Papagalul

Un texan bogat a dorit să-i facă un cadou foarte frumos mamei sale de ziua ei. De la un magazin de animale de casă a pus ochii pe un papagal foarte frumos, dar şi deosebit de scump.
– De ce costă papagalul acesta douzeci de mii de dolari? Cu ce e mai deosebit de ceilalți? A întrebat omul.
– Papagalul acesta este special pentru că ştie să spună: Tatăl nostru, Psalmul 23
şi 1 Corinteni 13.
– O să fie un cadou extraordinar pentru mama mea singură şi bătrână. Îi va aduce multă mângâiere, mai ales că poate cita textele ei preferate din Scriptură, și-a spus texanul. Și l-a cumpărat.
A trimis cadoul printr-un curier special.
La câteva zile a sunat să întrebe pe mama cum i-a plăcut cadoul.
– Mamă, cum ţi-a plăcut pasărea pe care ți-am trimis-o?
– A fost delicioasă. Mai ales supa! – a spus mama fericită.

11 gânduri despre “Papagalul

  1. Ș.G.F.

    Cine a greșit?
    Posibil răspuns: – Cineva, că nu a a trimis și instrucțiunile de folosire, iar altcineva că nu a întrebat de ele.
    Cine a pierdut?
    Răspuns: toți trei.
    Morala? A nu repeta situația! Costă prea mult!

  2. ACIDUZZU

    Leviticul 11:19: ” Sa nu mancati…pupaza” care-i tot un soi de papagal ! Prietenii stiu dece !
    De aceea nu-i bine sa-i inveti psalmi si nici… ca tot au aroma de…cuib !

  3. Mike o

    Pe cit de hazlie este aceasta istorioara, pe atit de graitoare si trista.
    Avem de-a face cu-n animal (duhovnicesc), care a invatat citeva lucruri biblice (chiar cele mai importante am putea spune) chiar daca dupa moarte nu-l ajutau la nimic si cu o femie (fireasca)care a fost deranjata probabi, de ceea ce avea de spus papagalul (de unde i se si traga sfirsitul acestui papagal) si care s-a gindit mai mult la stomac de cit la suflet.
    Morala: ce bine era daca acea femeie se gindea mai intii la suflet (ascultind ce are de spus acel papagal) nu la fire.
    Si noi toti avem de invatat din aceasta istorioara.

  4. Pingback: Hawt Post – 24 iunie 2011 (5) « România Evanghelică

  5. Marcel Dogar

    …Am putea, oare, compara acest papagal cu „adolescentimea” zburdalnică, frezată şi… colorată a bisericilor noastre, care, fiindu-ne dată ca un cadou de mare preţ, facem ciorbă din ea…deoarece în pornirea noastră spre „ciupelire” nu ne-am oprit nu-i înţelegem valoarea?

  6. Pingback: 13 postări în Top 100 WP (25.06.2011) « România Evanghelică

  7. Corneliu Olan

    Un magazin care vindea păsări şi animale pentru casă avea într-o colivie aproape de uşă un papagal care în fiecare dimineaţă spunea unui singur trecător în repetate rânduri: urâtule, urâtule, urâtule….
    Odată trecătorul s-a enervat şi a reclamat papagalului către proprietar. Acesta supărat că papagalul i-a insultat un potenţial client a bătut pasărea ca să nu mai insulte omul.
    Ziua următore omul a trecut iarăşi pe lângă magazin şi spre satisfacţia lui vede papagalul ciufulit în colivie şi cu satisfacţie zâmbeşte, spunând în sinea lui: aşa i-a trebuit. Timp în care papagalul îi spune pe un ton mai scăzut ca în celelalte zile: Ştii tu…

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s