paşi spre lumină

La Castellon am ajuns pe ploaie. În câteva minute sala deosebit de mare a a acestei biserici s-a populat cu credincioșii care se grăbeau la închinare. Am fost primiți cu bucurie de pastorul Adrian Lascu și de ceilalți lucrători din cea mai mare biserică penticostală din Spania. Pastorul ei, fratele Mihai Moraru era plecat la un botez la una din bisericile din regiune.

Cu toate că multe familii de români pleacă spre țară sau alte țări din Europa datorită crizei economice deosebite prin care trece Spania, biserica este suprinzător de plină. O fanfară și un cor cu un număr impresionant de cântăreți au lăudat pe Domnul cu câte o cântare, lăsând timp pentru David Lela din Șoimuș, care a dat un adevărat concert. Petru Amarei a încurajat generația tânără să se dedice televiziunii și mass-mediei.

Și aici, frații prezenți au ascultat cu mare receptivitate Cuvântul Evangheliei pe care l-am dorit să fie încurajator pentru ei în criza pe care o traversează.

Ne-am întors spre Valencia pe ploaie, obosiți dar și bucuroși că am terminat traseul pe care ni l-am propus. Luni dimineață vom lua trenul de mare viteză spre Madrid. Sunt curios. N-am mai fost cu trenul de nici nu mai știu când.

Aș putea spune fără să greșesc prea mult că Biserica Betel din Valencia este una dintre cele mai frumos amenajate și cu condiții deosebite pe care le-am văzut în Spania în acestă călătorie. Dacă adăugați un grup de oameni, în general tineri, plini de râvnă pentru Domnul și Evanghelia sa, conduși de un pastor deosebit de energic și iubit de cei pe care-i păstorește, veți fi în acord cu mine că este vorba de o biserică ideală pe aceste meleaguri.

Cântările și rugăciunule acestei biserici sunt de-adreptul molipsitoare, stârnind entuziasm și bucurie și unui predicator obosit de drum ca mine. Modul în care oamenii aceștia ascultă Evanghelia te face să fii mai bun decât ești de obicei.

Chiar dacă ploua din abundență în acest oraș de pe țărmul mării, un grup numeros de frați au dorit să ne însoțească la un restaurant unde să prelungim părtășia noastră la un prânz bogat.

Am rămas în urmă cu postările mele. Duminică am avut o plină, așa că nu am avut timpul necesar să scriu despre vizita pe care am făcut-o Bisericii Penticostale din Ontinyent, un orășel la cca 75 de kilometri de Valencia. Am vizitat această biserică la invitația pastorului Daniel Floruța, care slujește și aici ca pastor al acestei biserici.

I-am găsit și aici pe frații noștri plini de rânvă sfântă pentru Domnul și gata să asculte Cuvântul Lui chiar dacă este sâmbătă seara. Ca o caracteristică a acestei biserici am remarcat scaunele bisericii cumpărate de la o sală de cinema. Faptul că erau mai înalte ca de obicei și așezate în trei rânduri îți dădea impreia că te afli într-un avion.

Am predicat Evanghelia, Petru Amarei a vorbit despre televiziunea creștină de azi, iar David Lela a cântat câteva cântări care au mers la inima acestor frați. Nu ne-au lăsat până n-am servit masa într-o familie plină de dragoste și de sacrificii în această vreme de profundă criză economică.

Ne-am întors seara târziu din nou la Valencia.

Aseară am participat la o noapte de rugăciune organizată de Biserica Betel din Valencia. Încă de la începutul serviciului am fost foarte impresionat de frații și surorile din această comunitate. Pasiunea cu care cîntă și se roagă acești tineri este uimitoare pentru cei care nu sunt obișnuiți cu aceste întruniri penticostale. De la ora 8.30 PM și până aproape de ora 1.00 după miezul nopții pastorul bisericii Dan Floruța i-a condus pe frați în cântare și rugăciune. După serviciul de rugăciune am paricipat la o agapă cu sanviciuri românești, prăjituri și struguri spanioli.

Voi reveni cu mai multe detalii după serrviciul de duminică dimineața cînd vom fi din nou cu frații de la Valencia.

Aseară, am vizitat biserica penticostală din Elche. Și aici serviciul divin a ïnceput la ora 9.00 PM. Clădirea bisericii, un spațiu comercial transformat de frații noștri, asigură condiții optime pentru închinarea unei comunității care se reduce mereu ca număr datorită crizei economice prin care trece Spania. Dacă în urmă cu câțiva ani, biserica era peste 400 de membri, azi numărul lor este sub 200. O parte din familiile care nu s-au repatriat, au plecat în alte țări ale Europei unde criza economică nu e la fel de pronunțată.
În ciuda dificultăților financiare, frații sunt bucuroși să se închine Domnului și să asculte Cuvântul Lui.

Aseară am avut ultima întâlnire cu frații din comunitatea penticostală din Roquetas, la Biserica Elim.
Serviciul a început de la ora 8.30 PM. Din nou și sanctuarul acestei biserici a fost plin. Ne-am bucurat și aici de ospitatlitatea acestor frați pe care i-am găsit iubitori de rugăciune, de cântare și de Cuvântul Domului.
Am pornit de dimineață spre orașul Elche aflat la cca 400 de kilometri de Roquetas de Mar.

Marți, 6 Noiembrie, am vizitat Biserica „Speranța” din Roquetas de Mar. Foarte neobișnuită pentru noi, serviciul divin a început de la ora 9 seara. Cei mai mulți dintre frați lucrează până târziu, așa că serviciile bisericii din timpul săptămânii au loc la aceste ore la care noi suntem obișnuiți să ne întoarcem de la biserică.
La ora începerii sala bisericii a fost plină cu oameni dornici să se închide Domnului și să asculte mesajul Evangheliei.
Iată două imagini de la Biiserica „Speranța”.

După o călătorie de peste 600 de kilometri am ajuns la Roquetas de Mar. Am fost întâmpinați de frații din loc împreună cu pastorul Bisericii Maranata, fratele Alexandru Bor. O ploaie neobișnuită pe aceste locuri a adăugat și ea la oboseala drumului.
Serviciul divin de la Biserica Maranata începuse deja când am sosit noi. Au cântat doar David Lela și Berry, ceilalți din grupul Omega erau prea epuizați de călătorie și lipsa de odihnă din aceste zile.
Nu ne este ușor fără Nuțu Curescu. Liderul grupului Omega s-a întors acasă datorită bolii.
Mulțumim fratelui Bor pentru dragostea cu care ne-a primit la Maranata și gazdelor noaste care și-au deschis casele pentru cei 12 membri ai grupului nostru.
În imaginea de mai jos, o parte din grupul nostru de misiune.

Este luni dimineața. Am supraviețuit unei duminici deosebit de aglomerate. De dimineață am plecat spre Quintenar la Biserica Betel. Frații de aici pe care i-am vizitat și anul trecut ne-au primit cu mare bucurie. Ospitatalitatea lor a continuat cu invitații în familiile lor pentru masa de prânz. Drumul spre Madrid (120 de kilometri) a fost parcurs pe o aglomerație deosebită, dată fiind o sărbătoare din acest weekend.
Am reușit să ne odihnim mai puțin de o oră, după care am plecat din nou la Biserica Elim pentru serviciul de seară. Din nou o sală plină de oameni dornici să se închide și să asculte Cuvântul lui Dumnezeu.
Doresc să mulțumesc pastorului Zăgrean pentru dragostea și sacrificiul său. Domnul să binecuvinteze familia lui și biserica pe care o păstorește!