Măreția lui Dumnezeu

„Iată ce mare e Dumnezeu!
Dar noi nu-L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns”
(Iov 36:26).

Viața noastră ca ființe prizoniere liniei timpului este plină de neputințe care ne aduc cele mai profunde frustrări. Trăim cu regretele trecutului și cu spaima viitorului, într-un prezent de cele mai multe ori mizerabil. Nu ne cunoaștem trecutul, nu putem sonda viitorul. Nu putem cunoaște universul în care ne aflăm. Cu cât știm mai multe despre el cu atât mai multe lucruri descoperim că nu le cunoaștem. Nu înțelegem natura și mecanismele fine ale vieții. Suntem noi înșine un continent neexplorat și necunoscut. Nu știm mare lucru despre planeta pe care locuim. Până și unele din realitățile pe care le știm nu ne oferă nici un instrument prin care să controlăm evenimente și forțele naturii care ne distrug. Adevăruri crude și stânjenitoare.

Lucrul care, însă, ne produce probabil cea mai mare frustrare dintre toate este totala noastră neputință de a-L cunoaște pe Dumnezeu, de a ne forma o imagine cât mai aproape de realitatea Sa. În primul rând în afara unei bănuieli, nu am fi știut nimic altceva despre El, dacă nu s-ar fi revelat El Însuși. Avem azi cuvintele Lui, arătările îngerilor Lui, revelația Sa prin Fiul care „ni s-a dat”, Domnul și Mântuitorul nostru Isus Christos, Îl avem pe Duhul Sfânt care sondează lucrurile ascunse ale lui Dumnezeu pentru a ni le descoperi. Avem revelația Scripturilor, revelația universului creat de El, semnătura Sa pe opera creației cu care avem contact zilnic. Și totuși… „Și acestea sunt doar marginile căilor Sale și numai adierea lor ușoară ajunge până la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine-l va auzi?” (Iov 26:14).

Strădanie minții trebuie să înceteze. Să lăsăm credința să ne conducă la adorarea acestui Dumnezeu atât de măreț, atât de nepătruns. Atât de nepriceput de mintea noastră omenească. De fapt, dacă am putea să-L cunoaștem așa cum este, dacă i-am putea pătrunde numărul anilor Lui, El n-ar mai fi Dumnezeu. Noi am fi.

Cunoașterea lui Dumnezeu este mai degrabă relație și revelație decât analiză și experiment. Ceea ce știm despre El ni s-a revelat de către El Însuși. Puțin și suficient în același timp. Cunoașterea Sa poate înainta însă nestingherită în relația cu El. Părtășia și odihna spiritului în El, dialogul rugăciunii și suava atingere prin contemplare și meditație, te pot aduce la susurul blând când cunoști fără să poți evoca în cuvinte, simți fără să poți exprima.

Cunoașterea lui Dumnezeu este prezentată de Biblie mai degrabă cu mijloace unei nuvele de mistere sau ale unui roman de dragoste decât în termeni științifici sau teologici. Dennis Covington a spus că „Misterul nu este absența semnificației, ci prezența a mai multă semnificație decât putem noi înțelege”.

Teologii catolici au elaborat acest concept de Deus Abscondicus (Dumnezeul ascuns), tocmai pentru a ilustra neputința minții noastre să prelucreze mulțimea de date ale prezenței Sale, copleșitoarea abundență a prezenței Lui în univers. Scriitorul Philip Yancey spunea că în timp a crescut mai confortabil cu misterul decât cu certitudinea. „Dumnezeu nu ne sucește mâna la spate și nici nu pe pune la colț cu credința că El există. Nu vom putea veni niciodată cu dovada finală, nici pentru noi înșine și nici pentru alții. Ca Pascal, întotdeauna vom vedea prea mult ca să negăm și prea puțin ca să fim siguri”. Intelectual vom pluti întotdeauna în această mare a incertitudinilor, în care ne vom scufunda mereu dacă brațul Lui nu ne va apuca mustrându-ne nu pentru neputința minții ci pentru neîncrederea inimii. Cunoașterea Lui este izvorâtă din mâna Lui întinsă, din încrederea în căldura și siguranța oferită de ea, și nu de priceperea noastră.

John Irving în „A Prayer for Owen Meany” spunea: „Fără ca să mă distrugă în proces, cum poate Dumnezeu să mi se reveleze într-un fel care să nu mai lase loc pentru îndoială? Dacă nu mai e loc pentru îndoială, nu mai este loc nici pentru mine.”

Puține fraze sunt atât de deranjante și de sfidătoare la adresa mândriei umane ca aceasta: „Noi nu-L putem pricepe!” Faptul acesta explică ateismul și respingerea lui Dumnezeu de către mulți semeni de-ai noștri care se tem de mister și caută certitudini, care nu sunt satisfăcuți decât de raționamentul lor și de evidențele descoperirilor personale.

Când cineva poate afirma: „Iată ce mare este Dumnezeu! Noi nu-L putem pricepe!”, înseamnă că omul acela exclamă uimit ceea ce a descoperit printr-o facultate cu totul diferită de rațiunea sa. Este exclamația credinței și părtășiei.

19 gânduri despre “Măreția lui Dumnezeu

  1. marcel stepan

    Maretia lui Dumnezeu produce doua efecte antagonice si un al treilea unitiv.Cei ce cred, cei ce nu cred si conflictul dintre ei.Daca cei ce nu cred nu ar crede cu adevarat nu i ar prigoni pe cei ce cred ci i ar considerea nebuni.De fapt necredinta este tot un fel de credinta dar mult mai modesta. Conflictul vine din faptul ca nici o tabara nu si poate explica convingerea cu adevarat! t

    1. ACIDUZZU

      @ Marcel Stepan,
      1. „Maretia lui Dumnezeu produce doua efecte antagonice si un al treilea unitiv.”

      Maretia lui Dumnezeu sau ingamfarea Satanei ?(Isaia 14:13-15;Ezechiel 28:14-15, adica :”pana in ziua in care s-a gasit nelegiuire in tine !”)
      Adica, „s-au falit singuri ca sunt intelepti si-au innebunit ! Fiindca au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana…” (Romani 1:18-32);

      2. „De fapt necredinta este tot un fel de credinta dar mult mai modesta. Conflictul vine din faptul ca nici o tabara nu si poate explica convingerea cu adevarat!”

      Stimabile, ar fi bine sa taci ! Nu vezi ca vorbeste doar…”cornul cel mic” prin gura ta ? (Apocalipsa 13:11) In aparenta semeni cu un miel dar vorbesti ca un…balaur !
      Nu ti-este indeajuns ca pangaresti alte bloguri de-l mai pangaresti si pe acesta ?
      Iti cauti anatema cu lumanarea !

  2. ACIDUZZU

    Cand apostolul Pavel viziteaza Areopagul din Atena, gaseste aici un altar pe care era scris: „UNUI DUMNEZEU NECUNOSCUT !” (Fapte 17:22b-31).
    In contextul acesta, el vorbeste despre un Dumnezeu care „se lasa” cunoscut doar prin Fiul Sau. In Numele acestui Fiu al lui Dumnezeu, toate epistolele pauline il recomanda pe Dumnezeu care este atat de aproape de fiecare, intrucat „a locuit printre noi plin de har si de adevar !” (Ioan 1:14). Un Dumnezeu „care locuieste in locuri inalte si in sfintenie” dar este totodata si cu cel cu duhul zdrobit!”(Isaia 57:15).
    Un astfel de Dumnezeu ni se reveleaza si noua prin cuvintele rostite apoi Corintenilor in I Corinteni 2:9: „Lucruri, pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile pe care le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc !” (I Corinteni 2:6-16; Isaia 64:4).
    Nici nu ne trebuie mai mult intrucat „acum vedem ca intr-o oglinda cu chip intunecos dar atunci Il vom vedea fata in fata” (I Corinteni 13:12). Si „ce va fi nu s-a aratat insa ! Dar cand se va arata El, vom fi ca si El si-L vom vedea fata-n fata !” (I Ioan 3:2) Caci El, Dumnezeu Adevarat din Dumnezeu adevarat va fi in ziua aceea ” proslavit in sfintii Sai si privit cu uimire DE TOTI CEI CE VOR FI CREZUT…” ( II Tesaloniceni 1:10)
    Iar apostolul Ioan in Apocalipsa iL vede ASA CUM ESTE EL ! (Apocalipsa 19:10-16).
    Daca pe timpul lui Moise, cand acesta a cerut sa-l vada pe Dumnezeu la fata i s-a spus ca nu poate un muritor sa-l priveasca pe Dumnezeu in fata si sa traiasca, de data aceasta noi avem totul descoperit prin Fiul Sau.(Evrei 1:1-14) Sunt vremurile din urma…(Evrei 1:2) Au si inceput deja…
    Ajunge, nu ?

  3. marcel stepan

    Toata invatatura lui lui Pavel sta asezata pe acest altar .Atunci cind a mers la Roma Pavel a aruncat griul in mare.Vine timpul descoperiri adevaratului altar asezat de Iosua in albia Iordanului si acoperit de ape.Si cerul are dosarele lui secrete!

  4. ACIDUZZU

    @ Marcel Stepan,
    Ma silesti iarasi sa te depunctez la enormitatile afirmate aici pe blog. Sa le luam pe rand :
    1. „Toata invatatura lui lui Pavel sta asezata pe acest altar .Atunci cind a mers la Roma Pavel a aruncat griul in mare.”
    a) „Toata invatatura lui Pavel sta asezata pe acest altar…”
    Care altar ? Probabil trebuie sa deduc ca altarul „Unui Dumnezeu Necunoscut”
    din Atena, nu ? Asta voiai sa zici ? Ei, bine, apostolul Pavel nu facea parte
    dintre gnosticii docetici atenieni ci era potrivit marturiei sale unul dintre cei mai
    renumiti rabini ai vremii sale („crescut la picioarele lui Gamaliel”) si cel mai tanar
    membru al Sanhedrinului pana la experienta de pe drumul Damasccului, experi-
    -enta ce a constituit placa turnanta a vietii sale, cotitura ce l-a apropiat de Cel
    pe care iL va propovadui pana la moarte !;
    b) Invatatura lui Pavel nu prezinta „un Dumnezeu necunoscut” ci un Dumnezeu
    Revelat, descoperit prin intruparea Fiului Sau;
    c) „Atunci cind a mers la Roma Pavel a aruncat griul in mare.” Iarasi te joci cu…o
    jumatate de adevar, transformandu-l intr-o minciuna ! Am cautat cu mare interes
    in paragraful cu pricina (poate de aceea nu ai dat nicio referinta pentru ca stiai
    „propovaduiesti o minciuna”) si chiar „am facut cearcane” cautand momentul in
    in care „Pavel a aruncat graul in mare”, dar n-am dat decat peste versetul 19 din
    Fapte capitolul 27: „si a treia zi, noi, cu mainile noastre, am lepadat uneltele
    corabiei !”;
    Spune-mi rogu-te, „graul” este dupa talmacirea ta stralucita, sinonim cu „uneltele
    corabiei ? Sau, Pavel, care era doar in calitate de pasager si acesta arestat, este
    una si aceeasi persoana cu toti, cu „noi cu mainile noastre” ? Hmmm…
    2. „Vine timpul descoperiri adevaratului altar asezat de Iosua in albia Iordanului si acoperit de ape.”
    a) „Vine timpul descoperirii adevartului altar…” Aproape reusita extrapolare, dar
    voit ambigua deoarece pe tine nu te intereseaza nici altarul atenian ridicat
    in Atena „Unui Dumnezeu necunoscut” si nici cele douasprezece pietre luate
    din albia Iordanului la trecerea lui in Canan de catre poporul lui Israel sub
    calauzirea lui Iosua, care apoi au fost ridicate din Iordan, luate cu ei si cla-
    dite intr-un stalp de aducere aminte la Ghilgal si nicidecum ca altar acoperit
    de apele Iordanului ! (Vezi si citeste si Cartea lui Iosua cap.4:1-24)
    Pe langa faptul ca „vorbesti doar dintr-ale tale…” mai si faci comparatii si
    asocieri anacronice doar cu scop dracesc de a deruta pe cei mai slabi in
    credinta si care „pun botul” sa-ti citeasca enormitatile;
    b) „Si cerul are dosarele lui secrete !” Da, cu siguranta le are ! Dar tu nu vei avea
    nici in Ziua judecatii acces la propriul dosar al „CNSAS-ului ceresc” ! Atunci,
    Altcineva, judecatorul Cresc, iti va citi de la prima pana la ultima fila din propriul
    dosar… Inca mai ai vreme de pocainta, inca mai este o zi: ASTAZI !

      1. ACIDUZZU

        @ Livius,
        Nu pe mine ma necajeste, frate Livius. Pe el se necajejste…pentru ca este agitat.
        Oare nu scrie asa in Isaia? „Cei rai n-au pace ?”

        Substantivul propriu „Elima” in limba greaca, inseamna „SCAMATOR, VRAJITOR, AMAGITOR !”
        Am inteles mesajul, frate Livius !
        Sa fii binecuvantat !

        1. marcel stepan

          Dorinta lui Pavel de a acapara scena teologica a timpului sau a facut ca multe afirmati ale Lui Dumnezeu din Vechiul Legamint sa fie gresit interpretate si eronat atribuite.Unele pasaje din Apocalipsa lui Ioan, scrisa dupa moartea lui Pavel sau epistola catre romani comparata cu Isaia etc.,explica celor ce cauta adevarul de ce Dumnezeu a ingaduit ascunderea adevarului despre adevarata Sa biserica.

          1. ACIDUZZU

            @Marcel Stepan,
            „Dorinta lui Pavel de a acapara scena teologica a timpului sau a facut ca multe afirmati ale Lui Dumnezeu din Vechiul Legamint sa fie gresit interpretate si eronat atribuite.Unele pasaje din Apocalipsa lui Ioan, scrisa dupa moartea lui Pavel sau epistola catre romani comparata cu Isaia etc.,explica celor ce cauta adevarul de ce Dumnezeu a ingaduit ascunderea adevarului despre adevarata Sa biserica.”

            Draga Marcel,
            Credeam ca-ti pot fi de ajutor !. Ori nu vrei ori nu poti pricepe ce oridecate ori intervii cu comenturi inedire faci Biblia „terci” ! Exemplu sta chiar ultima ta postare !
            Nu ma voi mai obosi ! Sa te „puna la…punct (spam) proprietarul blogului care ti-a ingaduit acces neingradit.
            Iti urez sa-ti ajute Dumnezeu sa faci parte din ASEVARATA SA BISERICa ! Ca de rataciri si de rataciti e plina lumea !

      1. ACIDUZZU

        Iarasi raspunzi numai partial adevarat:
        1) Fapte 27:38 „Dupa ce s-au saturat, au usurat corabia, aruncand graul in mare !” iar tu spuneai in commentul din 04 august 2011, ora 9,01 PM : „Atunci cind a mers la Roma Pavel a aruncat griul in mare.”
        2) Iosua 4:9 „Iosua a ridicat SI EL douasprezece pietre in mijlocul Iordanului”… in contrast cu cele sfirmate de tine in acelasi comment din o4 august 2011, ora 9,01 PM: „Vine timpul descoperiri adevaratului altar asezat de Iosua in albia Iordanului si acoperit de ape.” Nici intr-un caz si nici in celalalt, pietrele ridicate atat de popor (Iosua 4:8) cat si de Iosua (4:9) nu au avut rol de altar ci doar „pietre de aducere aminte” dupa cum sugereaza si titlul capitolului 4 (vezi si porunca data de Domnul 4:1-8). Se vede ca incurci atat semantica textelor cat si imprtanta desfasurarii ceremonialului jertfelor de la Cortul Intalnirii.

        Dar dupa cum afirmai in ultimul tau comment,
        marcel stepan says:
        7 august 2011 la 8:34 PM
        „Bancuri cu evrei , Moise si…DUMNEZEU???? Multumesc dar prefer sa ma retrag de pe acest blog.!!??”
        eu ti-am urat si-atunci „Calatorie sprancenata !”

        La fel iti spun si-acum…ca de jumatati de adevar suntem cam satui ,ca seamana a minciuni…seamana a Tatal Minciunilor !

  5. sivan

    ACIDUZZU ! Marcel Stepan chiar asta crede! De faptul ca face parte din „adevarata biserica” Aceste idei sant ventilate in bisericile cultului adventist.,dar nu in toate.In opinia lor apostolul Pavel are multe greseli,lipsuri.inadvertente,dar nu si doamna Ellen White. Pacea si binecuvantarea DOMNULUI sa fie cu toti cei ce IL cauta dintr-o inima curata!!!

    1. marcel stepan

      Nu fac parte din cultul adventist.De fapt nu fac parte din nici un cult religios!De ce credeti ca Domnul a afirmat despre biserica sa:si portile locuintei mortilor nu o vor putea infringe(retine:dupa alte traduceri)

      1. ACIDUZZU

        @Marcel Stepan,
        Vorba te da de gol !
        „De fapt nu fac parte din nici un cult religios!”

        Desigur, faci parte din gruparea celor care incearca sa se aseze comod…calare pe un gard de sarma ghimpata sau care incaleca un gard de maracini. Nu-i asa ca-i comod ?
        Domnul Isus spunea: „Cine nu-i cu Mine, este impotriva Mea !”
        Cetateanul turmentat din „O scrisoare pierduta” de I.L. Caragiale se intreba cuprins de… duhul euforic al lui Bachus: „Eu cu cine votez ?” si crede-ma era mai lucid decat tine care faci o asemenea afirmatie aparent plauzibila, credibila, adicatelea !

        1. ACIDUZZU

          Du-te si „aerisete-te” pe-acolo… prin biserica celor care nu fac parte din nicio biserica. (Pana si satana are o biserica a lui !)
          Sa vedem sau mai bine-zis s-auzim dace te va crede cineva pe cuvant !

  6. În secolul nostru 21 (XXI) ştiinţa a luat un avânt necunoscut ȋn secolele trecute. Odatӑ cu acest avânt a apӑrut şi un dumnezeu nou în bisericile noastre, Educaţia Creştină. Acest dumnezeu este un dumnezeu creştin, noi l-am creat şi noi ne ȋnchinӑm lui. Când am creat acest dumnezeu ne-am bazat pe teoreme şi axiome terestre care la adevӑratul Dumnezeu nu sunt valabile. Dacӑ pe pӑmânt lumina se propagӑ ȋn linie dreaptӑ şi spaţiul este drept (plan), ȋn spaţiul interstelar lumina se propagӑ dupӑ o curbӑ iar spaţiul se curbeazӑ.
    Cum o fi la Dumnezeu?
    Ce geometrie sӑ-i aplicӑm, geometria euclidianӑ sau geometria lui Lobachevsky neoeuclidianӑ. Dupӑ geometria euclidianӑ Dumnezeu se plimba cu Adam ȋn grӑdina Eden adicӑ avea vitezӑ timp şi spaţiu. Dupӑ altӑ geometrie (biblicӑ) cerul se poate face sul iar stelele sӑ cadӑ ca smochinele verzi dintr-un pom. Apoc 16/13-14. Dupӑ Einstein spaţiul se curbeazӑ mai mult ȋn jurul stelelor care cad ȋntr-un aspirator numit black hole (gӑuri negre). Când aceste stele sunt antrenate ȋntr-un ciclon uriaş spaţiul, cerul se face sul iar de pe pӑmânt stelele se vӑd ca smochinele verzi când cad din pom pânӑ dispar ȋn radiaţii gama (γ) perpendiculare pe galaxia noastrӑ.
    Energii uriaşe se transmit din galaxia noastrӑ Calea Lactee altor galaxii.
    Unde este spaţiul, unde este timpul pentru aceste stele apocaliptice ? Cum va fi pӑmântul. Ce geometrie sau limbӑ l-ar putea descrie pe Dumnezeu?
    Nu cumva L-am ȋnlocuit cu dumnezeul nostru Educaţie Crestina. Am mers cu teoria spaţiului pânӑ la Dumnezeu, adicӑ spaţiu încӑ nedevelopat cum spunea Eminescu:

    „Cӑci unde ajunge nu-i hotar (spaţiu)
    Nici ochi spre a cunoaşte
    Cӑci vremea (timpul) ȋncearcӑ ȋn zadar
    Din goluri a se naşte.”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s