Samuel a rărit-o cu biserica tot mai mult.
Duminică după slujba de dimineață a bisericii, tatăl lui Samuel a descoperit că feciorul său era in subsolul casei. Descumpănit, tatăl l-a întrebat:
– Samuele ce faci tu aici, în sfânta zi de duminică?
Samuel, cu două greutăți mari în mâini, i-a răspuns:
– Culturism, tată! Fac culturism!
Tatăl l-a privit întristat și i-a spus:
– Samuele, dragu’ tati, cum de te-a amăgit diavolul să treci de la Cultul Penticostal, la Cultul Turismului?
Samuel a rămas și mai confuz legat de cultul de care aparținea tatăl său și a ales să rămână mai departe în „Cultul Turismului”.
paşi spre lumină 
Mother Nature ??!!. Ratacire ori. . .orbire ??!!. Mare esti Doamne si mare-i PUTEREA TA :http://www.youtube.com/watch?v=NUuAkH1hUYw
Sa zic, . . . sa nu zic??!!!. M-am decis,. . . . . azi nu zic !!!.In timpul „iepocii”,multi si multe indurara si pagubira sarmanii nostrii crestini de vana apostolica si inima predata in intregime lui Isus; care avea demnitatea si curajul sa rosteasca si sa zica la „sedinta” Adevarul, avea sa-i confrunte pe calaii cu ochi albastri, anuntati in prealabil de CULT(turisti )!. Si azi la fel , vorba „parizianului” coctat pe luna plina „la Trei metri de Cer”: un leocoplast ori ducktape pus crucis peste gura . Noi cei mai trecuti ,sitm ca (virgula) „Cultul”- mustre’L Domnu’, reusea cu oamenii legii, precum la Caransebes,Hunedoara si Oradea , sa puna sarmanului crestin calusul in gura ,catusele pe maini si „gesturi de umanitate” aplicate direct in coaste , in beciul nomenclaturii !
INTREBARE CU BOLTA ,BUNA DE CENZURAT : -Petrica,ingaduie-mi te rog sa’ntreb : „-in timpul „iepocii”CORTINEI DE FIER ,oare cine a fost cel mai de succes, cel mai „abil” si cel mai versat in de-ale „Cult-Turismului” cu viza de iesire ??!!”
Been there, done that – Mr. Mos Ion Roata.
Nu stiu daca traseul meu e identic cu al dvs. (in loc de Gherla am fost cazat la Popa Sapca, Jilava si Galati iar in Austria la Traiskirchen si Podersdorf) dar daca tot vorbim de culturism si de Arnold ar merita sa adaugam ca si „cultul” respectiv e o erezie (‘sectantii’ aia insa nu prea-si lasa barbi 🙂 )
Adeptii cultului respectiv, mari admiratori ai ‘stejarului austriac’ sint doar niste vanitosi, mindri de bicepsii lor… (vorbesc din experienta, ca doar asa am fost si eu 🙂 ).
Poate ca daca ilustrul idol al acestei „religii” – pe care l-am vazul la el in office, cind mi-a fost „Guvernator” (sic) – si-ar fi „pumped up” caracterul si cu niscaiva printipuri de morala si conduita crestina nu ar fi ajuns sa-si insele nevasta si sa faca un prunc cu femeia de serviciu.
Eu sint convins totusi ca marele fost culturist o sa fie iertat de la fel de faimoasa-i nevasta, coboratoare din mult adulatul clan Kennedy… caci – sa recunoastem – fata de rudele ei, Arnold e un sfint 🙂
In luna iulie 1977 ,Gratz ,orasul in care a crescut Arnold, a fost primul loc al libertatii si omeniei , in care, istovit de drumul lung si greu al pribegiei mele spre West ,mi s-a ingaduit sa pun capul jos ,sa ma intind intr-un pat cu saltea . Ca un paradox , era tot o inchisoare, dar de data asta ,pur occidentala. Am ramas in ancheta si sub observatia politiei austriece timp de o saptamana,premergatoare primirii azilului politica in Ambasada Americana din Vienna,/travel- reisedokument /dreptul de munca -Bescheinigung si transferul meu in lagarul de emigrare Traiskirchen .Sosisem fara nici un act la mine. Trebuia sa fie verificat tot ce declaram verbal.Ma minunam de tot ce am vazut acolo.Personal zambitor,muzica la difuzorul din coltul hall-ului, masina de cafea pe coridor, TV color , A/C in celula; la pranz si diner , felul trei ciocolata Tobleron,cremesh- napoleon, icecream,capsuni si zmeura proaspata, coca-cola la gheata . Celula mea nu era incuiata in timpul zilei, ma plimbam in voie pe coridoare ,in curtile de plimbare.In afara de vre-o patru camere de monitorizare, nu am vazut nici un gardian care sa ma supraveghieze. Gardurile ce incercuiau inchisoarea nu aveau pe partea superioara sarma ghipata ori lame taioase constantine.Iar sala de la parter pentru”culturism’ avea toata aparatura de care avean nevoie sa-mi conturez din nou linia muschilor de prezentare vizuala decenta in campul muncii. Pe peretele central al salii gy. un poster in marime naturala al austriacului mandriei nationale , ce luase de curand titlul de Mr. Olimpia si Mister Univers ! .Cam atat despre austrieci si culturism.Cat despre „programul de culturism” din Gherla,cu alta ocazie, voi reveni cu „celelalte” detalii!. Parca si acum imi rasuna in urechi juramantul fostilor „soimi ai patriei”: „-Jur, sa cresc mare si voinic, fara sa mananc nimic !”