Cartea Faptele apostolilor nu ne oferă cu claritate nici un model prin care Biserica Primară lăuda și se închina Domnului. Ea prezintă mai degrabă faptele apostolilor, munca lor, călătoriile lor, modul de a predica, organizarea bisericilor, a misiunilor, vindecări, etc.
Înclin să cred că Duhul Sfânt care a inspirat Scriptura i-a ferit pe scriitorii NT să ne ofere un model al închinării în întrunirile bisericii. Informațiile puține pe care le avem par vagi, neclare și nu pot constitui un model de urmat pentru biserică.
Și este bine așa pentru că:
a. Un model de laudă și închinare ar fi ucis orice creativitate și înnoire în acest domeniu.
b. Modelul ar fi distrus specificul cultural, etnic, rasial al națiunilor pământului.
c. Creștinismul a fi fost redus la un singur model care s-ar fi perpetuat peste veacuri.
Biblia ne dă principii și nu modele sau forme de închinare, după care să ne organizăm și conducem închinarea înaintea lui Dumnezeu. Ar trebui să ne concentrăm în cunoașterea și respectarea principiilor și să nu ne mai certăm din pricina formelor.
paşi spre lumină 
Iata un comentariu cu o intrebare serioasa si plina de putere pentru cei care cunosc mesajul Scripturii;”ce ar trebui sa facem sa ne intoarcem la “dragostea dintai” ? Caci dragostea este…….( 1Cor. 13-4,7)”
Raspunsul este simplu ;De la pretentie trebuie ajuns la fapte mai ales daca se si predica cu multa putere si gesticulare fiinca in epistola ap.Iacob capitolul 4 gasim scris;”17Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvîrşeşte un păcat!”
Cand eram un baiat tanar, si eram la scoala la Tg. Mures, adeseori vizitam biserica penticostala din acel oras. In acel timp (in oras) era o oarecare tensiune intre romani si maghiari. La „adunare” insa toti cantau, fiecare pe limba lui, (aceeasi cantare) romaneste, ungureste, si era asa o dragoste ca toate zidurile de nationalism se topeau….Mi se parea ca in atmosfera aceea nu putea rezista nici un microb de ura, era o dragoste adevarata, era o inchinare fara rezerve si prejudecati. Acum suntem sofisticati, elecronizati, amplificati etc (nu spun ca sunt rele) , dar ce ar trebui sa facem sa ne intoarcem la „dragostea dintai” ? Caci dragostea este…….( 1Cor. 13-4,7)
Pentru cei care nu au citit-o, recomand cartea „Purpose Driven Life” de Rick Warren. Unul din capitole descrie inchinarea si muzica. Merita citit.
Multumesc pentru aceasta postare. Din pacate argumentele biblice, istorice si practice nu vor schimba atitudinea fata de ceea ce numim „lauda si inchinare”. Unii care si-au pus eticheta de conservatori cred ca pot numi „lauda si inchinarea” in „frauda si intinare” fara sa riste dezonorarea mantuitorului, …eticheta ce si-au pus-o le da dreptate si orice valoare creata dar care nu poate fi (inca) conservata trebuie respinsa din oficiu.
Ceea ce ne aduce la lauda si inchinare este cunoasterea personala a Unuia ce ofera mantuire prin Har. Acestuia nu te inchini stand „nepasator in Sion” cantand „o vino eu te chem si astazi te indemn..!
Am descoperit si crestini exotici care cred in mantuirea prin har, stiu ce e justificarea prin credinta dar resping lauda si inchinarea,… cred ca e vorba de calvinism de o petala care a ajuns la minte dar nu a coborat la inima (emotii) si trup. Inca odata ; Danke!
@Remus,
Imi dati oare dreptate ca „lauda ci inchinarea” adevarata implica toate compartimentele vietii si ale trairii crestine nu doar „ciripitul din…plisc „? Cred ca da !
Nu-i doar o „prestatie” mai mult sau mai putin calificata si de moment, ocazional sau programata in Biserici…
Cred ca da ! Cam multa „prestatie”…doar prestatie abuziva care de prea multe ori sufoca (stranguleaza) timpul consacrat propovaduirii Evangheliei, limitandu-l la…cateva minute…si acelea „fusarite” ! „Lauda si inchinarea”dureaza cam 1 ora si 45 de minute (in Romania, ma refer), si, 15 minute de predica, inclusiv rugaciunea de invocare si benedictia…Fara a lua in calcul anunturile, prezentarea diferitilor oaspeti ocazionali…
Nu trebuie sa-mi raspundeti ! Nu, neaparat !
Sa fiti binecuvant !
Fr. Lascau,
ce bine ar fi daca nu s-ar mai folosi cantarile lui Dumnezeu de catre unii cantareti crestini ca , ” lautarie crestina „, la nunti, logodne si binecuvintari de copii, folosite in scop personal !!!
Nu credeti ca, ar trebui sa faceti un post pe acest subiect ?
„Omul modern se teme să rămână singur cu propriile gânduri. De aceea se uită la televizor ore în șir, ca să nu fie lăsat la voia minții sale.”
Mare adevar la care nu m-am gindit….
Incerc sa-mi imaginez ce frumos ar fi cind fiecare crestin ar pune in practica Efeseni 5:19…
Cind ne-am intilni uni cu altii, n-am mai vorbi despre lucrurile de jos, caci Slava Lui Dumnezeu
are fi acolo unde doi sau trei s-ar intilnii, si am astepta cu mai mult dor revenirea Mintuitorului nostru. Doamne ajuta-ne sa cautam mai intii Imparatia Ta.
Draga frate Petrica,
Desigur ca aveti mai multe referinte interpretative ale acestor doua versete, nu le contest dar ar putea dilua poate sensul etimologic al comunicarii, al partasiei fratesti de care toti avem nevoie in adevarata noastra inchinare ca madulare in trupul lui Hristos.
Si apoi am fi ispititi (si suntem) cu „zadarnicile ciocniri de vorbe”, cu „certurile de cuvinte care duc doar la nimicirea celor care le asculta”; suntem ispititi, chiar aici pe blog sa ne „revendicam intaietatea afirmatiilor…, ceva de genul: „Ei vedeti, cate stiu eu ?”
Spun lucrul acesta cu indrazneala pentruca simt uneori si eu aceasta ispitire.
Deci, nu conteaza prea mult ce-a spus…KJV, editiile mai vechi sau…Pliniu cel tanar catre imparatul Traian…
Este revelanta doar capacitatea noastra de a trai o inchinare autentica, dupa un percept duhovnicesc si confirmat de Biblie si cu un limbaj duhovnicesc, altfel n-ar avea niciun sens cel de-al doilea sfat al apostolului (sau poate primul…) din Efeseni 4:29-30: „Niciun cuvant stricat sa nu va iasa din gura; ci unul bun, pentru zidire, dupa cum e nevoie, ca sa dea har celor ce-l aud. sa nu intristati pe Duhul Sfant al lui Dumnezeu, prin care ati fost pecetluiti pentru ziua
rascumpararii !”
Sau poate, mai inainte cu cateva versete…”de aceea, lasati-va de minciuna: Fiecare sa spuna aproapelui sau adevarul ” Pentru ca ne suntem „madulare unii altora ” (vesetul 25).
Iar la inceputul capitolului 5, chiar inainte de sfatul vorbirii cu…psalmi, apostolul Pavel vorbeste tot in acelasi context:” sa nu se auda intre voi nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt CUVIINCIOASE; ci mai degraba cuvinte de multumire” (Efeseni 5:4). Eu apreciez aceste „cuvinte de multumire” ca adevarati psalmi personali, exprimati ca un mod de traire inconfundabila inaintea Domnului.
Desigur ca sunt bune, utile in studierea Sfintelor Scripturi, referintele bibliografice specifice unei teme alese, dar nu tin loc de traire. Aceasta este doar INARMAREA, ECHIPAREA CORESPUNZATOARE, dar LUPTA se da incepand cu interiorul nostru in care sunt in permanent razboi firea pamanteasca cu Duhul (Galateni 5:17), o lupta la fel de acerba cum era lupta celor doi gemeni in pantecele Rebecai…(Genesa 25:22-26).
Frate Petrica, va doresc din toata inima si cu toata dragostea, Binecuvantarile Harului Sau revarsate peste dumneavoastra si peste cristalinele si frumoasele postari de pe blog. Si nu numai ! Ci peste intreaga dumneavoastra Lucrare ce o desavarsiti cu Evanghelia !
Sa fiti binecuvantat !
Mihai, nu fi sigur ca un crestin zimbeste dispretuitor, un crestin plinge cind intilneste o ratacire asa de mare. Si cred ca sustin parerea din comentariu decit sa car PRAPURII SI ICOANELE, fara sa mai spun de CARATUL SI PUPATUL UNOR OASEMINTE ALE UNUI NEICA NIMENI ridicat si sfintit de niste preainalti, preasfinti, preacucernici, preacurvari, preabautori, prealacomi,preapedofili, si mai avem titluri, pacat de blog.
Intradevar „Biserica primara” ne da un exemplu aparte despre exzistenta si interesant este ca de chind nu se mai intimpla ce s-a intimplat asa promt cu Anania si Safira ,Bisericile au inceput sa ajunga la alte stari si alte forme de exzistenta!!!Iar surprizele vietiii apar mereu fiinca noi staruim din chind in chind in post si rugaciune si prin astfel de provocari Domnul Isus ne raspunde si ne expune prin cei prezenti in puterea firii si nu ne cam place !!Am ajuns sa avem mofturi la multe si interesul este in forma si felul de inchinare ;dar uitam ca aceasta forma si fel de inchinare nu porneste si nu se organizeaza de membrul simplu care ajunge nebagat in seama pe banca si care de fapt ajunge un simplu personaj la tot ce se intimpla!!Totul porneste de la cei care programeaza si dau in expunere ce se organizeaza!!!Azi lucrurile care apar spontan cu descoperiri aparte si in puterea DUHULUI SFINT nu se doresc fiinca sint impotriva firii si dorintei ei!!!!Azi se doresc lucrurile organizatte ,discutate si pregatite prin schite ,puncte si subpuncte sa atinga subiectele dorite si programul sa fie expus in o forma chit mai profesionala si atingerea scopului dorit .Se doreste azi ca Biserica sa ajunga la fel ca „Biserica celor întîi născuţi, cari sînt scrişi în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor neprihăniţi, făcuţi desăvîrşiţi,
24de Isus, Mijlocitorul legămîntului celui nou..”?Atunci sa nu uitam de ce este scris in SFINTELE SCRIPTURI si de indemnul scris in apocalipsa adresat fiecarei biserici .Fiinca fara o transformare si ascultare deplina stim ce se intimpla?devenim copii razvratiti fiinca copii Tatalui Ceresc tocmai in faptul ca asculta de porunca Lui si a DOMNULUI ISUS HRISTOS au ajuns sa se deosebeasca de copii celui rau ;1 Ioan capitolul 3;”1Vedeţi ce dragoste ne -a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi sîntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentrucă nu L -a cunoscut nici pe El.
2Prea iubiţilor, acum sîntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s’a arătat încă. Dar ştim că atunci cînd Se va arăta El, vom fi ca El; pentrucă Îl vom vedea aşa cum este.
3Oricine are nădejdea aceasta în El, se curăţeşte, după cum El este curat.
4Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.
5Şi ştiţi că El S’a arătat ca să ia păcatele; şi în El nu este păcat.
6Oricine rămîne în El, nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte, nu L -a văzut, nici nu L -a cunoscut.
7Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cine trăieşte în neprihănire, este neprihănit, cum El însuş este neprihănit.
8Cine păcătuieşte, este dela diavolul, căci diavolul păcătuieşte dela început. Fiul lui Dumnezeu S’a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.
9Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, pentrucă sămînţa Lui rămîne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.
10Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului. Oricine nu trăieşte în neprihănire, nu este dela Dumnezeu; nici cine nu iubeşte pe fratele său…”
Aceste lucruri de multe sute de ani in urma sint scrise si mereu pretindem ca le cunoastem ,insa este greu sa le aplicam si astfel vedem ceea ce vedem ca azi se intimpla!!Dar nu sintem straini nici de cauza neputintei finca tot in mesajul Scripturii gasim scris .Depinde de vointa noastra !!!Si de importanta pe care o dorim sa o expunem!!Si modul de inchinare pe care dorim sa-l folosim!!!Totul si totul depinde de noi si rezultatele ne sint pe masura ,dar sa nu fie o mare surpriza in viata pentru multi ,fiinca tot ce se face in intuneric este descoperit in puterea luminei si persoana umana la sfintire poate sa ajunga prin o inchinare in DUH SI ADEVAR;Iar prin slujire trebuie sa ajunga in evlavie ,smerenie si prin mesasjul autentic al Scripturii!!!!Sa nu uitam nici de indemnul scris in 1 Ioan capitolul 2.
Dupa unii comentatori,afirmatiile lui Pavel din v.19 s-ar referi la „obiceiul-modul de inchinare” al primilor crestini descrise de Pliniu intr-o scrisoare catre Traian astfel: Pliniu vorbind despre creştinii primari şi cultul lor, spune: „Ei aveau deprinderea de a se aduna la o anumită zi fixată, înainte de a se face lumină, când cântau alternant versete dintr-un imn lui Hristos, ca unui dumnezeu” (Scrisori, X, 96; ed. Loeb, vol. 2, p. 403).
-PLINY writes to Trajan: „They are wont on a fixed day to meet before daylight [to avoid persecution] and to recite a hymn among themselves by turns, to Christ, as if being God.” The Spirit gives true eloquence; wine, a spurious eloquence(Jamison,Fausset Brown-Commentary critical)
O Biblie din 1944 folosește următoarea abordare a lui Efeseni 5:19: „întărindu-vă sufleteșteprin psalmi, prin slovosloviri și prin cântări duhovnicești…”
Pr. Dr. Emil Pascal în Testamnetul său (Paris 1975) formulează: „Spuneți împreună psalmi și imnuri și cântări spirituale…”
Da in versiunea KJV- „vorbiti intre voi” se interpreteaza ca”vorbindu-va voua”.
Cu psalmi..GR. psallo se interpreteaza ” a canta la un instrument cu coarde”..deci cuvantul „psalmi” poate fi referit atat la cantatul la instrumente muzicale cat si la cantatul cu gura.
Cantarile duhovnicesti- cred ca se refera la Cantarile inspirate si date de catre Duhul Sfint.
Toate aceste manifestari de lauda si inchinare sint primite de Domnul-care se bucura-daca sint „izvorate”(purced) din TOATA INIMA.
Cu alte cuvinte- LAUDA (la adresa lui Dumnezeu)TREBUIE SA PORNEASCA DIN TOATA INIMA si sa nu fie doar o..EXCITARE.
Asa se explica DE CE AU CAZUT LANTURILE de pe Pavel si Sila ,cind erau in temnita cu picioarele in butuci.
Am întâlnit o interpretare diferită a lui Efeseni 5:19. Pavel se pare că voia să spună: „vorbiți-vă vouă înșivă cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești…” O astfel de traducere mi se pare mai normală, pentru că nu putem vorbi între noi cu psalmi și cântări. Pavel voia să spună ca să ne ocupăm mintea cu psalmi și cântări, aducând din toată inima laudă Domnului.
Omul modern se teme să rămână singur cu propriile gânduri. De aceea se uită la televizor ore în șir, ca să nu fie lăsat la voia minții sale. Cred că pentru acele momente de singurătate cu noi înșine Pavel ne sfătuiește să ne ocupăm mintea cu psalmi și cântări de laudă, cu rugăciunea (fiind îndemnați să ne rugăm neîncetat).
Frate Gabi Bogdan,
„Se prea poate ca Biserica Primara sa nu fi pus accentul pe muzica cum il pune Biserica Moderna”.
Intr-adevar, „se prea poate”…
Si totusi, pe Pavel si pe Sila ii auzim si astazi dupa douazeci de secole, tot cantand ! Si inca in timp ce se aflau „cu picioarele in butuci” si inchisi in temnita !(Fapte 15:24-25);
Balthasar Humbayer, in timp ce era dus la locul de schingiure, asezat pe un pat de fier deasupra unor carbuni incinsi ce-i prajeau carnea trupului, el canta o cantare pe care noi o cantam si astazi, in pofida valului de tip Tsunami care ne acopera cu mii si milioane de „cantari noi” dar fara nicio noima:
„Vindeca a mea-ndoiala
Ce m-apasa uneori;
Cand ma aflu dat uitarii
Si prin suflet trec fiori…”
Sau cum rasuna cea de-a doua cantare cantata tot de el in ultimile clipe inainte de a-si incredinta sufletul in mainile Dreptului Judecator:
„Indurat Sfatuitor,
Duhul Sfant, Mangaietor;
Graieste duhului meu:
In odihna te duc EU !
Graieste duhului meu:
In odihna te duc eu !
Dar ce sa mai vorbim despre martirii din erenele romane care cantau in timp ce-i sfasiau fiarele ?
Totusi, sunt deplin incredintat ca Domnul Isus „dupa obiceiul Sau” intotdeauna a impletit cantarea cu rugaciune ! (Matei 26:30; Marcu 14:26).
Desigur ca inchinarea nu inseamna numai cantare si lauda ocazionala organizata in biserici ci o viata plenara traita in ascultare de Scripturi si implinind Scripturile.
Eu despre acest fel de inchinare incercam sa vorbesc anterior prezentului comment. Totusi, subsrciu si la importanta cantarii impletita cu rugaciunea ! (Fapte 2:47). sau cum zicea prezbiterul Iacov, fratele Domnului, in capitolul 5:13b: „Este cineva printre voi cu inima buna ?Sa cante cantari de lauda !”
Sau cum indemna apostolul Pavel: „Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului» (Efes. 5,18-19). …”
Auzi ! Cantari DUHOVNICESTI !
Psalmii sunt cantari ebraice; cantarile de lauda sunt duhovnicesti dar „CANTARILE DUHOVNICESTI” in speta, trebuie sa fie AUTENTICE ! Sa reprezinte impreuna cu rugaciunea, RESPIRATIA SUFLETULUI !
Cred, Gabi, că ideea noastră despre închinare se reduce doar la muzica și eventual la rugăciune, când, de fapt, ar trebui extinsă la toată slujirea noastră creștină. Dacă închinarea este o consumare voită a dragostei noastre față de Dumnezeu, atunci modalitățile de exprimare ale iubirii sunt foarte diferite (vezi „Limbajul iubirii” de Chapman). Probabil că fascinația noastră cu muzica ne face orbi la celelalte moduri de închinare.
Este corect. Duhul Sfant da creativitate tot timpul. Da alte forme pe acelasi fond. Insa cum scapam de Sabloanele inchinarii? Caci pentru multi dintre noi schimbarea se doreste „fara se se revizuiasca nimic”.
Aciduzzu, „Cartea Faptele apostolilor nu ne oferă cu claritate nici un model prin care Biserica Primară lăuda și se închina Domnului”
Se prea poate ca Biserica Primara sa nu fi pus accentul pe muzica cum il pune Biserica Moderna
Poate accentul o fost pe:
„munca lor, călătoriile lor, modul de a predica, organizarea bisericilor, a misiunilor, vindecări”
Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frîngerea pînii, şi în rugăciuni.
Pentru CEI INTERESATI sa PARTICIPAM CU TOTII la „forma si principiile „de inchinare de la Biserica Elim -CHICAGO- cu ocazia NOPTII DE VEGHE din 08/19/2011.
Inc-o LOVITURA data lui SATAN prin faptul ca NET-UL ESTE FOLOSIT DE DOMNUL ISUS PENTRU PROPAVADUIREA EVANGHELIEI PACII PE INTREG PAMANTUL.
FITI BINECUVANTATI DE DOMNUL AMIN!
Amin.
Un citat din FA cap 15 este deseori folosit in conferintele de „Lauda si inchinare”:
16„După aceea Mă voi întoarce şi voi ridica din nou cortul lui David din prăbuşirea lui, îi voi zidi dărâmăturile şi-l voi înălţa din nou:Amos 9.11-12;
17pentru ca rămăşiţa de oameni să caute pe Domnul, ca şi toate Neamurile peste care este chemat Numele Meu,
18zice Domnul, care face aceste lucruri şi căruia Îi sunt cunoscute din veşnicie.”
Cred ca inchinarea din cortul lui David constituie un exemplu din care noi, biserica, invatam principii folositoare in a ne apropia de Domnul si experimenta prezenta Sa in inchinarea colectiva.
Daca imi permiteti as recomanda un mic articol care sintetizeaza citeva principii folositoare:
http://www.bhop.ro/resurse/?p=133
„Orânduielile cu privire la închinare, pe care Dumnezeu le-a poruncit lui David sunt valide şi astăzi şi în veşnicie – închinători şi cântăreţi în Casa Domnului, având diverse expresii în diverse culturi şi generaţii.”
Adevarat ati subliniat aici, frate Petrica!
„Înclin să cred că Duhul Sfânt care a inspirat Scriptura i-a ferit pe scriitorii NT să ne ofere un model al închinării în întrunirile bisericii. Informațiile puține pe care le avem par vagi, neclare și nu pot constitui un model de urmat pentru biserică.”
Tocmai pentru a nu se aplica vreun…”sablon” stereotipic.
Manifestarea in inchinare trebuie sa fie naturala, reala, ca o expresie a trairilor personale dar nu dezbracate de luciditate si rationament, ci, pline de constientizarea prezentei Domnului (Evrei 4:13 sau Genesa 28:10-22si mai apoi Ioan 4:22-24); trebuie sa includa o autocercetare serioasa si constienta in vederea pocaintei; sa fie o ocazie de innoire a angajamentelor, legamantului, si nu in ultimul rand sa ramana la ce „este scris” (I Corinteni 4:6-7) Adica ce este scris ?
1. Strapungerea la inima – Fapte2:37;
2. Pocainta – Fapte 2:38;
3. Staruinta (consecventa, statornicia) in:
a) invatatura apostolilor – Fapte 2:42; (adica sa stii sa manuiesti intotdeauna „Sabia Duhului care este cuvantul lui Dumnezeu” (Efeseni 6:17):
b) Legatura frateasca – Fapte 2:42; (adica, dupa ce ai cunoscut invatatura apostolilor care te indeamna „sa-l iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”; pentru ca-l vezi (I Ioan 4:7-21); „iar cand stai in picioare si te rogi…mai inati sa ierti…”;adica sa te impaci cu fratele tau ca si Evodia cu Sintichia cele doua surori care nu stiu ce aveau de inpartit intre ele…din Filipeni 4:2; (nicidecum imprieteniri de genul Irod si Pilat din Pont care erau invrajbiti de multa vreme…);asta inseamna legatura frateasca !(Filipeni 2:1-15);
c) In frangerea painii – Fapte 2:42; adica, dupa ce te-ai impacat cu fratele tau, ai reparat legatura frateasca, atunci TE POTI APROPIA DE CINA DOMNULUI (I Corinteni 11:26-32);
d) In rugaciuni – Fapte 2:42; adica abia atunci, dupa ce i-ai considerat ca fiind facuti acesti pasi ai inchinarii (ca de fapt doar asa incepe adevarata inchinare0, abia atunci sa-ti deschizi gura pentru rugaciune si sa te astepti ca rugaciunile tale sa capete un raspuns.
Asta da, inchinare ! Nu dupa sablon strain ci dupa o TRAIRE AUTENTICA IN CONFORMITATE CU „CE ESTE SCRIS” ( nu cu ce ni s-a parut noua confortabil…, adecvat pentru a iesi in evidenta fariseica ! Adica „Doamne, eu postesc de doua ori pe saptamana” – desi Tu in Lege ai cerut doar o singura data; „eu dau zeciuiala din…izma, marar si chimen” – dar las nefacute cele mai elementare percepte din Lege; „eu, nu sunt nici macar ca vamesul acesta” Dar oare cu cine-o fi semenand ? ne spune tot Domnul Isus chiar in pilda: „Mai degraba vamesul s-a coborat acasa socotit neprihanit ” De ce ? O stim cu totii ! Sau, „Voi aveti ca Tata pe deavolul.. tatal minciunii”; sau, „Nu orisicine-mi zice „Doamne, Doamne…”; „caci multi vor zice in ziua aceea: „Doamne n-am facut noi…?”)
Trairea plenara a adevaratei si permanentei inchinari in viata de credinta „data sfintilor odata pentru totdeauna” si „zidita pe temelia apostolilor” incepe chiar de-aici, de la nasterea primei Biserici la Rusalii: „Ei staruiau…” (Fapte 2:42-47); „ei laudau…” (versetul 47); in prigoane: (Fapte 4:24-31;Fapte 12:5,12;Fapte 16:25-26;Romani 8:35-39, adica „fie ca traim, fie ca murim suntem ai Domnului !”) „o inima si un cuget” (Fapte 4:32-37); „plini de frica” (Fapte 5:11) !
Toate acestea manifestari, chiar si fara sablon dinainte preconceput, fac parte din adevarata inchinare !
O asa inchinare chiar imi doresc s-o am in viata mea !
Sa fiti binecuvantat frate Petrica pentru postarile de exceptie si atat de provocatoare pentru sincerii doritori nu numai de cunoastere ci si de treire si inchinare autentica IN HRISTOS, SPRE SLAVA LUI HRISTOS SI BINECUVANTAREA NOASTRA A CELOR CARE FORMAM CU ADEVARAT MADULARELE STRANS INCHEGATE AL TRUPULUI SAU – BISERICA !
Amin !
FALS.Cu totul fals.Nu ma mai mir de mult de ciudateniile credinciosilor din America.Si aveam o parere relativ buna despre dvs.Banueiesc ca veti zâmbi dispretuitor.Dar daca totusi sunteti pe o cale gresita, va imaginati unde duce? Aveti cu ce plati?