Autor: Petru Lascău

Puteți comanda aceste trei cărți în format electronic, Kindle, de pe Amazon. Faceți click pe imaginea de mai sus.

Trei cărți publicate recent de Editura Lascău Scriptum, vă stau la dispoziție:

1. CONTRA CURENTULUI – O culegere de 42 eseuri pe diferite subiecte grupate în jurul temei      din titlul cărții. Viața creștină este o permanentă luptă împotriva curentului veacului în care trăim. Biruitor este cel ce nu se lasă dus de val ci străbate viața urmând chemarea    Domnului și Mântuitorului său, Isus Christos.

2. FLORI DE CACTUS – Un mănunchi de 62 de povestiri adevărate și ilustrații pentru predici. Titlul a împrumutat metafora florilor de cactus, o explozie de frumusețe care se naște dintre spinii acestei plante minune a deșertului.

3. RISIPITORII – Ediția a 2-a – O carte despre fii risipitori, formată din eseuri care au împrumutat ca titlu fiecare frază din vestita pildă a Domnului Isus Christos. Proză scurtă, ușor de citit și instructivă atât pentru părinți cât și pentru copii.

Fiecare din aceste cărți costă $10.00, sumă în care sunt incluse și cheltuielile poștale.

Pentru magazinele de carte ale bisericilor, oferim un discount de 35%.

Puteți comanda cartea scriindu-ne pe adresa: Lascau@cox.net

Sau la telefon: 602-291-0175

Am bucuria să vă prezint cartea Contra curentului, venită recent de la tipar. Public aici introducerea acestei noi cărți. Cartea o puteți achiziționa folosind butonul de Paypal de mai jos.

Introducere

Ce este oare viața creștină, dacă nu o umblare contra curentului evenimentelor, a trendurilor sociale, a concepțiilor semenilor noștri despre lume și viață? Tradiții, obiceiuri, doctrine ideologice, învățături false, modul de a gândi inoculat de mass-media de azi, toate la un loc, formează acel „chip al veacului”, împotriva căruia trebuie să ne „prefacem” mintea, să ne modificăm modul de a raționa, înotând mereu contra curentului lui.

„Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.” – spunea apostolul Pavel (2 Corinteni 10:5).

Privită din acest unghi, viața și activitatea Domnului nostru Isus Christos este o permanentă confruntare cu opoziția, cu modul de a gândi și a acționa a compatrioților Lui. În sinagoga evreilor, dă peste inimi de piatră, peste legalism, necredință, dogmatism îngust, ură pentru  tot ce era diferit. Preferau să-l aibă între ei pe omul cu mâna uscată, decât să li se tulbure lor concepția despre ziua de odihnă. În ochii lor, regulile erau mult mai importante decât oamenii.

Nu trebuie să ne așteptăm la altfel de tratament din partea contemporanilor noștri, oriunde ne vom situa pe scara socială. Gândirea noastră, comportamentul, ati-tudinea de creștini autentici, vor fi mereu întâmpinate cu ostilitate de lumea din jur. Uneori nu vom fi tratați mai bine nici în „sinagogile”  noastre.

Cu toții ne dorim să fim acceptați, recunoscuți și apreciați, la locul de muncă, la școală, în societate și în biserică. Ne paște, din acest punct de vedere una din cele mai puternice ispite – să alunecăm la vale împreună cu ceilalți. În schimbul acceptării ne lăsăm duși de curentele de gândire, de modul de a vedea lumea a celor din jurul nostru. Tragedia e cu atât mai mare cu cât știm bine destinația acestei alunecări în  mijlocul unor oameni inconștienți de ea..

Am cules aceste eseuri în volumul de față, ele având în comun această luptă permanentă a noastră împotriva curentului veacului în care trăim. Ele nu abordează nici pe departe mulțimea domeniilor în care este provocată credința și etica noastră creștină. De la relațiile de familie, la cele din biserică, de la implicarea cetățeanului la exercițiul politic, la evaluarea informației pe care ne-o prezintă media de azi, avem mereu de ales grâul de neghina mereu prezentă, avem de mers contra curenților vremii. Vâltoarea lor este, pe zi ce trece, tot mai mare.

Când mergi împotriva curentului, înaintarea e anevoioasă, cere efort, dârzenie și consacrare. Dar nu este altă cale decât cea îngustă și contra curentului.

În cartea sa: The Wounded Healer, Henri J. M. Nouwen, redă una din povestirile de mare circulație, pe care v-o povestesc și eu.

Era în plin război. Într-un sat a sosit un tânăr refugiat, pe care sătenii l-au primit ospitalieri și l-au ascuns de armatele dușmane care se apropiau. Când trupele inamice au sosit în sat, au cerut ce refungiatul să fie predat de urgență, dacă nu, a doua zi toți locuitorii satului vor fi împușcați.

Preotul satului a petrecut noaptea în rugăciune și a căutat înaintea lui Dumnezeu o soluție pentru situația în care se aflau. Spre dimineață, ochii i-au căzut pe versetul din Evanghelie: „… oare nu vă gândiți că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod,…?”

A luat cuvintele acestea ca un răspuns de la Dumnezeu și, a doua zi a predat pe tânărul refugiat, soldaților invadatori. La scurt timp, tânărul a fost executat și unitatea dușmană a părăsit satul.

În noaptea care a urmat, un înger i-a apărut înainte și l-a întrebat: „De ce l-ai predat pe tânărul refugiat?” Speriat, preotul a spus: „M-am uitat în Scripturi și am crezut că aceasta este voia lui Dumnezeu, să moară unul singur în locul nostru al tuturor.” Privindu-l trist, îngerul i-a spus: „L-ai dat la moarte pe Mesia!” „De unde să știu eu că era Mesia?” a replicat preotul. „Dacă, în loc să citești Biblia, te-ai fi dus să-l vizitezi pe tânărul acela măcar odată și dacă l-ai fi privit în ochi, ai fi știut.”

Probabil că dacă ne-am face timp și am privi mai des în ochii tinerei generații, nu am da-o atât de ușor pe mâinile dușmanului.