Ascultarea, Prioritățile și Responsabilitatea
Continuăm să publicăm un nou articol din seria de articole scrise în colaborare de Mike Olari și Gigi Furdui, membri ai bordului Fundației Family to Family Romania, colaboratori apropiați și la producerea materialelor publicate în revista Credința în Acțiune, publicație care a fost fondată și susținută financiar de Family to Family Romanian Outreach.
Pentru citirea întregului articol, faceți click AICI.
Tristarul scrie;” Nu-i prea greu de inteles cam pe unde ne pierdem cu firea. „Asa este !!Dar este greu sa acceptam cand ne pierdem si ne abatem de la slujba se slujire.Daca acest lucru s-ar accepta si puterea de slujire ar deveni exemplara ca exemplul Domnului Isus si a adevaratilor ucenici care au ramas in porunca Tatalui Ceresc,atunci s-ar cunoaste prioritatile si responsabilitatea despre care gasim scris :”2. pastoriti turma lui Dumnezeu care este sub paza voastra, nu de sila, ci de bunavoie, dupa voia lui Dumnezeu; nu pentru un castig marsav, ci cu lepadare de sine.
3. Nu ca si cum ati stapani peste cei ce v-au cazut la impartire, ci facandu-va pilde turmei…”Si daca cineva se face o pilda divina in puterea slujirii si cei din jur ajung la aceiasi stare ,dar daca compromisul se accepta sa nu uitam ca si cei din jur vor ajunge la acelas mod de candire.Si astfel ca orice gangrena care apare in corpul umana ,daca nu ajunge stirpita ,tot corpul ajunge infectat si in durere!!!Asa au ajuns si cele 7 Biserici descrise in cartea apocalipsei ,iar acum din unele au ramas doar ruine si locuri istorice pe care unii le mai viziteaza.Si azi situatia se repeta si speram sa nu se ajunga din nou la un mesaj fortat ca cel descris in cartea lui Ezechiel;”..2. „Fiul omului, proroceste impotriva pastorilor sufletesti ai lui Israel! Proroceste si spune-le lor, pastorilor: „Asa vorbeste Domnul Dumnezeu: „Vai de pastorii lui Israel, care se pasc pe ei insisi! Nu trebuie pastorii sa pasca turma?…”Si acest mesaj acum sa ajunga adresat pastorilor prezenti care se abat de la Legea Divina ” si uita de „PRIORITĂȚILE ȘI RESPONSABILITATEA” pozitiei in care au ajuns !!!
” In cazul acesta nu mai putem vorbii de “biserici adevarate” sau de “slujbe”si “slujitori” in sensul biblic ,ci mai degraba de biserici in criza,sau care functioneaza pentru un timp din inertie.”
Daca aceste cuvinte monumentale rostite de catre tine nu sunt REALITATEA ADUNARILOR NOASTRE, te rog frumos argumenteaza cu seriozitate o alta fata a evanghelicilor , fie din Romania fie din diaspora.
Iar daca si o singura secunda vom crede ca 2 Timotei 3 este doar o poveste evreiasca, atunci sigur suntem mult departati de cuvintul bibliei care ne spun ca pamintul acesta si cerurile vor trece dar nici o iota nu va raminea neimplinita. Ce zici? Iti poti imagina acest tablou, sau vorbim doar de dragostea Domnului, de bunatatea Domnului,despre jertfa Domnului, de rabdarea Domnului, de intelepciunea Domnului, si multe altele? Dar despre ale noastre,cind? Tare imi place sa cred ca fratii Olari si Furdui au inteles ceva foarte important din misiunea data noua crestinilor de catre Domnul Isus. Tare imi place sa cred ca aceasta alarma este una reala si nu de „exercitiu”!Si m-as bucura sa nu fie chiar ultimul ceas, sa fie macar 10,30. Doamne ai mila de noi.
Oare pe Domnul trebuie sa-L ajutam sa se mintuiasca, sau este vorba despre noi si mintuirea noastra ? Nu-i prea greu de inteles cam pe unde ne pierdem cu firea. Nu este prea greu sa ne dam seama ca Dumnezeu a implinit de la inceput toate fagaduintele LUI, am ramas doar noi cei care trebuie sa ne facem partea. Simplu, nu?
Este un articol cu nuanta… pesimista. Constatarea celor doi care au gandit,au scris si au postat in.. „colaborare” !! este foarte clara.
” Judecati voi singuri daca este drept inaintea lui Dumnezeu sa ascultam mai mult de voi decat de Dumnezeu”. Contextul in care s-a facut aceasta afirmatie exprima mai de graba un conflict de ordin social si religios decat unul intern bisericesc.
A fost un conflict aparut intre clasa conducatoare religiosa (Sinedriu) de o
parte,si Petru si Ioan de cealalta parte,( ei exprimau de fapt noile principii ale
Bisericii, printre care si propovaduirea Evangheliei :” Pe cand vorbeau Petru si Ioan norodului…”. )
Acum,acest raspuns adresat Sinedriului, este introdus si folosit in diferite circumstante si in bisericile noastre neoprotestante, la fel ca si motto-u in articolul de fata. Intr-o biserica sau comunitate de biserici (formate din nou nascuti si in care se recunoaste autoritatea Capului bisericii-Isus Hristos), folosirea acestei expresii la nivel de justificari sau reprosuri (intre membrii,indiferent de slujbe ) cred ca este o aberatie. In cazul acesta nu mai putem vorbii de „biserici adevarate” sau de „slujbe”si „slujitori” in sensul biblic ,ci mai degraba de biserici in criza,sau care functioneaza pentru un timp din inertie.
Existenta in biserica sau in asociatii a unor slujbe adiacente partii spirituale (presedinti,secretari,casieri,cenzori,diaconi etc) nu cred ca inseamna neaparat o alunecare spre modul lumesc de vietuire. Problema este alta : integritatea spirituala a celor alesi trebuie probata de maturitatea , intelepciunea si priceperea celor care aleg !
-in caz contrar „slujirea” se pot transforma in… „meserie”