– Asta nu e nimic! Să vedeți ce am pățit eu!
Celelate bătrânele întoarseră capetele curioase.
Legănându-se în balansoarul de pe prispa resturantului, unde aștepta să-și audă numele ca să intre la masă, bătrânica noastră începu povestea.
– Într-o zi, pe când călăream, nu știu ce l-a apucat pe cal, că a început să galopeze din răsputeri. Am căzut. Piciorul mi s-a prins în scărița de la șaua calului. La fiecare săritură a calului mă loveam cu capul de pământ. Am crezut că mor. Nu mai credeam că voi scăpa cu viață. Întreaga viață mi-a trecut prin fața ochilor…
– Și cum ai scăpat? – întrebară celelalte bătrânele cu mâinile la gură de uimire și spaimă.
– O, am avut mare noroc. A venit proprietarul magazinului și a scos calul din priză!
paşi spre lumină 