Veta s-a feisbuimăcit

Azi când am sosit de la servicu, am găsit-o pe Veta aranjând masa din sufragerie. Pusese servicul de porțelan, cel ‘’de ladă’’ cu margini aurite, pe pare îl folosesc numai musafirii când vin la noi. Noi, membri familiei nu mâncăm din el numai când avem oaspeți de seamă. Pentru noi, a cumpărat Veta un serviciu mai ieftin cu farfurii grele ca piatra pe care le folosim numai la masa din bucătărie unde mâncăm, noi familia. Sufrageria este numai pentru musafiri. Țin musafirii ăștia la noi în casă cel mai bun serviciu de masă, tacâmuri argintate, fețe de masă din damasc și mătase, asortate cu șervețelele de rigoare, pe culori, etc. Noi avem pemisiunea să le folosim numai în prezența lor.

Când am văzut masa asta festivă am crezut că vine cineva la noi fără ca eu să știu. Vine cineva la pețit pentru Flory? Un fior rece mi-a trecut pe șira spinării. Nu cumva era aniversarea căsătoriei noastre sau ziua lu’ Veta? M-a lăsat spaima când mi-am făcut socotelile. Nu sunt eu chiar așa de uituc.

Când am văzut o rață mare și rumenă întoarsă cu labele în sus pe un pat de varză roșie, între două candelabre argintate în care ardeau două lumânări, mi-a pornit o salivație mai rău ca unui lup hămesit de foame.

Când să mă așez la masă să mă înfrupt din bunătăți, Veta mi-a atras atenția că masa era pregătită pentru ca s-o pună pe feisbuc. Trebuia să am răbdare până când face poze cu bunătățile și apoi le putem consuma, dar nu în sufragerie ci în bucătărie, ca de obicei. Atunci mi-am dat seama că Veta s-a feisbuimăcit de tot.

Când i-am cerut explicații mi-a arătat pe tabletă că mulți fac asta, pun poze cu mâncarea pe care o consumă pe feisbuc. Friptane de tot soiul, mititei, sarmale, și, vai Doamne!, prăjituri care mai de care mai grozave. Da să vezi torturi! Veta mi-a explicat că acum oamenii când merg la restaurante, prima dată își fac poze cu mâncarea din farfurii. Uneori durează așa de mult fotografierea mâncării și punerea ei pe feisbuc că se răcește, apoi cer ospătarilor s-o reîncălzească și restaurantele pierd bani cu acești clenți care stau mai mult la mese.

Că lumea de azi a înebunit, nu mai am îndoieli, dar nu aș fi crezut că și Veta se prostește la fel.

Cred că frenții lu’ Veta salivau din răsputeri pe tabletele lor pe care le ștergeau cu mânecile cămășilor, de lacrimile invidiei. Poate unii din ei nu aveau cine știe ce de cină în seara asta, dar se puteau uita la rața noastră și se vor bucura că măcar noi mâncăm ceva bun.

Veta m-a anunțat că va face pe sfârșitul săptămânii o plăcintă din aceea întoarsă, cu varză și cartofi, așa mare cât o tipsie și o va pune pe feisbuc de vor muri de ciudă și pofte toți frenții ei. Era decisă să nu se lase mai prejos de una dintre surorile de la biserică (nu pot să-i dau numele, că știți dumneavoastră de ce), care a postat mai deunăzi niște pancove și gogoși, mari și rumene, date așa cu pudră de zahăr de-ți venea să lingi tableta de bune ce apăreau.

Mi-a mai spus de cineva care a postat un cuptor făcut din sarmale cu sarmale inăuntru pe post de lemne. Artă domnule, nu glumă! Apoi de cineva care făcea bezele cu creme foarte apetisante că făceai diabet numai uitându-te la ele. Ce să mai spui de Doboș! Cu ciocolată albă, cu amăruie, cu foițe subțiri, cu multe etaje ca zgârie norii… Și ca să-mi facă în ciudă, Veta mi-a spus că lui fratele Gheorghe, pastorul de la baptiști, vecinul nostru de la parter, i-au făcut surorile, de ziua lui, un tort în formă de Biblie. Au pozat biblia aia și au pus-o pe feisbuc. Mă tem să nu se fi apucat fratele Gheorghe să predice din ea.

Încept să mă dumiresc, încet cu încetul, ce-i și feisbucul ăsta. Mare pacoste pe capul oamenilor. Îi zăpăcește de-abinelea. Se mai lăudau oamenii slabi de minte și la noi la servicu cu ce au mâncat ieri și mai ales ce au băut și cât, dar acum și pozează mâncarea și se laudă cu ea pe internet, așa la văzul întregii lumi.

Uitându-mă cu Veta pe tableta ei în timpul explicațiilor, mi-am dat seama că lumea nu pune numai poze cu mâncare, că mai erau și alte lucruri care au început să mă îngrijoreze. Dar, despre ele voi scrie altădată.

Ceea ce pot spune acum că sunt de-a dreptul zbuciumat. Sau mai bine zis feisbuciumat