E o mare diferență între a spune ceva și a avea ceva de spus. Isus avea ceva de spus fariseului Simon.
Când Domnul are ceva să-ți spună, El merge direct la rădăcina problemei tale. Problema lui Simon era problema mea și a ta. Judecăm pripit, superficial, discriminatoriu. Chiar pe Isus Însuși. Și o facem fără dragoste. Cine iubește mult i s-a iertat mult. Cine iubește mult n-are timp de judecăți ci de exprimarea sentimentelor sale. Este gata de orice sacrificiu pentru cel iubit. Să-I speli picioarele cu lacrimi și să I le ștergi cu părul capului este act de devoțiune. Fariseii nu-l vor înțelege niciodată.
Pentru Simon, Domnul mai are ceva de spus. O spune cu tact dar penetrant. Până în adâncul inimii. Reproșul este necruțător. În casa lui nu găsise nici măcar ospitalitatea minimă datorată noului venit. Găsise doar o inimă care judeca în ascuns. Cu totală lipsă de compasiune pentru păcătos și cu totală lipsă de dragoste pentru cel ce ierta păcătosul. Dar, ferice de el, Domnul mai avea ceva de spus…
Omul care trăia din respectarea principiilor morale era îngrozit de femeia care trăia din călcarea lor. Nu e de mirare că este gata să chestioneze inspirația divină a Celui care-i permitea să-i sărute picioarele. El care slujea altarul, și cucoana care făcea trotuarul. La mijloc Isus. Primește închinarea femeii și respinge judecata sfântocului.
Vorbind despre colegii săi, Isus a avut cuvinte foarte grele de spus. Morminte văruite! Blide murdare pe dinăuntru! Călăuze oarbe! Fățarnici! Hoți care mănâncă casele văduvelor! Nebuni și orbi! Vai de voi! Grele vorbe și necruțătoare… Dar Isus a avut ceva de spus în dreptul lor.
Pe ai Săi i-a încurajat și mângîiat prin cuvintele Lui. Avea ceva de spus pentru ai Lui.
Pentru farisei a avut cuvinte grele de mustrare. Avea ceva de spus împotriva lor.
Pentru Irod n-a avut nimic de spus. Nu avea nimic ca să-i mai spună.
Mă bucură mângîierile și încurajările Lui. Mă doare mustrarea Sa, dar nu mă îngrijorează. Mă mustră pentru că mă iubește.
Mă înspăimântă tăcerea Sa.
paşi spre lumină 
Copiii nostri cand aveau 1-2 anisori ca sa ne atraga atentia (probabil si aprecierea) faceau piruete, topaiau si uneori isi dadeau de pamant. Ciudat dar nostim ,fiindca am inteles mesajul 🙂
Întrebarea Dvs, Han Christian, ar face mare sens, dacă adolescenții aceia cu „emoții și manifestări nestudiate, ciudate” ar fi făcut ceva care să aducă închinare și pocăință înaintea Domnului, asemenea femeii care i-a spălat picioarele cu lacrimile ei. În cazul în care cucoana ar fi făcut câteva piruete expunându-și talentele și formele spre delectarea Domnului și a ucenicilor Săi, nu cred că am fi asistat la același dialog.
Cum l-a suparat atunci pe Simon, aparitia femeii usuratice si apoi tot „circul” ce a urmat ,tot asa sunt astazi surprinsi si suparati multi „neprihaniti” (chiar de tip calvinist) atunci cand apar adolescenti-tineri cu emotii si manifestari nestudiate, ciudate… „fraudand si intinand” buna lor cuvinta prin lauda si inchinarea adusa mantuitorului. Ce-ar zice mantuitorul in acest caz?
Principiul biblic, facut noua inteles, este „Caci din cuvintele tale vei fi scos cu ….. vina sau fara de vina. Consider insa o probleme majora ca in raport cu Domnul, ne limitam doar la atat. Pentru ca El vede „dincolo” de aparente, si inca atat de adanc, ca scriitorul Epistolei catre Evrei spune: Nici o faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face. Evrei 4:13. Paradoxul este ca vorbim despre credinta, manifestarea ei, cunostintele noastre despre Domnul si Cuvantul Lui, si multe altele, dar cand ne vine randul sa manifestam in noi insine ceeace predicam altora, mai ales cunoasterea pe care o avem, cadem cu brio la cel mai simplu examen. Nu stiu de ce asimilam asa greu invatatura Domnului Isus, si ne asemanam de atatea ori cu Petru in dialogul sau cu slujnica. Consider ca a folosi neadevarul in relatia noastra cu semenii privind Calea Domnului, este nimic altceva decat ceeace a facut Petru in prima faza. Ce a urmat, ar trebui sa urmeze la multi dintre noi.
Un subiect aparte si ar trebui meditat adinc la mesajul lui!Pentru unii subiectul ar dori sa aduca tacere si interpretarile sa fie expuse in folosul sau!!Dar realitatea,adevarul mereu se va expune si in momentul chind lumina va birui intunericul pentru todeauna ,nu va mai fi necesara „lupta ” pentru biruinta!!Totul va fi biruit si lucrurile vor fi date pe fata!!Nu va mai fi nevoie sa se vorbeasca in pilde si nici nu-iti va ma fi frica de cel ce ti se pretinde prieten,frate…cunoscut ;ca pe undeva si chindva te va inshela!!!Dupa cum pildele au fost lucruri nedeslushite pentru unii tot asa si azi mesajele par sa fie pentru altii !!Iar cei care le cunosc mesajul reactioneaza!!!Ar fi bine daca sint pretentii ;sa aparem in viata ca Zacheu si multi altii care sint scrisi in SFINTELE SCRIPTURI SI DIN SINCERITATE AU PRIMIT PE DOMNUL ISUS si nu au mai dorit sa pacatuiasca fiinca puterea DUHULUI SFINT in viata ia calauzit si au devenit personalitati noi !!Nu cu averi ce le maninca moliile si rugina ci cu acelea care detin lucrurile de sus si nicidecum cele de pe pamint!!!(Coloseni 3 cu 1 la 17).Tacerea vedem ca este de moment si DOMNUL ISUS HRISTOS s-a folosit de aceasta calitate in momente de scurta durata!Dar dupa cum si subiectul dezvaluie El nu tace si descopera pretentiile fiecaruia fiinca a venit sa faca si sa implineasca voia TATALUI CERESC.Daca si noi dorim acest lucru sa nu uitam sa raminem in exemplul Lui (a DOMNULUI ISUS HRISTOS si sa fim calauziti de acelas ghind;Filipeni 2 ;” 5Să aveţi în voi gîndul acesta, care era şi în Hristos Isus:”De ce?Sa citim;”6El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n’a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
7ci S’a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor.
8La înfăţişare a fost găsit ca un om, S’a smerit şi S’a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.”
Avem nevoie de multa smerenie,evlavie,ascultare de CUVINTUL SCRIS IN SFINTELE SCRIPTURI si de implinire!Sa nu ajungem la fel ca fariseii in pretentie si sa se primeasca aceleasi mesaje dupa cum DOMNUL ISUS HRISTOS A SPUS MULTIMILOR SI UCENICILOR DESPRE EI!!!
Noi dorim sa ne asumam doar binecuvintarile celor vindecati,necajiti,prigoniti ,dar nu dorim sa auzim de mustrarile iudeilor ,a fariseilor si carturarilor care mereu se indreptateau cu Legea !!Si care mereu doreau ca DOMNUL ISUS HRISTOS sa taca si au reushit sa-L aduca la tacere uitind de fapt ca ei prin faptele lor implinesc o profetie!Si noi sa nu uitam ce profetie ajungem sa implinim si chind ne trezim sa fim ca Iuda nedeznaduiti si de moarte pe brate primiti pentru o eternitate aparte fiinca in Apocalipsa 2o gasim scris;
„11Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Celce şedea pe el. Pămîntul şi cerul au fugit dinaintea Lui, şi nu s’a mai găsit loc pentru ele.
12Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stînd în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.
13Marea a dat înapoi pe morţii cari erau în ea; Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii cari erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui.14Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.
15Oricine n’a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de foc.”Deci sa nu uitam acest mesaj.Si nici de invitatatia pe care o primim in Apocalipsa 22 ;6 la 7
Fiecaruia dintre noi, Domnul are intotdeauna sa ne spuna ceva „intre patru ochi”
Cu toate acestea noi nu vrem sa auzim adevaruri care incomodeaza si atunci recurgem la subterfugii de genul: „invatatori dupa poftele lor, „gadilarea urechilor,”, istorisiri inchipuite,” filozofii”, „vorbe lumesti”, „picaturi…chinezesti” si tot „Dictionarul explicativ al cuvintelor rostite cu dublu inteles” adica in doi peri… si aceia impletiti…
Dupa ce a vindecat pe robul unui sutas ,si a inviat pe fiul vaduvei din Nain,dupa ce a trimis inapoi pe ucenici lui Ioan veniti la El dupa raspunsuri ,vine vremea cind unul din cei care au zadarnicit planul Lui Dumnezeu cu privire la ei neprimind botezul pocaintei ,sa il cheame pe Isus la masa lui ,il roaga chiar ,si Isus accepta.L a vrut pe Isus la el in casa si la avut.In general farisei obtineau tot ce vroiau ei .Nu la chemat pe Isus in casa lui ca sa ii slujeasca ,nici macar apa pentru asi spala picioarele nu ia dat,si nici o sarutare ca unui oaspete ce vine in vizita.La chemat pe Isus la masa lui .Doar atat doar mancare si bautura.Acolo se intampla o scena insa care avea sa fie folosita de Isus pentru a invata pe fariseu prioritatile si dragostea.Daca i ar fi predicat Isus fariseului ,ar fi zis fariseul ca la chemat la masa doar nu sa ii predice.O femeie pacatoasa avea sa dea cea mai mare lectie fariseilor si nu numai .A aflat ca Isus e acolo ,si desi stia ca o sa fie aratata cu degetul nu intarzie sa mearga sa l vada pe Isus.A adus cu ea probabil tot ce avea ,un vas cu mir mirositor si ,din saracia ei avea sa implineasca lipsurile fariseului .A inceput insa de la picioare,cu lacrimile ei le a spalat.De unde a avut ea atatea lacrimi.Cu parul ei ii stergea picioarele.Surorile noatre dau astazi bani grei sa si intretina frumos parul ,sa sil vopseasca.Cu buzele ei le saruta picioarele Lui Isus,ca si cum ar fi fost copilul ei s a comportat.Cu mirul acela ii ungea picioarele Lui Isus,astazi noi dam bani grei pe parfumuri pt a mirosi frumos,acea femeie i a uns picioarele cu mir.A primit viata la picioarele Lui Isus,a primit iertare la picioarele Lui Isus ,a primit mantuire la picioarele Lui Isus.Si toate aceste in casa fariseului se intampla.In timp ce unul primeste viata,iertarea si mantuirea,celalalt continua sa traiasca in moarte,judeca si dispretuieste.
Este adevarat ca nu are atatea datori fariseul ca si aceasta femeie,dar nici dragoste nu are ca aceasta femeie.Are masa ,are casa ,nu are multe pacate,cunoaste Legea ,dar nu are iubire,nu are dragoste.Pe Isus nu il impresioneaza mesele festive si nici lumanarile mirositoare ce ard la dinner,”Caci Imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfant. (Rom.14:17)”””.
Simone am sa ti spun ceva:
Doi datornici ,doua datori ,imposibilitate de plata ,primesc iertare si li se sterge orice datorie,unul mai dator ca altul,unul mai iubitor ca altul.Simone cui i se iarta putin iubeste putin.Simone vezi tu pe femeia aceasta????
A facut tot ce tu nu ai fost instare sa faci,sau nu ai vrut sa faci sau nu ai stiut sa faci.
Pe ea nu a invatat o nimeni ce sa faca ,dar fiindca i s a iertat mult a iubit mult,iar tu Simone tie ti s a iertat putin deaceea iubesti putin ,deaceea doar o masa intinsa si atat.Simone eu astept mai mult de la tine ,mai mult decat o masa cu mancare.
”Și tăcerea-i un răspuns”. Unul clar, tranșant, pătrunzător bine înțeles de cel care îl primește.
Dar cel căruia i se adresează, de obicei, preferă interpretaea după cum îi convine lui.
În spatele tăcerii este un mesaj scris despre care nu știm dar cei în cauză l-au citit (Ioan 8:6)