scolite, slefuite sau nu…si continutul lor este adevar adevarat.
Dar…de ce nu ne preocupa sa vorbim despre noi? Noi cum suntem, noi ce facem, noi cum facem? noi cred ca suntem problema nu Sfinta treime!!!
Mosule ma incearca asa un gind , un simtamint ca vorbim in acest mod de parca am avea sarcina sa-L mintuim noi pe Dumnezeu, nu EL pe noi.
Am lansat o asemenea idee mai devreme, prin 2012 pe blog, dar nimeni nu s-a invrednicit
sa-mi raspunda la nedumeririrle mele din 1 Ioan 2 cu 3 – 6.
Ce putem raspunde la viata pacatoasa, daca cuvintul ne spune raspicat cum trebuie sa traim? Ba inca la vindecarea slabanogului, Domnul Isus ii spune (parafrazare)” acuma te-ai vindecat, du-te si NU MAI PACATUI ca sa nu ti se intimple ceva si mai rau”…cum vine asta?
A vorit Domnul Isus ceva fara temei? Iarta-ma Doamne.
Cit sa nu spun ca sunt in ceata rau cu nasterea din nou.Mai rau ca Nicodim. Pai este scris ca cei nascuti din Dumnezeu, nu mai pot pacatui, asa este scris.Si cred ca este scris doar cuvintul LUI. Dar aproape in totte ocaziile ni se spune ca” noi, care suntem nascuti din nou”…etc.
Mosule drag, cu tot respectul pentru viata de credinta a tuturor celor care s-au jertfit sau se jertfesc si astazi( ca eu cred ca mai sunt citeva 7 mii) dar eu zic ca tocmai aceste lucruri ne arata ca a inceput lepadarea de credinta si ca vremile sunt pe sfirsite.Iar venirea Domnului Isus nu v-a avea loc pina nu va veni lepadarea de credinta.Si cum spunea fratele scump Ioan Panican, nu o poate pierde credinta decit cel care o are.
Unii spun ca eu imi fur singur bucuria. Nu cred asta.Eu sunt la modul cit se poate de interesat nu de cunoasterea cuvinului, ca asta se rezolva; problema mea este TRAIREA
cuvintului, lucru care de fapt va face diferenta inaintea Dreptului Judecator.
Hristos a inviat si mult har si pace sfinta.Fii binecuvintat Mosul meu ,frate scump in Domnul
Intrebarea corecta este: „Il las pe El sa traiasca in mine?” http://uceniculluihristos.wordpress.com/2013/03/28/revelatie/
http://uceniculluihristos.wordpress.com/2013/03/29/dragostea/
acesasta intrebare ar trebui sa ne dea la multi de gandit ,si pe mine in mod personal m-a pus serios pe ganduri ,incepand sa-mi analizez viata si trairea mea pe pamant .Am ajuns la concluzia dezastruoasa ca nu sunt dupa voia Mantuitorului ,poate si din cauza greutatilor si necazurilor cu,care ma cunfunt am crezut ca sunt tare si greseala mea cea mai mare este ca ma-m icrezut in oameni si am fost foarte dezamagita chiar frati din biserica ma-u judecat si ma-u umilit cand le-am cerut ajutorul .Dar am invatat ceva sa ma rog si sa cer ajutorul doar lui Dumnezeu ca doar El stie exact ce am nevoie si nu mma judeca si nici nu ma dispretuieste El ma iuibeste asa saraca cum sunt ca doar sunt a Lui si copiii mei la fel si sotul meu care este foarte bulnav sa increzut in Domnul de fiecare data cad mergeam la spital si duferea cate o interventie chirurgicala [este bolnav de 10 ani are hidrocefalie,epilepsie hemipareza pe partea stanga ]chiar asta noapte ia fost rau si nu a dormit deloc va rog sa ne sustineti in rugaciuni sa ne dea Domnul putere sa infruntam inca o data ce avem de infruntat. Domnul sa va binecuvanteze
Ar mai fi un punct forte de a afla adevaratii frati si prieteni– traieste in adevar si spunele adevarul apropiatilor tai ( mai ales inafara adunarilor ) si putini vor ramine in sita– multi prieteni si frati cind ai sa le dai, sau sa-i ajuti –dar cind tu ai nevoie de ei –dorm sau fug. Singurul care -mi ramine aproape la bine sau la rau ,e DOMNUL ISUS.
Doar suferinta si batranetea iti rezerva si-ti acorda privilegiul de a afla numarul adevaratilor tai frati si prieteni !
Sa fiu sincer cred ca la fel ca si Petru sau poate nici nu l-as mai fi urmat pe isus .Dar apropo de” Ce ar face Isus in locul meu „am citit aceasta carte sau brosura cu multi ani inainte in America daca cineva imi poate da o adresa de unde as putea cumpara acesata carte las emailul daca este posibil panaiot@freemail.hu Multumesc
Reblogged this on ANA TATAR ANDRAS.