3 gânduri despre “Telefonul – Zâmbetul de sâmbătă

  1. Mos Ion Roata

    .. . .cativa zeci de roni, marmida cu prescuri,banca de lemn,” bio-curentii ” preotului cu coada prin crucea de plumb , fatutza ,mama, buncia cu ceas si lumanare si unchiu’. . . . toti „partasi” la . . „binecuvantare ” !

    1. Ioan Bâle, Toronto

      @ « coruptul şi oscilantul nostru “standard mioritic” »
      Nu cred că noi suntem mai răi decât alţii. Poate nici mai buni.
      Când eram în România ţarului Nicolae, aveam în Constituţia ţării prevăzută libertatea religioasă, dar şcoala avea orientare marxistă, deci antireligioasă. De unde că libertatea religioasă era un fel de tolerare a religiei. În America obamiană nu există îngăduinţă pentru discriminarea homosexualilor şi a lesbienelor, dar se enunţă, ca un fel de toleranţă, şi religia. Aici este ciudăţenia cidăţeniilor: enunţăm două libertăţi, care se opun în esenţa lor, şi ne punem de partea aceleia pe care o preferăm. Potrivit acestei proceduri putem fi împotriva legilor putiniene, votate de un parlament, în acord cu voinţa unei majorităţi semnificative a cetăţenilor, dar susţinem minoritatea preferată.
      În 1996 a fost publicată, de Richard Wurmbrand, cartea „Isus, prietenul teroriştilor” iar acum oamenii sunt în confuzie dacă această minoritate trebuie să fie protejată sau nu.
      De departe se vede că totul se pleacă dinspre filozofia leninistă, potrivit căreia un rol nespus de important în „dezvoltarea” socială îl ocupă principiul unităţii şi luptei contrariilor.
      Apoi, de unde până unde, ceea ce crede un pseudoleninist trebuie să devină moralitatea universală: „Whether you are discriminating on the basis of race, religion, gender or sexual orientation, you are violating the basic morality that I think should transcend every country.”
      Am venit şi noi, ca atâţia alţii, în această parte de lume unde s-a crezut că este foarte preţuit creştinismul, dar nu este. Stau gândind la sensul versurilor unui mare poet român:

      De ce m-aţi dus de lângă voi, / De ce m-aţi dus de-acasă? / Să fi rămas fecior la plug, / Să fi rămas la coasă. Atunci eu nu mai rătăceam /Pe-atâtea căi răzleţe…

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s