Presiune de sus, presiune de jos – de Dan Cristea

Dan Cristea a lăsat un comentariu excelent, pe care vi-l recomand călduros.

Un articol al lui Alina Mugiu-Pippidi in care ataca miscarea evanghelica in jurul cazului familiei Bodnariu din Norvegia a generat multa reactie din partea sustinatorilor acestei miscari autentic crestine si pro-familie si pe buna dreptate. Vreau sa adaug si eu cateva cuvinte tot de aparare al acestei miscari atat de sincere, nobile si de scrisa in analele istoriei romanesti.

Fie ca Dumnezeu sa rezolve cat mai curand reintregirea lui Marius si Ruth Bodnariu cu cei 5 copii scumpi ai lor. Cat despre Pippidi intr-adevar nu prea e nevoie sa ne pierdem timpul cu scrisele ei, atata ca nu cred ca e bine sa trecem cu vederea fara sa intelegem de ce si de unde i-a traznit sa scrie ceea ce a scris.

In articolul ei ea se foloseste de o tactica cu care ar trebui sa ne familiarizam cu totii daca nu o cunoastem deja. Se numeste (pe engleza) “Pressure from Above, Pressure from Below”. Ca sa o explic in cuvintele mele, tactica merge cam in felul urmator: Esti pus intr-o menghina si strans din ambele parti. Mai intii este latura, sa-i zicem, cea respectabila, care te impinge spre un oarecare rezultat dorit cu toate ca ai unele retineri sau esti nesigur. Din cealalta parte te impinge latura celor mai putin respectabili. Acestia se opun rezultatului dorit de cei din opozitia lor. Cu toate ca te identifici in o oarecare masura cu unele din lozincile lor totusi hotaresti sa nu fi de partea lor datorita faptului ca nu vrei sa te asociezi cu imaginea acestora, cum am zis, mai putin respectabila. Astfel se face ca ajungi fain frumos sa optezi cu rezultatul dorit de latura “respectabila”. Doar n-o sa fi prost sa mergi cu cei “nerespectabili”. Ceea ce nu-ti dai seama este ca ambele parti sunt controlate de unul si acelasi actor. Ti s-au oferit doua optiuni aparent opuse. Binele si raul. Republicanii si democratii. PNL si PSD (cu toate ca nu prea cunosc politica romana actuala). Este vorba de un “staged boxing match”. Pressure from above sunt cei respectabili, cei din Establishment, cu cravata, bine civilizati, se pretind ei. In contextul pe care Pippidi il zugraveste, acestia sunt cei pro-Occident, pro-Uniunea Europeana, NATO. Presiunea pe care ei o exercita asupra Romaniei este spre o mai dezvoltata integrare in colectivul European. Pressure from below sunt de obicei cei revolutionari, cei de pe strada, cei contra sistemului, contra Establishment-ului, nu neaparat cei mai civilizati, mai sparg chiar si geamurile din cand in cand sau isi anexeaza o Crimeie fara protocol prea inalt. In contextul lui Pippidi acestia sunt rusii, Putin, anti-Occidentalii, anti-UE si NATO.

Scupul acestei tactici, Pressure from Above, Pressure from Below, este de a “reactiona” o populatie in a adopta un oarecare rezultat dorit. Trebuie sa se creeze aceasta scena cu un conflict aparent pentru ca populatiei sa i se sugereze calea incotro trebuie sa mearga. Asa ca pe acest fond sa revenim la Pippidi.

Pippidi stie foarte bine ca Putin sau agentii lui nu au avut nimic de a face cu protestele impotriva Barnevernetului si de sustinere a familiei Bodnariu. Ea pur si simplu inventeaza acest lucru pentru ca are nevoie de elementul (pressure from below) anti-occidental cu scopul de a aplica franele trenului care prinde viteza zi de zi, trenul care este miscarea evanghelica, miscarea crestina de amploare anti-Bernevernet. Ceea ce majoritatea dintre noi vedem ca doar o miscare anti-Bernevernet, anti-Norvegia post crestina, pro-Bodnariu, pro-familie traditionala, pro-valori crestine, morale, traditionale, ea, Pippidi, le vede si citeste printre randuri ca fiind inceputurile unei miscari impotriva acestei integrare accelerata a Romaniei in Uniunea Europeana, o miscare impotriva regionalizarii economice si politice a Europei, in final a globalizarii sub tutela Natiunilor Unite intr-o noua ordine mondiala. De ce sa nu vada acest lucru? Cand noi echivalam valorile Norvegiei cu valorile Europene de aceeasi natura, si pe buna dreptate, oare nu ii sugeram lui Pippidi si sefilor ei ca daca nu se schimba lucrurile viz-a-viz cazul Bodnariu-Barnevernet, romanii isi vor scutura praful de pe piciore si vor spune adio beneficiilor si bunastarii de o vreme a occidentului European si se vor reintoarce in Romania fie bine fie rau, tot mai bine acasa, respectiv sa renunte la Uniunea Europeana. Norvegia este deja pe lista neagra, nu cred ca mai merge cineva cu copii sau sa aiba copii in Norvegia din Romania pentru urmatorii 50 de ani in urma mediatizarii din ultimele 2 luni. Si probabil la fel cu Suedia si alte tari asemanatoare pe care Pippidi le lauda si le da ca exemplu de urmat. Cine ar mai vrea sa riste sa-si piarda copiii? Romanii au plecat catre occident in cautare de lucru cinstit, au vazut cat de “bine” merg lucrurile in tarile europene, economia duduia din plin. Dar acum prin acest caz si altele asemanatoare cat si alte schimbari ce au loc in general in Occident, multi realizeaza ca nu toate sunt asa de bine cum au crezut, si ca nu se merita sa renunti la principiile crestine pentru niste bunuri trecatoare. In alte cuvinte acesti romani isi dau seama ca toata faza a fost o momeala, o inselaciune, o momeala frumoasa la inceput dar cu un sfarsit oribil, un sfarsit mai rau dacat comunismul de altadata, secretul conspiratorilor a fost demascat pentru ei si s-au saturat. Cazul Bodnariu a pus capacul.

Pippidi a sesizat asadar foarte bine ce a sesizat atunci cand a vizionat fiecare video de la protestele din ultimile saptamani si a analizat fiecare cuvant al fiecarui pastor sau preot care a vorbit. Nu are nimic de a face cu Putin, ci ea pur si simplu vrea prin articolul ei sa reactioneze miscarea evanghelica sa nu renunte la Europa ei, mai bine zis Turnul Babel in reconstruire. Aceasi tactica este folosita de catre aceasi agenti ca Pippidi in scopul de a reactiona Ucraina si Moldova sa se directioneze spre Uniunea Europeana. Daca noi credem ca miscarea evanghelica din Romania ar trebui sa joace de aici incolo un rol mult mai mare la stabilirea directiei morale pe care se va inscrie Romania viz-a-viz de integrarea ei in Europa, intelegand prin asta integrarea in sanul UE, cred ca e un lucru cu totul gresit. Chiar credem ca putem reforma Turnul Babel? Vrem oare sa refacem Turnul Babel?

Barnevernetul este un cancer al Norvegiei. Cancerul nu poate fi reformat, nici nu se poate “pocai”. La fel nici Barnevernetul nu se poate pocai. Ori Barnevernetul si Norvegia sunt tocmai avangarda Uniunii Europene si a Natiunilor Unite. Ele sunt modelul de urmat. Dupa cum Barnevernetul este cladit pe o temelie anti-crestina, la fel este si cu UE, ONU si UNICEF s.a.m.d.

In final revenind la capcana pe care Pippidi a intentionat sa ne-o aseze, totusi care este solutia atunci cand avem de a face cu Pressure from Above, Pressure from Below? Solutia este sa nu ne lasam dusi nici de unii nici de altii in directiile lor. Iata un exemplu de data asta in zona Pacificului. Astazi s-a semnat in Noua Zeelanda, Trans Pacific Partnership urmand ca sa fie supus votului in Congresul American si celelalte tari. Establishment-ul Republican si Democrat (Pressure from Above) vrea ca sa fie aprobat. Progresistii de gen Bernie Sanders (Pressure from Below) militeaza ca sa fie infrant. Noi care iubim independenta si suveranitatea Statelor Unite nu vom fi dusi de nas de cei din Establishment si vom opune TPP cand va fi supus votului. Si asta fara sa dam apa la moara lui Bernie Sanders sau Progresistilor. La fel imi doresc ca Romania (unita cu Moldova) sa fie geloasa pentru independenta ei atat fata de influenta Uniunii Europene cat si de Rusia, sau orice alta influenta de peste hotare.