Cine fluieră noaptea? – din jurnalu’ lui Ion Pocăitu

Nici n-apucai să intru în casă că Veta mă și întrebă? “Iară v-ați certat la comitet?”
M-am tot întrebat de multe ori de unde știe Veta să mă citească atât de bine? Mi-a spus că nici nu e nevoie să intru în apartament că știe deja de cum urc scările că n-a fost ceva în regulă la ședință. Taina ei este că mă cunoaște după fluierat. Dacă vin acasă fluierând, ea știe că iar or fost ceva probleme la ședință. Mă cunoaște Veta nu glumă.

Or fost probleme, aș putea spune ca de fiecare dată. Că nu prea mi-aduc aminte să fi venit acasă de multe ori și să nu fluier. A pagubă. De inimă rea.

În sara asta m-am hotărât să scriu așa câteva rânduri de viața asta pe care o ducem în comitetele astea. Mi-am amintit de o soră care mi-a zis imediat după alegeri: “Frate Ioane, bărbatul ăsta al meu e băiat de gașcă dar nu e de comitet!” M-am tot frământat cu vorba asta și am ajuns apoi să-i dau dreptate sorei. El îl știa bine pe al ei. Cine știe cum fluieră și ăsta când vine acasă?

Am întâlnit în munca asta a mea oameni care sunt mereu pe invers. Suferă de invers, cum spunea cineva. Tot ceea se propune ei sunt de altă părere. Ei văd altfel lucrurile. Au o energie inepuizabilă să dovedească că ideile altora nu sunt bune. Că am citit eu o definiție a comitetului undeva, care zicea că un astfel de grup se formează din oameni care luați separat nu pot face nimic, dar se adună laolaltă ca să hotărască că nu se poate face nimic. Ei bine la deciziile astea, că nu se poate face nimic, contribuie din plin acești oameni care nu sunt de comitet ci de gașcă, așa cum îmi spunea sora. Din gașca lui Invers.

Să nu vă mai spui că am cunoscut pe unii pe care i-am numit “cronicarii bisericii” pentru că ei se pare că știu tare bine istoria noastră. Ori de câte ori vrem să facem ceva “pentru bunul mers al bisericii” (Doamne, ce-mi place mie formula asta!), ies la interval cronicarii care ne amintesc că în anii trecuți s-a mai încercat ceva asemănător și n-a mers. Ei vor să ne scutească de necaz să nu mai dăm de aceleași probleme ca în trecut. Ascultându-i mi-am dat seama că nu e nimic nou sub soare pentru că este foarte greu să faci ceva nou din pricina acestor Neculce.

Mai sunt unii care mereu vreau să aștepte să vadă ce o să se întâmple. Nu noi trebuie să facem lucrurile să se întâmple, ci ele trebuie să se întâmple singure. Noi numai stăm și ne uităm la ceea ce se va întâmpla. “Să nu ne grăbim!” Refenul lor preferat. “Să vedem ce se va întâmpla!” Doamne ce grozav este să fii așa spectator la istorie. Oamenii ăștia o duc tare bine. Se trezesc în fiecare dimineață să vadă ce o să se întâmple azi. Se întâmplă o serie de lucruri dar fără ei. Ei numai se uită la cele întâmplate. Și se minunează! Apoi și eu nu contenesc să mă minunez cum de ne-am pricopsit cu ei pe cap? Am fost însă la alegeri ca să vedem și noi ce  ni se va întâmpla. Și iar ni s-a întâmplat.

Un alt soi de oameni sunt cei tari ca betonul. Infexibili ca fonta. Ăștia nu se îndoaie. Se sparg. Se rup, dar nu cedează. Eu sunt pentru contra la orice. Vor schimbări, dar numai pe aici pe colea, în așa fel ca să rămână lucrurile tot așa cum au fost. Au un verset biblic pe care-l citează mereu. Vor să păstreze credința așa cum au primit-o. În aceleași haine. Pe aceleași scaune de lemn. În aceeași biserică neîncăpătoare. Orice schimbare vrei să faci te trimit la apostoli. Și apostolii n-aveau microfon. Nici Internet. Nici video-proiector.

Norocul nostru cu frații care zic imediat: “Sunt de acord, dar…” Dar nu fac nimic să producă schimbarea. Ăștia cel puțin te mai inviorează. Pentru o vreme. Îți mai dau nădejdi.

Apoi eu nu zic că toți sunt așa. Ar fi mare nenorocire! Dar cu aceștia de care scrisei mai sus ne luptăm ore în șir la fiecare ședință. Și nu mă mir că vin fluierând acasa noaptea. La ora unu. Mă tem că unii or să zică imediat că iar am fluierat în biserică. Da trebuie s-o fluiere cineva și pe chestia asta că prea multe ofuri ne aduce!

Doamne ce binecuvântare e și Veata pentru mine! Mă așteaptă până vin. Când vin târziu o găsesc cu ochii roșii. Nu de nesomn. De rugăciune și de plâns.

21 de gânduri despre “Cine fluieră noaptea? – din jurnalu’ lui Ion Pocăitu

  1. ACIDUZZU

    Era unu’ pe la noi care nu era pocait, dar tot fluiera si el noaptea…De frica ! Bineinteles ca nu de frica „gastii” sau a comitetului. Ci pur si simplu de frica ! Sa nu-i fie urat in noapte !
    Bag sama ca fratele Ion Pocaitu’ fluiera pentruca avea liniste in inima.
    Oare nu asa spune si cantarea?
    „Cand am pacea Domnului in inima
    Poate veni viforul…
    …Bine e, bine e in Domnul !”

    1. ACIDUZZU

      Sau cum se ruga Elisei pentruslujitorul sau, viitorul lepros Ghehazi:
      „Doamne, deschide-i ochii ca sa vada…ca sunt mai multi cu noi decat cu ei…”

  2. Fr. Lascau,

    nu zic ca nu aveti dreptate in unele, dar totusi nu cred ca, ” opozitia ” din Biserica trebuie neglijata in permanenta. Uneori glasul ei este foarte benefic, pentru cei ce vor sa ia seama la ce se spune bine. Uneori pastorul si comitetul sant asa umflati de mandrie ca ” ei stiu tot ” si mai bine ca ei nu poate sti nimeni, de cuvintele unui neinsemnat in fata lor, sant ca pana care zboara prin aer ( adica fara greutate, mai usoare ca, aerul ) !!!

    1. ACIDUZZU

      Cine „alege” pastorul bisericii ? Nu Biserica ?
      Dar comitetul, cine-l alege ?
      Si daca noi, care formam biserica ii alegem dintre ai nostri si pentru noi mai mult decat pentru Domnul, atunci cand am fost sinceri ?
      Atunci cand i-am ales sau acum cand „ne constituim in opozitie „?
      Cand am putut spune „ni s-a parut nimerit Duhului Sfant si noua…”?
      Atunci sau acum ?
      Sau, unde am gresit de s-a ajuns „in opozitie” fata de ce am votat ?
      Nu cumva le-am „gadilat’ firea prea mult de…s-au umflat de mandrie ? Ce foloase am cautat gadilandu-le firea. Oare nu mai mult pe ale noastre ? Si daca da, atunci de ce ne mai miram de…”rodul muncii (intereselor) noastre ?
      „Gasca” sau comitet ? Pastor sau leader ? Pastor sau…manager ?
      Oricum caliatea de pastor este inconfundabila ! Numai pastorul adevarat se stie apleca (pe genunchi) si cand trebuie sa lege rana si uneori si…la coada oilor, imprumutandu-le mirosul…
      Uite, de-asta fluiera fratele Ion Pocaitu’ de multe ori a…paguba !
      Trag nadejde ca sunteti totusi membru intr-o biserica ! Cum v-ati „constituit” ? In „opozitie” sau…?
      Si daca sunteti in opozitie, sunteti o binecuvantare pentru pastor, comitet si chiar Biserica Domnului in intregime ?
      Ca altfel, „hiba” nu-i la comitet sau la pastor ci cu totul in alta parte, daca ma-ntelegeti !

  3. Multi pastori se plang de „Gica Contra”, dar prea putini de cei fara reactie si care tot timpul se da dupa ceilati , ca e bine ca e rau. Acestia sunt cei purtati de inertia lucrurilor . Pacat ca tine locul ocupat degeaba.

  4. Ioane, la voi nu-i bai mare , stai sa vezi cind pe linga pastor mai ai inca vreo 35 de ciobani , care mai lucra si in echipa, atunci sa vezi ce batute is saracile oi, ca nu mai stiu incotro sa o apuce, ca de cind Ton o plecat in turneu, acuma numai paie mai maninca, seceta mare….ar trebui sa mai vi si matale pe la noi, sa se mai invioreze stina..nu ar strica oleaca de apa proaspata daca aduci , ca apele pe aici or cam secat.
    Gavrila (inca) Penticostalu

    1. ACIDUZZU

      Oile n-ar trebui sa manance „paie” nici daca este fratele Tzon, si nici daca Domnul il va chema pe acesta acasa !
      Regimul alimentar al oilor nu tine de…fratele Tzon ci de preferintele oilor. Nici macar de al pastorilor (ma refer la cei buni, desigur !)
      Cred ca apostolul Pavel simte mai bine aceasta atunci cand scrie lui Timotei in II Timotei 4: 3-4. Oamenii (oile) nu vor putea sa sufere invatatura sanatoasa, chiar daca sunt si pastori care „nu sunt treji in toate lucrurile (II Timotei 4:1-2,5 si alte texte…)
      Se crease un precedent inca de pe vremea pribegiei prin pustie…(Numeri 11:1-6; 21:5). Odata precedentul fiind creat, este foarte usor sa se mearga pe acelasi drum batatorit al poftelor…
      Trebuie sa mai subliniem ca intotdeauna, in mijlocul turmei de oi sfinte, se va gasi si o mare „adunatura de oameni din mijlocul poporului…” acesteia ii va veni intotdeauna pofta si va incita si oile la poftire pe alte pasuni „cu paie (cum ziceti dumneavoastra).
      Oile intotdeauna vor putea marturisi cu drag: „Domnul este Pastorul meu; El ma paste pe pasuni verzi (nu hrana proasta) si ma duce la ape de odihna !” (Psalmul 23:1)
      Avraam incercase sa mijloceasca macar „pentru zece oameni buni” din Sodoma (Genesa 18:23-32). Si pentru ca n-au fost, Dumnezeu a folosit alt plan divin. Pe cei cinci (minus unul transformat in stalp de sare de parere de rau, pe drum), Domnul a gasit cu cale sa-i salveze din „mijlocului acelui neam ticalos…”

  5. Pingback: 13 postări în Top 100 WP (22.06.2011) « România Evanghelică

  6. mike

    Apai e bai mare Gavrila ca so strins toti ciobanii si au propus sa faca tarcul mai mare acolo la locul unde se behaie pe note – tarcul e gata ,dar parca is tot mai putine oi la behait, apoi tarcul ala mare e mai gol ca inainte fratele meu . Cind venea badea TON se stringeu multe oi la strunga , chiar ca nu ar strica sa vina si alti pastori sa mai inprospateze , sa invioreze sa aduca ceva otava, ca de paie sau saturat oitele .Totusi e inca bine ca se poate fluiera chiar si la nai de badea Valer ca fluera tare fain , toate oile asculta de mai uita de durerile de dinti, de taria paielor .. Sper bade Gavrila( ca vei sterge pe -inca) – sa ramii la aceasta stina ca vor veni vremuri de inviorare–pasuni verzi si ape de odihna.

  7. Cred ca d-ta chair ca ai „fluierat in biserica” sa va zic si de ce ajunsasi la asta concluziune. Dupa ce vazui io sondajul acela al celor mai faini teologi penticostali, dadui motoare la google si apasi pe unul, doi, trei a-le audia-viziona perlele teologice, ca sa vaz si io de marea masa ce vota este si atât de telepata cum se tot zice. Pai ce, d-ta te compari cu cei alesi dle Lascau? Nie… Nu mai zic ca imi venea arunca calculatorul pe fereastra ptr ca aduc leziuni marei mase de aligatori. Toate astea si cu fluieratu mata îmi adusa aminte de o faza din viata mea, deci ixpirienta nu gluma, iat-o domne.

    In plina zi de vorbarie goala pe alte meleaguri ma chema Jupânu la el si-mi zice

    – Ce tot stai ma la porti cu toate haimanalele, nu vezi ca vine shabatul iar noi nu mai avem ulei in ograda, vrei sa stam pe întuneric , fuga-mars la piata de cumpara uleiu necesar, dar fi cu ochi in patru ca deja au aparut falsificatori, pe seara când se intuneca vor fi si mai multi cu si mai proasta calitate, sa fi atent la cele trei semne ce ti le dau , de la astia sa nu cumperi ca acel ulei nu arde nici sa-l pici, face flama mare dupa care se stinge.

    – Bine jupâna ma duc de zici mata,

    Si ma dusai in plina zi, babele ma suduia, copii pe ulita ma batjocorea ca concurenta era mare, iar o multinationala ce avea monopol facea prapad in acel moment de toti cei ce se apropia de zarafi In fine, cu chiu cu vai ajung in mare piata. Acu aici, nu era prea multi zarafi , nici greu de dibuit semnele pe care imi spusese jupânul sa le am in vedere. Am gasit repede uleiurile. Când sa ajung acasa se facu deja seara, Jupânul verifica uleiurile, ca luai cum zisa Jupânul, de la trei zarafi , ca de ma limitam doar la unul putea sa fie contrafacut. Si-mi zisa jupânul , tare uimit.

    – mai, mai , pâna si zarafi cei mai buni s-au stricat dupa multinationala, au luat de la aia substante ca sa contrafaca marfa.

    In fine, avea jupânul meu o metoda a lui prin care curata uleiu de impuritati, substante chimice, minune mare când vazui murdarile puse in ulei si de zarafi cei buni. Dupa aceia imi zice jupânu,

    – Acu ca vazusi cu ochi tai diferenta, avem ulei bun si deajuns, poti meri din nou la piata sa casti gura pe acolo, bah, dar sa nu ramâi cascat ci sa iei aminte la tot ce vezi si auzi.

    Bucurie mare pe mine ca nu ma pune la treaba si-mi da liber plimba prin piata. Asa ajunsasi din nou in piata, se întuneca dea-binelea. Ce sa-mi vaza ochi si auda urchile, harmalaie mare, nu se întelegea om cu om, întreb un musteriu

    – ce se întâmpla aici, io am fost pe timp zi si abia de vedeai musteriu pe aici, nici atât de multi zarafi nu am vazut, nici asa de galagiosi nu era.

    – Dar pe ce lume traiesti mai omule, ma repezi musteriu, nu sti ca dadu faliment multinationala, iar astia de tipa sunt aia de furara toate substantele chimice din concern, iar acu vând uleiuri false ca si cele naturale, dar ce nu arde nici o ora, te lasa cu buza umflata când-ti lumea mai draga.

    O luai io la pas prin piata ghidându-ma dupa semnele zise de jupân, vream vedea câti zarafi din cei buni mai erau in piata, numarasi doar trei din una suta, 97 aveau semnele pe care jupânul imi spusese sa nu le dau nici binete ca de ma bag cu ei in vorba, nu mai scap de ei pâna nu le cumpar marfa, ca asa-i la bazarele turcesti, stiti cum -i. Tare ciudat, asti trei zarafi fluierau … mai ce sa fie cu ei, ailanti 97 tipau din toti bojoci astia 3 tare linsititi, veseli fluiera…

    Ehe, abia când vazusi sondajul ala de care va vorbeam la inceput întelesei mai bine de ce zarafi mei fluiera atât de veseli.

    Nu stiu daca povestitorul -gazda al nostru fluiera si el din aceiasi pricina ca si a zarafilor mei, poate ne-o lamuri coana Veta, ca ea le stie pe toate… asa-s gospodinele

    1. ACIDUZZU

      Ce sa zic: Rembrandt se deosebeste de…Picasso, desi amandoi sunt monstri sacri in alde arta picturii. Amandoi realizeaza opere de arta de o mare expresivitate si totusi sunt atat de diferiti unul de celalalt.
      Venind vorba de…”Ion Pocaitu’…” versus „Europa-Crestina”, amandoi sunt la fel de expresivi, de desavarsiti in redarea aspectelor ce-s trecute neobservate sau chiar ignorate de…neinitiati.
      Evident ca…”de gustibus non discutandum”, dar eu apreciez mai mult patina fina, netremurata, paleta cromatica a lui…Rembrandt ! Picasso este prea abstract prea disproportionat in expresivitate.
      In fine, in subiectivismul meu, optez pentru Ion Pocaitu’ ! E mai pe intelesul meu ! E mai de-al casei !
      N-a riscat nimic incercand un desavarsit autoportret. La Europa-Crestina este putin parfum de…narcisism…

      Pai, nu ? „Ehe, abia când vazusi sondajul ala de care va vorbeam la inceput întelesei mai bine de ce
      zarafi mei fluiera atât de veseli. ” Pai, da !

      1. Esti cel mai teribil pocait (citeste initiat) ce-l întâlni la viata mea… Asa pocaiti sa tot fie…

        Doamne ajuta!

        P.S. Am întâlnit la viata mea si alti pocaiti (neintelectualizatizi), dar de care azi imi este dor, iar asta belea o zice un ortodocs…scolit la picerele unor mari ortidocsi ai neamuului românesc… numa pocaiti ai vedea bine pe atunci nu se lega,, dara… un cont aminti pe undeva de prof-ul meu, mare, mare pesonalitate a crestinismului, ca nici numele nu indraznesc io pronunta ptr ca mis un nimic, pacatos ordinar, Dar invatasi lectia, luasi uleiul cel bun, Multumesc lui Dumnezeu ca avu asa Mila de mine netrebnicul.

        1. ACIDUZZU

          „Multumesc lui Dumnezeu ca avu asa Mila de mine netrebnicul.”

          Doamne-ajuta ! sa se vada, adicatelea ! Pocainta, adicatelea ! Ca asa suna si liturghia: „Eu sunt oaia cea pierduta, miluieste-ma pe mine Dumnezeule !” Adicatelea, „aflai calea prin pocainta !”
          Bine-am zis ?
          Cat despre „uleiul cel bun” , dumireste-ma, te rog ! Este pentru sfesnic sau pentru…imbalsamare ?
          Ca nu pricepui, ioc, din grairea-ti luminata !

  8. Pentru unii…imi aduc aminte de o vorba din curtea casei, de demult.Nelutu a fost , ca asa trebuia, facut membru a acelui partid. Toate bune vreo 2-3 ani, dupa care, Nelutu, discutat in sedinta pentru a fi dat afara din partid: nu se schita de sarcinile de serviciu, in comitet nu combate bine, nu are respecct pentru familie, comportare negativa in societate. La final, Nelutu primeste cuvintul. El cere sa fie cititta recomandarea cind aa fost primit.Nelutu, exemplu in munca, spaarge normele mereu, un foarte bun familist, respecta colegii si pe cei din jur, Nelutu merita sa fie primit membru. Dupa care, Nelutu ia cuvintul si spune: Ei vedeti ce baiat bun am fost si ce a reusit in 3 ani sa faca partidul din mine?
    Hai sa fim seriosi. Mie chestia aceasta cu comitetul mi se pare ca tine mai mult de comportamnetul omului bagat in seama decit de omul care vrea sa faca ceva. Cred ca acest maaterial ar trebui multiplicat si pus in circulatie publica si nu numai pentru biserici, fara sa uitam c a Veta a inceput sa stie preaa multe. Fiti bineccuvintati.

  9. Pentru unii…imi aduc aminte de o vorba din curtea casei, de demult.Nelutu a fost , ca asa trebuia, facut membru a acelui partid. Toate bune vreo 2-3 ani, dupa care, Nelutu, discutat in sedinta pentru a fi dat afara din partid: nu se achita de sarcinile de serviciu, in comitet nu combate bine, nu are respecct pentru familie, comportare negativa in societate. La final, Nelutu primeste cuvintul. El cere sa fie cititta recomandarea cind aa fost primit.Nelutu, exemplu in munca, spaarge normele mereu, un foarte bun familist, respecta colegii si pe cei din jur, Nelutu merita sa fie primit membru. Dupa care, Nelutu ia cuvintul si spune: Ei vedeti ce baiat bun am fost si ce a reusit in 3 ani sa faca partidul din mine?
    Hai sa fim seriosi. Mie chestia aceasta cu comitetul mi se pare ca tine mai mult de comportamnetul omului bagat in seama decit de omul care vrea sa faca ceva. Cred ca acest maaterial ar trebui multiplicat si pus in circulatie publica si nu numai pentru biserici, fara sa uitam c a Veta a inceput sa stie preaa multe. Fiti bineccuvintati.

  10. vasile nita

    frate Lascau esti mereu special(sa fii special e o slabiciune pe care multi nu o au,nu voiam sa te laud. Il laud pe Domnul pentru ca ne mai spune cineva ce se intampla acolo la „sfat”…

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s