ZORO – calvinistul de trei petale

Zilele acestea, Neluţu mi-o spus că unii fraţi baptişti sunt tare supăraţi pe mine. Unul mai furios a spus că atunci când scriu despre penticostali sunt Ion Pocăitu, dar când scriu despre baptişti sunt Ion Nepocăitu. Trebuie s-o lămuresc ca să nu mai fie lumea în confuzia asta. Cum să am eu ceva cu fraţii baptişti, când Veta mea vine de la baptişti? Socrul meu (fie iertat!) se lăuda la toată lumea că el de la baptişti s-o pocăit. Ce să mai zic de soacră-mea? Ea n-a reuşit nici de la penticostali. Doamne fereşte să citească Veta rândurile astea!. Apoi, sunt în relaţii tare bune cu fratele Gheorghe, pastorul de la fraţii baptişi. Şi nu numai cu el. Cu toţi mă înţeleg bine. Îi primim cu bucurie când vin în biserica noastră. Nu ştiu însă ce se va întâmpla după ce va veni fratele Ţon la noi? Că ne-a promis să vină cât mai curând.

Ce să am eu împotriva fraţilor baptişti? Relaţiile mele cu ei se pare că se vor apropia acum că Floricuţa vorbeşte cu un băiat al unui diacon de la ei. N-am nimic împotriva băiatului. Arată destul de bine, tuns frumos, curat la haine şi vorbeşte şi politicos. Se vede că a fost crescut bine. Nu-i ca Maic, băiatul de etajul trei, cu un an mai mare ca Floricuţa. Ciudat nume mai are! Neluţu mi-a explicat că  Maic vine de la Maicăl, adică pe limba noastră Mihaiu. Ca să fie mai pe scurt, îi zic Maic şi nu Mişu. Nu ştiu unde o să ajungem noi cu engleza asta care poceşte toate cuvintele, că nu ne mai înţelegem unii cu alţii?

Se zice că unul de la oraş s-a dus la ţară să-şi vadă părinţii şi nu i-a găsit acasă. A vrut să întrebe prin vecini. Nimeni nu era acasă. A întrebat pe o bătrână care torcea la uliţă stând pe o laviţă, unde sunt oamenii din sat. „Unde să fie maică! La căminul cultural! Învaţă engleză!” Mirat, nevoie mare, omul a întrebat: „Şi cine o să adune cucuruzul de pe hotar?” Bătrâna i-a răspus: „Meibi stiudănţ, meibi armi!” (Adică „Poate studenţii, poate armata” – că bătrâna absolvise deja cursul de engleză).

E adevărat că Maic nu-i pocăit, şi se îmbracă numai în negru, cu nişte bocanci cu tureac până la genunchi, plini cu şireturi. Cred că-i trebuie jumate de oră să le lege. Apoi e plin de şuruburi prin nas, urechi, buze şi cine ştie mai pe unde. Are lanţuri peste tot.  Neluţu spune că aşa e la modă între tinerii de azi. I-am spus clar lu Neluţu, să nu-l ducă ispita să vină acasă cu vre-un şurub pe undeva, că lada mea de scule ştie el unde este.

Am avut o perioadă de nelinişte când mi-a spus Floricuţa că pe băiatul de la baptişti îl cheamă Zoro. Doamne! mi-am zis eu, ce părinţi sunt ăia care-l nenorocesc pe bietul copil cu astfel de nume? M-am mai liniştit când am aflat că numele lui este Zorobabel. Asta da. E din Biblie. Dar acum cu prescurtările astea de nume şi cu americanizarea lor, până şi Floricuţa pretinde să-i spunem Flory. Cu igrec.

O altă nelinişte m-a cuprins când Floricuţa (adică Flory) mi-a spus că Zoro este calvinist, dar nu din acela cu laleaua întreagă. Laleaua lui cică ar avea doar trei petale. Cine i le-o fi smuls? Acuma, am ştiut eu de Calvin de la cursurile de la Bucureşti, dar n-am ştiut că Zoro crede într-un Calvin care se ocupă cu cultivarea lalelelor. Şi nu cu toate petalele. A trebuit să cer ajutorul lui Neluţu care zice că dacă gugăleşti un pic pe net afli tot ce ai nevoie. Când am pus laolată informaţiile de la Floricuţa (pardon, Flory) şi cu cele de la una Vichi de pe net, am înţeles că Zoro este adeptul unuia Piper, care zice că darurile Duhului Sfânt n-au dispărut odată cu moartea apostolilor, ba chiar lui personal i-a vorbit Domnul nu de mult. M-am mai liniştit şi mi-am zis că e bine că şi Zoro crede ca şi noi. Poate o fi umblat pe la Străjeri. Cine ştie?

I-am povestit Vetei descoperirile mele despre credinţa lui Zoro şi s-o liniştit şi ea. Am dat de necazuri când i-am spus de Vichi. Cine este Vichi? Nu am ştiut prea bine cum să-i explic despre cucoana asta de pe net care le ştie pe toate.  I-am spus că e soră cu una Vichi Lichi, un fel de babă a satului, care acuma dă la iveală documentele guvernelor şi preşedinţilor, şi e scandal în toată lumea. A fost şi Veta de acord cu mine că va trebui să fim cu ochii pe Floricuţa ca pe butelie, şi să studiem mai multe despre teologia lui Zoro. Va trebui să-l invităm la noi să stăm de vorbă cu el. Dar dacă îl vom avea de ginere? Mă tot frământ cum o să-i zic, că Zoro nu-mi place (Auzi tu, fratele Zoro!). Dacă am să-i zic Babel, e şi mai rău. Ce ar fi să-i zic Zorba?
O să avem o familie ca-n filme.

24 de gânduri despre “ZORO – calvinistul de trei petale

  1. Nela

    Imi place profunzimea scrierii!
    Daca cei care ar trebui sa „vada „si sa „auda” ar citi printre randuri ,poate ar fi o sansa ca lucrurile sa se schimbe atat la baptisti cat si la penticostali.

  2. Chris Prunean

    Săracul Zorobabel nu-i singurul cu nume ezoteric… Mulți părinți astăzi își chinuie copii prin faptul că le pun nume excentrice și neobișnuite. Din când in când, eu particip la nașteri ca medic anestezist, și câteodată , pur și simplu abia mă abțin să nu izbucnesc în râs când aud numele noi-născuților. E la modă acum să dai nume mai androgin sau masculin fetelor (Taylor, Madison, Emerson, etc), sau nume nemauzite (Stridor). 🙂

    Totuși, îmi place numele Michael pentru că înseamnă „Cine este ca Dumnezeu” referindu-se la atributele Sale minunate.

  3. gavrila penticostalul

    Ioane nu t-am mai scris de o perioda ca pe aci o batut cu zapada si nu am mai avut avut curent la aifon. Da am auzit ca ai avut probleme mari dupa ce t-am trimis ultima scrisoare, mi-o spus un baietan ca o venit unu de vita nobila( lancaster) din partile Sucevei si to zis ca esti nesamtat ca ai citit scrisoarea mea la sedinta de bloc. Da io zic sa nu te superi , ca io stiu ce fel de om esti , dale pace sa vorbeasca.Gilceava aia dintre ciobani de aici de la stina sa mai linistit.Ciobanii aia care au dat cu botele o spus ca de fapt no fost decit unu sau doi, care de fapt au dat, si ca aia nici nu au stiut ce fac , ca o fost c-am buimaciti in ziua aia.Unu Vaisamar , tare in clanta, so luat de ei. Ciobanu Ton o fost chemat de Popa Niculae la ei la stina , si am auzit ca le-o preparat ceva din cartea aia de retete ( ca el spune ca sint noi noute), si oile so hranit bine. Acuma e in visita de lucru la toate stinele astea ale noastre, penticostaliste, ca dinsul vorbeste mult ca oile trebuie sa stea curate , sa nu mai intre in morcila, ca unii din ciobanii nostrii le-o cam lasat sa se tavaleasca prin mocirla, si au dat vina pe unu Augustin, ceva stramos dea lor. Ziceau dinsii ca nu conteaza ca doar s-or duce la riu si s-or spala. Numa ca se pare ca unele oi sau obisnuit si acum nu mai vor sa intre in apa, de aia il chiama pe Ton sa le invete sa intre in apa. Si nu mai spui ca pe unele oi de soi dinala frantuz, calvine, ciobanii spun ca nu au nevoie sa le curete deloc , ca alea le speli odata si gata,nu mai trebe, auzi minune.Acuma cind o fost furtuna asta mare , eo m-am adapostit la stina lui Brinzei , da baciul ala nu face brinza, ca face cascaval, faina stina , si om foarte simtit.Ordine faina , toate la locul lor, tot se face dupa reteta, nu ca la noi , ca noi le cam lasam sa zburde, si cind le vorbeste ciobanu behaie nevoie mare, da mie mi se pare ca e mai bine asa, oile sint mai sanatoase, mai voioase.Am mai vrut sa-ti spun ca este un cioban de prin Arminia, care umbla cu o carte de dresat oile, spune ca la oile lui numa trebuie sa le arati usa la staul, ca ele intra singure, si ca trebe sa mearga singure pe pasune,ca de nu le da drumul in vale. Zice ca asa le faci pe oi sa stea pe pasune , ca le sperii. Povesti. Drept sa spun oi destepte nu am vazut, ca toate care le-am vazut eo stiu numa sa mearga dupa cioban, si daca ciobanu cade in prapastie, hop si oile dupa el.E drept ca citeodata berbecii mai fug din stina, da atunci pun javrele pe ei si i aduc inapoi, ca am potai delea de intors oile. Te las ca Anghilina o intrat in banuieli, ca zice ca ma uit un cutiuta asta prea mult, mi-o zis franc in fata ca ma arunca afara din coliba daca ma prinde cu lucruri necurate. Femeie fara minte, auzi.Da i-a-mea. Sa auzim de bine.
    Am acum cutiuta postala la yehu, cu poza.

    1. sa-ti dea Dumnezeu sanatate, ca umor ti-a turnat din belsug, am uitat cum sa rid in hohote, pina a inceput sa scrie Gavrila Penticostalu’ pe blogul fratelui Lascau. Multumesc pentru doza de sanatate 🙂 de la asa ris.

    2. viorel

      foarte frumos frate gavrila,in zile ca astea , pline de nesiguranta,durere,… reusesti sa ne faci de dimineata sa fim veseli asa ca toata ziua sa fie una frumoasa .ca la stana. felicitari si dvs si lui ion pocaitu . Domnul sa va dea si in continuare inspiratia Sa pt a ne aduce zambind si in acelasi timp cu lacrimi in ochi in prezenta ADEVARULUI. Domnul sa va aibe in paza Lui.

    1. ialomitaevanghelica

      Nevasta-mea spune ca-s zgarcit la ras (dar nu la bani). Insa, de cand cu Jurnalul lui Ion Pocaitu, cred ca am pus pe mine cateva chile. Unii ar spune ca m-am smintit vazandu-ma razand de unul singur in fata cutiutiei. Bun psiho-terapeutist Ion Pocaitu.

  4. ialomitaevanghelica

    Tare inteligent acest penticostal Ion Pocaitu. Este o fantana de idei si de imaginatie. Ma rog Domnul sa-l tina tot asa. Dar, nici Gavrila penticostalul nu se lasa mai prejos. Ambii se intrec in limbajul metaforic si in ideile cu talc. Tot sa stai si sa-i citesti. Uiti ca trece saptamana si mai ai de facut si altceva, cum ar fi pregatirea nutretului pentru oile care se vor strange duminica in staul.

  5. viorel chis

    „Zoro” al nostru se vede bine ca nu vine din luptele civile !!Si nu este nici cu spada ca cel de la vecini!Noroc cu noi romanii ca avem talente in copieri si imitatii .Si de haz si de necaz un renume ajungem sa ne facem si la moda in loc de traditie ajungem sa expunem dupa cum scriitorul scrie !Multi acest subiect i-l iau sub forma de ironie ,dar uita ca expune o realitate care pe noi romanii ne cuprinde si indifernt de grupare ne afecteaza si ne expune!Trist este ca cei din partidele politice sint sfatuiti si indreptati in doctrina doar prin constituita si idologia politica a partidului ,dar noi crestinii ,pe linga cerinta doctrinala mai detinem si invataturile divine !Si in fiecare zi invatam de iubire,de credinta ,de comportament si in unitate divina dorim sa mergem spre mintuire!Dar surpriza vine si Zoro apare cu cele trei petale!Oare ele sint pentru vindecare?Sau doar un inceput de dezbinare?Si in ce avantaj?Pentru cine ?Si pentru ce?Poate doar o reclama si o scuza oarescare?Ce doreste, media sa o expuna in loc de alta comunicare?Sa nu uitam ca toate sint bune si de folos ,insa cel mai bun mesaj ramine ce-L de la Hristos ,fiinca in Biblie se spune ;”Oricine o ia înainte, şi nu rămîne în învăţătura lui Hristos, n’are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul.”

  6. Maria Istoc

    Total, iar am ris bine si iar aveam nevoie. Dar m-am si suparat pe Nelutu asta pentru ca daca era Neluta sau Ionuta, cred ca nu ar fi uitat de cel mai frumos Zoro, Alain Delon. Cum ar fi putut sa uite. Si daca o fi invata ea sa zica mibi sau hai si bai, tot si-ar fi amintit.

    Hei, cine are talent are si trebuie sa mai si ridem.

  7. Gabi Bogdan

    O primit casa Ion Pocaitu sau o cistigat bani la loz in plic? Ca vad ca deja o pus cartieru in poza. Fain cartier, eu credeam ca sta la apartament.

      1. frate Lascau, chestia aia cu ‘laleaua intreaga’ e geniala. Poate o sa abordati subiectul petalelor in viitor, ca multi dintre noi Romanii Penticostali ne intrebam care sint petalele/punctele pe care le acceptam, si de ce. Am inceput sa citesc cartea lui Roger Olson ‘Arminian Theology’ si el zice ca teologia Arminiana nu este diametral opusa Calvinismului in toate punctele. M-a surprins ca Olson scrie ca cartea lui este singura care trateaza ‘fully’ teologia Arminiana din punct de vedere Wesleyan-Arminian.

    1. Livius Puraci

      Cred ca s-a mutat intre timp. Cand a stat la apartament, avea un vecin, fratele Niculae, pastor baptist, iar acuma vecinul este tot pastor la baptisti, dar il cheama fratele Gheorghe. Important este ca fratele Ion tine legatura stransa cu fratii de la baptisti. Asa trebuie, ca doar suntem frati.

  8. NT

    hahaha
    a mai patit unu de la oras, ca s-a dus intr-un sat sa-l caute pe „Zoro”. Nu stia unde sta exact si intreaba pe o batrana:
    – maica, stii unde sta Zoro?
    – aidomine Doamne, cum sa nu stiu, mergi pana la cruce si faci pa mana dreapta si dupa mine a doua casa.
    – bine, dar dumneata unde stai?

    si inca una
    Intreaba Ion Pocaitu pe Maik:
    – nu l-ai vazut pe Zoro?
    – bada
    – unde era?
    – in fata mea
    – si tu unde erai?
    – in spatele lui.

    De mentionat ca amandoua sunt cat se poate de reale (nu si numele)
    Sa aveti o zi buna!
    GBU!

  9. Pingback: Cronici mondene (41) Şi nevasta se mulge, nu-i aşa? « Vindecătoru

  10. Pingback: 10 postări în Top 40 WP (21.01.2011) « România Evanghelică

  11. Pingback: 3 postări în Top 5 WP (21.01.2011) « România Evanghelică

  12. elisa

    lumeste se zice”mistocareala”;
    eu zic”penibilisme’
    chiar va place ceea ce cititi?
    Nu mai terminati cu rautatile;
    lasati la oparte ispita, ea vine numai de la diavol,
    si sa nu dam prilej diavolului;
    toti gresim, dar ne mai si indreptam.
    DOMNUL SA VA DEA LUMINA !
    Il asteptam pe Domnul tot cu pietroaiele aruncate asupra fratilor?
    Doamne ai mila de noi!

  13. Viorel Corde

    E prima data cand va scriu intrucat ma aseaman oarecum cu Ion ca si strabunicu s-a pocait de la baptisi .
    Nu stiu daca ati auzit cate ceva de inceputurile penticostale in Bihor. Totul a inceput la un serviciu de inmormantare al bisericii baptiste in satul Picleu. La sfrsitul slujbei cel care conducea programul l-a pus pe strabunicul sa multumeasca, dar el era langa un strain care aparuse la slujba si la cotit sa multumeasca el. Acesta s-a rugat deosebit si cand a inceput sa vorbeasca in alte limbi strabunicu a crezut ca zboara dintre ei.I-a dat apoi o hartiuta pe care scria cateva versete din Biblie despre botezul cu Duhul Sfant, apoi a plecat la Lugasul de Jos. A doua zi Duminica s-a dus la Lugas dar fratii baptisti il scoteau afara din biserica. Strabunicu l-a chemat la ei si a inceput sa le spuna despre staruinta pentru botez. Era primavara anului 1922, si au hotarat ca nu vor incepe lucrul pe camp pana nu primesc Duhul Sfant.
    Nu a durat mult ca intr-o duminica dimineata la timpul de rugaciune s-a coborat Duhul Sfant in biserica baptista din Picleu si cativa au fost botezati printre care si strabunicu.
    In sat s-a auzit acel vajait de vant ca in ziua de Rusalii si oamenii de pe drum s-au adunat la biserica sa vada ce se intampla acolo.
    Apoi in satele din jur, lucrarea a fost insotita de minuni si au aparut primele biserici penticostale. Mai tarziu s-au pocait fr. Ciuciu si Fr. Sorhent. care au continuat lucrarea cu mult entuziasm.
    Este o descriere foarte pe scurt , eu o stiu de la tatal meu.

  14. Viorel

    E prima data cand va scriu intrucat ma aseaman oarecum cu Ion ca si strabunicu s-a pocait de la baptisi .
    Nu stiu daca ati auzit cate ceva de inceputurile penticostale in Bihor. Totul a inceput la un serviciu de inmormantare al bisericii baptiste in satul Picleu. La sfrsitul slujbei cel care conducea programul l-a pus pe strabunicul sa multumeasca, dar el era langa un strain care aparuse la slujba si la cotit sa multumeasca el. Acesta s-a rugat deosebit si cand a inceput sa vorbeasca in alte limbi strabunicu a crezut ca zboara dintre ei.I-a dat apoi o hartiuta pe care scria cateva versete din Biblie despre botezul cu Duhul Sfant, apoi a plecat la Lugasul de Jos. A doua zi Duminica s-a dus la Lugas dar fratii baptisti il scoteau afara din biserica. Strabunicu l-a chemat la ei si a inceput sa le spuna despre staruinta pentru botez. Era primavara anului 1922, si au hotarat ca nu vor incepe lucrul pe camp pana nu primesc Duhul Sfant.
    Nu a durat mult ca intr-o duminica dimineata dimineata la timpul de rugaciune s-a coborat Duhul Sfant in biserica baptista din Picleu si cativa au fost botezati printre care si strabunicu.
    In sat s-a auzit acel vajait de vant ca in ziua de Rusalii si oamenii de pe drum s-au adunat la biserica sa vada ce se intampla acolo.
    Apoi in satele din jur, lucrarea a fost insotita de minuni si au aparut primele biserici penticostale. Mai tarziu s-au pocait fr. Ciuciu si Fr. Sorhent. care au continuat lucrarea cu mult entuziasm.
    Este o descriere foarte pe scurt , eu o stiu de la tatal meu.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s