De Ziua independenție Statelor Unite mă aflu în Colorado. Admir peisajele mirifice ale Munților Stâncoși și încerc să mă detașez de rutina zilnică, de toboganul acela alunecos: luni, marți, miercuri… Mă străduiesc că stau departe și de blogosferă. Dar, ți-ai găsit!
Citind Comunicatul Cultului Penticostal referitor la relația cu Peniel, nu pot să fiu decât dezamăgit. Sunt dezamăgit pentru că s-a împlinit previziunea mea. Din nou CP tratează efectul și nu cauza lucrurilor. La un Protocol răspund cu un Comunicat. Ar fi fost extraordinar să auzim de la CP formarea unui departament de tineret care să ofere tineretului penticostal o alternativă. Cel mai minunat ar fi fost să-l primeasca acasă pe fiul risipitor și să-l promoveze directorul departamentului. Cu lecturile și predicile de rigoare… Cu agnajament și noi direcții de viitor… Dar e prea devreme probabil să gândim atât de departe.
Este Ziua Independenței…
Să fi acordat CP idependență tineretului lui? Să și-o fi câștigat-o tineretul penticostal prin acest Comunicat? Numai Dumnezeu știe!
paşi spre lumină 
Care independenta?
Fata de Dumnezeu, a carui robi ar fi o mare bucurie sa fim>
Oare de ce tineretul cauta azi altceva decit a face parte din cei alesi.
Va ginditi ca in iad vor fi muti tineri care mergeau la adunare?
Ajutati0i in bisericile locale sa traiasca umblind pe Calea ingusta.
Asa sa ne ajute Dumezeu.
Da, asa este, CP s-a limitat la taierea „cordonului ombilical”: delimitarea de copilul intrat in putrefactie …
Nici nu putea face mai mult, deoarece:
– fiul risipitor nu regreta decat in stil „Haman”, si anume doar faptul ca s-a dat de gol
– fiul risipitor nu vrea sa se intoarca acasa (CP nu are pe cine … primi)
– fiul risipitor nu accepta autoritatea Tatalul (in cazul nostru CP)
De 2000 de ani, Biserica a functionat ca un intreg. De ce e nevoie de segregare? De ce un DEPART-ament al tineretului? Principiul unitatii enuntat de Mantuitorul impune functionarea Bisericii ca un COM-partiment!
Cat despre sugestia promovarii ca director de departament al fiului risipitor, cred – din toata inima – ca a fost o gluma, frate Lascau. Sau nu?