Dușmanii închinării

Lauda și închinarea ar trebui să fie elementul cel mai important al slujbei divine. A.W. Tozer în cartea sa:  Worship – The Missing Jewel of The Church, spunea că acest giuvaer regal, care este închinarea în duh și adevăr, ne-a fost furat.  În multe locuri lauda și închinarea au ajuns cenușăresele bisericii, ele devenind mai mult fondul sonor pentru colecte sau evacuarea bisericii (Știți bine ce spun? Nu-i așa? „În timp ce fanfara cântă…”)

Asistăm mereu la o piraterie a laudei și închinării în bisericile noastre. Și nu e de mirare. Lucifer, fostul lider al laudei și închinării cerești este dușmanul înverșunat al închinării Bisericii înaintea Dumnezeului adevărat. Dacă activitatea sa n-o sesizăm imediat este că ne atrage atenția acțiunea colaboratorilor săi, dușmanii laudei și închininării din Biserică. Dar să discutăm acum câteva atitudini și strategii ale lor:

„Atitudinea MICAL” (1 Cronici 13-15). Această atitudine o dezvoltă acei creștini care își simt sentimentul demnității amenințat, oamenii care sunt mai mult interesați de ce-o să zică lumea de ei (roabele de care se temea Mical), decât ce o să zică Dumnezeu. Aceștia dezvoltă o întreagă filozofie care demontează orice entuziasm, creativitate și spontaneitate în închinare.

Apoi există fariseii care mereu se supără, ba că ucenicii sunt prea gălăgioși în osanalele lor, ba copiii sunt prea entuziaști în laudele lor. Cine Îl urăște pe Christos urăște și laudele aduse Lui. Religia fără Christos urăște lauda și închinarea.

Vine rândul apoi la păcatele ascunse, nemărturisite, care împiedică adevărata închinare înaintea unui Dumnezeu de trei ori sfânt. La intrarea în Cortul întâlnirii, preoții trebuiau să se spele înainte de slujbă. Este nevoie de spălare înaintea laudei. Psalmistul spunea: „Și tot ce este în mine să binecuvinteze Numele Lui cel sfânt” (Ps. 103:1). Dacă în tine este păcat ascuns Numele Domnului nu poate fi binecuvântat.

Alt dușman al închinării este ignoranța. Lipsa de cunoaștere a Scripturii, a lui Dumnezeu, ne împiedică să ne închinăm cu adevărat. Dacă nu-L cunoaștem pe Domnul în măreția Sa nu ne vom închina cu adevărat.

Un alt dușman este  tradiția. Avem tradiții bune care s-au dovedit că lucrează, sunt credibile, dau rezultate, dar avem și tradiții culturale și nu scripturale care ne împiedică lauda și închinarea. Una din aceste tradiții este modelul preluat și „îmbunătățit” de la bisericile istorice care au „împrumutat” și ele la rândul lor, modelul Templului din Vechiul Testament, model dominat de conceptul: „vino și vezi”.

Avram și Isac urcau pe muntele Moria. Mergeau să se închine Domnului. Jos, la poalele muntelui au rămas robii și măgarii. Robii și măgarii nu se închină niciodată.

50 de gânduri despre “Dușmanii închinării

  1. viorel chis

    Iata un subiect plin de adevar si dureros este ca efectele negative sint tot mai prezente si sfintenia tot mai putin se doreste sa se obtina!!Multe lucruri ajung la starea pe care si DOMNUL ISUS HRISTOS a ajuns sa-le intilneasca si sa le confrunte!!Multi uita de mesajul ap.Iacov din capitolul 4;”5Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul, pe care L -a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine.
    6Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriţi.„
    7Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi dela voi.
    8Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi….”mesajul este simplu si plin de putere,dar trebuie cunoscut si in viata dorit sa se aplice!!!

  2. ACIDUZZU

    „Jos, la poalele muntelui au rămas robii și măgarii. Robii și măgarii nu se închină niciodată.”

    Totusi, robii si magarii, au fost purtatori de poveri pana la poalele muntelui Moria. Si aceasta „purtare de poveri” trebuie apreciata ca facand parte din adevarata inchinare ! (Caci trebuie sa poarte cineva si poverile nu numai chimvalele…)
    Este adevarat ca pe munte a urcat doar „elita” inchinatorilor ! Doar un tata cu inima sfasiata de durere parinteasca, purtand intr-o mana focul si in cealalta cutitul aducator de junghiere, de sacrificiu…si un fiu purtandu-si propriul altar in spate si marea si neinteleasa raspundere de ce trebuie sa fie el jertfa….Oare nu spune asa si apostolul Pavel in Romani 12:1 ? „Va indemn dar fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie , sfanta, placuta lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastra o slujba (inchinare) duhovniceasca !”

    Aici este vorba despre indivizi cu particularitatile jertfei lor dar si despre o familie (incluzand si robi si magari, pe langa fiu si tata…) care aduc fara cartire, fara preget „o jertfa vie, sfanta si placuta lui Dumnezeu” apreciata ca fiind adevarata slujba (inchinare) duhovniceasca ! Nu numai „elita” se inchina ci toata familia ! Caci in Hristos nu mai este nici rob, nici slobod (nici „elta”) ci hristos ESTE TOTUL IN TOTI ! Asta-i Familia Lui ! Sfanta si fara prihana !

    1. Frate Aciduzzu, te-am urmarit azi 23 August 2011 pe toate blogurile, doar,doar o sa postezi ceva ce, pentru mine si tara mea este cel mai important : Traiasca 23 Aug , ziua eliberarii patriei nostre de sub jugul fascist, traiasca si infloreasca scumpa nostra tara Romania in frunte cu cirmaciul ei neobosit, dl Traian. Asta era frate, cit despre popor, asta nu mai este de actualitate, poporul sa se descurce.iar cu credinta, ei asta este alta problema. Oricum se spune ca tara noastra este o tara crestina, si ce? asta nu este destul? O ,daca ar intelege poporul meu dragostea nespus de mare de care inca se poate bucura, ce fericire ar cuprinde pe poporul meu romanesc, dar,fiindca poporul meu inca este mintit cu tupeu, pentru ca poporul meu cladeste inca pe minciuna, greu ii va fi sa cada in mina lui Dumnezeu. Bunul Dumnezeu sa aiva mila de noi. (daca nu ai nimic impotriva introducerii comentariului meu, este bine, daca ai, atunci imi cer iertare, nu am fost suficient de convingator)

      1. ACIDUZZU

        @ Mihail,

        Draga frate Mihail, n-am nimic impotriva postarii acestui comment. dreptul si oportunitatea va apartine prin bunavointa fratelui Lascau, administratorul spatiului virtual al blogului pe care postati cu degajare.
        Daca dansul v-a dat „ACCEPT”, ce sa am eu impotriva ?

        Cat despre 23 august…vai, mie ! Din punct de vedere istoric aceasta este o sarbatoare sinonima cu…vitelul de aur !
        Ziua Independentei tarisoarei noastre scumpe este (sau mai inearca inca sa fie…) doar 1 Decembrie (incepand cu 1918…). Cat despre sarbatoarea mea spirituala, cat despre Ziua Eliberarii mele de sub jugul pacatului, asta este o cu totul alta tema !
        Este ziua predarii mele in Bratul Domnului, Ziua Iertarii mele, Ziua Rascumpararii mele si spalarii mele prin Sangele Domnului Isus, ESTE ZUA NASTERII MELE DIN NOU !
        Dar este o cu totul alta tema si nu aici la aceasta postare.
        Desigur ca noi inca ne simtim romani si patrioti dar nu in contextul intampinarii cu bucurie si…”evlavie” a cotropirii de catre cizma sovietica.
        Nu vi se pare un paradox ?
        Sarbatorind „eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist” ignoram cu buna stiinta „sarbatoarea cotropirii patriei noastre scumpe de catre cizma sovietica” !
        Pana in anul 1958 sau pana in 1989 ? Ca nu mai stiu !

        Dar iarasi zic : Nu face obiectul comment-urilor noastre ! Cel putin aici pe acest blog !

        Cu dragoste sincera, pentru fratele meu in Hristos, Mihail,

        1. Ma gindeam ca o sa intelegi gindurile mele, dar ,chiar si asa ,m-am bucurat ca te-am stirnit putin la „sentiment”.Stii ceva interesant?Ziua ELIBERARII mele este, sa vezi si sa nu crezi: 7 noembrie.!!!!Acuma mi-a picat fisa, dar ce a fost frumos, la mine a fost prin punerea miinilor de catre ceata prezbiterilor, a fos uluitor de frumos.Poate o data cind Domnul v-a ingadui, cine stie…(apropo, mai cunosti pe cineva intors la Domnul pe aceasta cale?)

          1. ACIDUZZU

            Frate Mihail,
            Mai sunt multi, dar de care nu stie Isabela veacului acestuia…Nici nu trebuie sa stie. Nici Ilie Tisbitul nu stia. Stia numai Domnul ca doar El ii ascunsese pe cei 7000 de barbati. (I Regi 19:18; Romani 11:2b-4)
            Niciodata sa nu crezi frate Mihail ca esti singurul, ca ai ramas singur !…Dumnezeu ii numara, El ii ascunde, caci ai Lui sunt ! Si se cunosc foarte bine dupa refuzul de a „saruta idolii !”
            Ce cifra simbolica ! Ce zi desavarsita ! Cifra 7 la evrei inseamna desavarsire, sfintenie. Cifra 7 in Apocalipsa insemna plinatatea prezentei si sfinteniei lui Dumnezeu atat in ceruri cat si pe pamant ! Dumneavoastra sunteti doar unul dar sa nu uitati niciodata ca mai sunt alti „sapte mii” nestiuti decat de Domnul ! „Sapte mii”, adica un numar intreg, desavarsit !

            Sa fiti binecuvantat, frate Mihail !

            1. Ma refeream prin punerea minilor! Calea este una pentru toti, si nu ai una, Isus Hristos Domnul! Si Dumnezeu a ingaduit ca acel frate care si-a pus miinile sa fie unul din cei mai scumpi frati ai mei inaintea Domnului. Daca eu eram lasat sa „planific’ nu cred ca iesea asa de frumos, de maret.Fii binecuvintat si sub nici o forma sa nu taci.S-ar putea sa vorbeasca pietrele in locul nostru si atunci este chiar vai si amar de noi, dar noi vom iubi agape asa cum Domnul nostru ne invata chiar si cind este vaisamar in meandre sau medre sau cum o mai fi. Sa fii binecuvintat de Dumnezeu si zilnic in zorii zilei Domnul sa-ti reumple vasul de Duhul sau cel sfint, s-apoi om mai vide ce va voi Domnul.

  3. Han Christian

    Daca Duhul Sfant ia din ce este a lui Isus si ne reveleaza noua credinciosilor, atunci prima reactie e lauda si inchinare. Excelenta si deasemenea curajoasa aceasta pledoarie pentru lauda si inchinare. D-l sa va binecuvinteze! „Robii și măgarii nu se închină niciodată.” 🙂

  4. Felicitari frate Petrica pentru o astfel de abordare!
    Ma bucur sa constat ca in lupta inversunata a legalistilor se mai gaseste o voce echilibrata. Continuati va rog sa aduceti relevanta intr-o lume evanghelica care are impresia ca daca este ingusta la minete este si spirituala.

    1. Petrica,

      Multumim pentru clarificarea adusa in legatura cu „atitudinea MICAL”. Erau multe pareri si multa confuzie, desi e destul de usor de inteles ca David de data aceea a fost la inaltime. Cind te-ai referit la „robi si magari”, mi-am adus aminte de o veche cantare : „Cei liberi doar se pot unii, dar robii niciodata……” Ti-o mai amintesti ? ( Dar si ACIDUZZU are dreptate , vazand din alt unghi drama si victoria dela muntele Moria )

      Have a good night

      1. ACIDUZZU

        Frumos punctat frate Stefan !
        Si inca in poeme !
        Adica, “Cei liberi doar se pot unii, dar robii niciodata……”

        Totusi, avand in vedere prevederile Legii Mozaice, (nicidecum in contextul exprimat de poem nici aici si nici pe alt blog…impropriu postat) robul era obligat la inchinare impreuna cu stapanul sau.

        Cat despre calitatea de rob, o stabileste Domnul Isus vorbind despre slujirea robilor „netrebnici”… care dupa ce vor fi facut totul sa zica :”Suntem niste robi netrebnici !”(Luca 17:10).
        Sau, in Luca 12:41-48, vorbind despre ispravnicul credincios, Domnul Isus remarca doi robi in aceeasi slujire;

        Sau, apostolul Pavel in 1 Corinteni 7:22 :”Caci robul chemat in Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot asa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. …”

        Si tot el spune in Efeseni 2:19: „Asa dar, voi nu mai sunteti nici straini, nici oaspeti ai casei, ci sunteti impreuna cetateni cu sfintii OAMENI DIN CASA LUI DUMNEZEU !”

        „Caci ati fost cumparati cu UN PRET !”(I Corinteni 6:20; 7:21-23)

        Sa fiti binecuvantat frate Stefan !

        1. Mă gândeam la fiul cel mare care spunea că lucrează ca un rob la tatăl său… în timp ce fratele lui dorea să ajungă rob la același tată. Astfel de robi nu se pot închina. Rămân pe afară – sau la poalale dealului.

          1. ACIDUZZU

            Frate Lascau, cu riscul de a fi „spamat” din nou de catre dumneavoastra, ma repet:
            In contextul fiului celui mare aveti dreptate !
            Dar sa nu uitam ca robii (si magarii) lui Avraam l-au urmat de bunavoie pana la locul inchinarii (jertfei).
            Sa nu uitam totusi ca ei au fost purtatori de poveri. Credeti ca-n biserica se inchina doar „elita” ?
            Ce spune glasul Domnului odata cu rostirea celui de-al treilea „Aliluia” din Apocalipsa 19:5 ? „Laudati-L pe Dumnezeul nostru toti robii Lui, voi care va temeti de El, mari („elita”) si mici…”
            Cei mici stim cine sunt !…
            Cei „trecuti cu veredea”, incepand dela…impartirea ajutoarelor din Fapte 6:1. de aceea, robii mici sunt luati in acelasi „esantion neglijabil” cu…magarii ! (va rog scuzati-mi remarca…)

            1. Frate ACIDUZZU
              „Dar sa nu uitam ca robii (si magarii) lui Avraam l-au urmat de bunavoie pana la locul inchinarii (jertfei)”.
              După varianta Dvs., Avraam a spus de dimineață: „Domnilor! Azi va trebui să plecăm la Muntele Moria. Cine dintre Dvs. dorește să vină cu noi? Avem de cărat niște lemne, merinde de drum pentru câteva zile și tot ce are nevoie caravana.”
              Robii erau animalele stăpânului care avea drept de viață și moarte asupra proprietății sale.
              Din păcate, bisericile noastre sunt pline de astfel de robi ai Domnului, care slujesc din obligație, de frică, de silă, de obicei, de tradiție, de plictiseală, din nevoi sociale, din dorință de afirmare, pentru bani, pentru faimă și aplauze… Dumnezeu vrea robi cu urechi străpunse.
              Numai robii cu urechile găurite se închină cu adevărat. Nu toți robii…

            2. ACIDUZZU

              N-am pus un dialog imaginar in gura lui Avraam dar sunt perfect de acord cu cele mentionate de dumneavoastra !
              La cele de mai jos zic un „AMIN” hotarat !

              „Din păcate, bisericile noastre sunt pline de astfel de robi ai Domnului, care slujesc din obligație, de frică, de silă, de obicei, de tradiție, de plictiseală, din nevoi sociale, din dorință de afirmare, pentru bani, pentru faimă și aplauze… Dumnezeu vrea robi cu
              urechi străpunse.
              Numai robii cu urechile găurite se închină cu adevărat. Nu toți robii…”
              Eu la astfel de robi ma refeream ! Nicidecum la fiul care slujea de sila, „ca un rob”…

              Dac-ati sti cta ma bucur frate Petrica pentru ca am ajuns la un „consens” stabilit de Duhul Sfant !
              Si asta „ca sa nu se bucure vrajmasii mei de mine…”

              Sa fiti binecuvantat, frate pastor !

  5. Pingback: Frumusețea rugăciunii « Petru Burac

  6. Corneliu Olan

    Dacă ar fi să aleg care din piedicile enumerate de dumneavoastră este prima, ași spune că lipsa cunoașterii Scripturii și implicit a lui Dumnezeu.
    Cît despre ultima propoziție din articol…aspră frate, aspră!

  7. viorel chis

    Pentru noi mesajul adevarului consideram ca este aspru si este evitat pentruca nu cumva pacatele noastre sa ajunga cunoscute!!Frica este mai mare si mai presus dechit dorinta de a ne marturisi pacatele si sa ajungem la starea de sfintire!!!Dorim sa traim in pretentie si sa credem ca ;cunoastem Scripturile!!!Dar ne inshelam amarnic.Cei care cunosc mesajul SCRIPTURII devin o noua personalitate si nu mai doresc sa traiasca in pacat.Ei inteleg mesajul divin si nu mai traiesc in puterea firii si dorinta mindriei .Inteleg ca DOMNUL ISUS HRISTOS ;”6…, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n’a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
    7ci S’a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor.
    8La înfăţişare a fost găsit ca un om, S’a smerit şi S’a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.”
    Noi azi nu mai dorim sa luam chipul de rob si nici nu dorim sa slujim!!Dorim sa fim slujiti si laudati!!Dorim locurile dintii si nu mai avem dorinta sa avem ghindul care este in HRISTOS!!!UITAM SA MAI FIM INCALCATI CU RIVNA EVANGHELIEI si ne lipseste platosha neprihanirii.Iar adevarul nu-l dorim!!Ne plac invataturile ce ghidile urechile si predicile ce fac senzatie!!!Dar sa nu uitam ce este scris,daca credem ca ;cunoastem SCRIPTURILE!Sa citim Iacov 4;”17Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvîrşeşte un păcat!”
    Nu doresc ca cineva sa ajunga in pacat si sa ishi piarda mintuirea ;ci doresc ca ;cei in pretentie sa ajunga la traire si la o adevarata slujire fiinca astfel se ajunge la implinirea invataturii DOMNULUI ISUS HRISTOS.Mesajul meu puteti sa-l ignorati si chiar sa-l uitati dar cine nu percepe si nu ramine in invatatura DOMNULUI ISUS HRISTOS ;STITI CE SE INTIMPLA?Voi cota versetul din a doua epistola a lui Ioan fiinca se gaseste in SFINTELE SCRIPTURI si merita cunoscut fiinca ;”9Oricine o ia înainte, şi nu rămîne în învăţătura lui Hristos, n’are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul.”
    Mesajul este simplu si plin de ADEVAR!Nu-l neglijati si in viata incercati sa-l asimilati!!Si cu multa sinceritate si dragoste divina ;22cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă desbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare;
    23şi să vă înoiţi în duhul minţii voastre,
    24şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.
    25De aceea, lăsaţi-vă de minciună: ,,Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul„, pentrucă sîntem mădulare unii altora.
    26,,Mîniaţi-vă şi nu păcătuiţi„. Să n’apună soarele peste mînia voastră,
    27şi să nu daţi prilej diavolului…”
    Si atunci dujmanii inchinarii nu vor mai putea avea putere asupra noastra!!Si sa nu uitam ca; fiecare”va primi răsplată dela Domnul, după binele pe care -l va fi făcut.”

    1. ACIDUZZU

      Frate Pete,
      Filimon, versetul 12: „Ti-l trimit pe el, (Onisim)) INIMA MEA !” il recomanda apostolul Pavel Nu rob, nu laolalta cu magarii,ci… INIMA MEA !
      Adica folositor, nu ?

  8. Adrian.S

    Dusmanii laudei si inchinarii sunt corul si trupele de frauda si intinare.Cata vreme vor exista aceste ansamble ,nimeni nu va fi tentat sa se inchine si sa laude pe Domnul.Vorba aia.Ce rost are sa-l laud pe Dumnezeu daca e unul in fata care face asta pentru mine.Mai bine alege sa ramana magar si rob.

    1. ACIDUZZU

      Mi se pare mie sau uitati sau ignorati cu buna-stiinta statutul femeii in vechiul Israel, chiar daca era sotia regelui ?
      Nici chiar Batseba n-a intrat la imparat cand a vrut ! Doar imparatul beneficia de o lege speciala (vezi I Samuel 8:11-18; Deuteronom 17:14-20; I Regi 11:3-4…)
      Si mai era o prevedere in perceptele Legii Mozaice; cea din Deuteronom 25:11-12, dar nu v-o spun ca s-ar putea sa va-nvatati cu…narav ! Si e pacat !
      Doar cand a fost pe moarte, abia atunci Batseba si-a „impus” punctul sau de vedere…
      Asta-i istoria si n-avem ce face ! Nu-i a noastra ! „Noi romanii”, (ma refer in particular si nedeclarat, nemarturisit public…) avem pentru neveste o regula de aur…”Regula maiinii drepte !” Si-apoi ne suim la Templu sa…slujim… Nu trebuie sa ne dezgolim. Avem „regula de aur” ca metoda punitiva foarte eficienta de „punere la punct…” Vai de noi !

      1. ACIDUZZU

        Iaca la ce-am ajuns…
        Iar ne-am intors la…castravete ! Fratele pastor vorbea destul de elocvent si de aerisit depre adevarata inchinare cu robi (mari si mici…chiar si cu implicarea docila si atat de tacita a magarilor) si noi inca mai purtam o lupta feminista pierduta din start !

  9. Mical avea dreptate! David a făcut un lucru, dansul, care nu există in ca formă de închinare în închinarea mosaică a Vechiului Testament. El și-a luat apoi autoritatea să ”dedice” acest dans Domnului. Apoi, conform etichetei curtii regale, mustrarea lui Mical își găsește toată justețea, doar să privim argumentele folosite de ea în dialogul aprins avut cu David. La David nu se vede decât orgoliul aprins și resentimentele mai vechi față de Mical, prima lui soție.
    Deci, David a săvârșit ceva nescriptural pe care mai apoi l-a dedicat lui Dumnezeu. Mulți în istorie au săvârșit atrocități dedicate apoi celui Prea Sfânt. Cam tot la fel a făcut și Iefta: o juruință nebiblică, pe care a dedicat-o lui Dumnezeu! De aici poarta deschisă spre doctrine ”biblice” nebiblice.
    Oare ce ne împiedică să vedem că David a greșit!?

    1. Eugen

      David a gresit cu duiumul !
      Dar, a stiut cum sa se pocaiasca.
      Dumnezeu este dragoste , iar David a
      stiut cum sa se faca placut Domnului, ca sa
      castige favoare in ochii si inima Domnului.
      Este un secret : cine stie cum sa laude pe Domnul,
      cu credinta, stie sa deschida inima Domnului. 2 Samuel 23:5

    2. Marcel Dogar

      @Daniel G

      Cu siguranţă că David a greşit… însă nicidecum în acest context, ci în altele… (Bath-Sheba, numărătoarea poporului).

      „David a făcut un lucru, dansul, care nu există in ca formă de închinare în închinarea mosaică a Vechiului Testament.”

      Oare aşa să fie??

      Atunci cum se explică exprimările de acest gen din:
      – Exod 15, 20 (Maria cu femeile dansând de bucurie după victoria adusă de Domnul la Marea Roşie),
      – 1 Sam. 18,6 (femeile care i-au întâmpinat jucând pe Saul şi David după ce acesta l-a ucis pe Goliat),
      – Jud 21,19+21 (fetele jucând la Sărbătoarea în cinstea Domnului, dintre care fiii lui Beniamin şi-au luat neveste),
      – Jud 11,34 (fiica lui Iefta iese jucând în întâmpinarea tatălui ei…) 😦 (…dacă Iefta a greşit, ce-a făcut fiică-sa??),
      – … fără să mai vorbim de Psalmi… (30,11; 87,7; 149,3; 150,4),
      – sau de acele „cântece şi jocuri” pe care şi le-a permis să le „organizeze” tatăl la întoarcerea fiului său risipitor… (Luca 15,25)??

      Dacă David a greşit, prin faptul că a dansat înaintea Domnului, atunci probabil că a greşit amarnic şi Domnul când a promis readucerea veseliei şi jocurilor în Israel (Ier 31,4; 31,13), ori Ieremia a vorbit de la el, preluând această „erezie” de la David… Cine ştie!!??

      Se prea poate, însă, ca nouă să ne convină mai mult să trăim conform capitolului 5 din Plângerile lui Ieremia, mai ales conform versetului 15 – „S’a dus bucuria din inimile noastre, şi jalea a luat locul jocurilor noastre” – că doar aşa arătăm mai „pocăiţi”!

      „Oare ce ne împiedică să vedem că David a greșit!?”
      Studiul neselectiv al Scripturilor şi bunul simţ în interpretarea lor.

  10. Daniel G
    . Oare ce ne împiedică să vedem că David a greșit!?
    Opinia mea : unii nu pot sa vada greseala datorita faptului ca dansul lui David este unul dintre putinele locuri in biblie unde s-ar putea justifica „dansul sfint”
    Vorba lui DanH
    „Niciodata sa nu subapreciati latura negativa a naturii umane.”
    Interesanta asemanarea dansului cu juruinta lui Iefta.

    1. ACIDUZZU

      Frate Gabi Bogdan,
      Bine ne-am reintalnit !
      Vrand-nevrand drumurile noastre se intalnesc, inseamna ca avem ceva sa ne spunem nu numai in…contraditoriu. Este doar o aparenta contradictie,
      Intrucat suntem de acord suta la suta in ambele variante exprimate de dumneavoastra. Chiar ma bucur ca ne regasim !
      „Polii” opusi in magnetism, se atrag. Asta e legea…
      Altfel ce ne-ar deosebi ?
      Aplatizarea ? Manifestarea terna ?
      Sau cum zicea apostolul Pavel:”caci trebuie sa fie si…(diferentieri)…intre voi, ca sa iasa la lumina cei gasiti buni” (I Corinteni 11:17-19) .
      Am inlocuit intre paranteze cu un cuvant…amiabil de tip surogat, ca sa nu dau alta dimensiune exprimarii de-aici, si cu care cred ca sunteti de-acord in contextul dat aici…
      Asta tocmai ca sa dam „culoare” conversatiei !

      Cu binecuvantari sfinte, frate Gabi !

  11. Nu demult a fost o evanghelizare in Romania , cu cea mai tare trupa secular/crestina Proconsul, impreuna cu un (mega)pastor roman.
    Redau unele declaratii vis-a-vi de „pocainta” lui Bodo, sefu la Proconsul:
    La intrebarea: „v-a afectat în vre-un fel cariera muzical schimbare asta”
    Bodo raspunde: „nu se întâmplă asta sub nici o formă”
    Si alt membru din Proconsul:”noi practic nu ne-am schimbat religia”.
    Si inca una buna, in 2010
    „Nu este exclus sa scoatem un album crestin insa nu s-a demarat nimic deocamdata in sensul asta. Loredana este mult mai atenta acum la versurile melodiilor de pe albumele noastre si constata de fiecare data ca multe din cantece au mesaj crestin”
    Oare sa fie ok??
    Si un mic clip de „lauda si inchinare”.

    1. ACIDUZZU

      Frate Gabi,

      Eu n-am incredere in…”nevasta lui Ieroboam care se da drept alta…” si nici in pocainta de circumstanta !
      Ei, vezi, de-asta , ne-am pierdut credibilitatea. Din cauza manifestarii de suprafata…ca de trait pocainta si nastrea din nou…s-o traiasca altii.
      Noi ne pocaim doar pentru…album (ca se scot bani frumosi din CD-urile vandute pe taraba de la usa de intrarea bisericilor.) Albumele si…poza de grup ! (casi „scopul scuza mijloacele !”) Doar…”prestatia” conteaza ! Prestatia si talentul. Oare nu „interpreta” chiar David la un moment dat „rolul” unui nebun ? (I Samuel 21:10-15) Si a scris si-un psalm pe tema asta, (Psalmul 34) psalm prin care apoi David avertizeaza asupra pericolului unei trairi duplicitare !
      Numai ca un imparat netaiat imprejur (nu unul „de-ai nostri”) l-a „mirosit” ca e…fals ! Si l-a trimis inapoi la.. ai lui ! C-avea imparatul destui „faliti” pe-acolo… (I Samuel 21:14-15) Caci trebuia sa recunoastem, frate Gabi, fiecare denominatiune are…”falitii ei ! Fie ca traim aici, in Roamnia, fie ca traiti acolo, in Diaspora. Nu toti traiesc; ci doar „interpreteaza’ sau „presteaza la…pret/bucata CD… O, de-ar fi numai atata. Dar e vorba de simulare unei trairi duhovnicesti chiar in Biserica. Avem nevoie (numai) de trairi sfinte nu si de…”nazdravanii” interpretate cabotineste !

      1. Fratele meu special Aciduzzu, te rog sa ma ajuti sa-mi clarific o dilema.Biblia ne spune ca Dumnezeu da fiecaruia dupa voia LUI.Talentul este sau nu HAR? (sau dar) ESTE.Este primit gratis? ESTE! Parca mai citeam ceva zile in urma ca gratis ai primit, gratis sa dai! Scrie sau nu? Acuma, vreau sa stii ca pe la noi au fost sotii Husar, sunt de prin zona Bihorului sau Satu Mare, ceva pe-acolo.Minune mare.La iesirea din biserica au pus CD-uri spunind ca cine doreste poate lua gratuit (nici macar transportul) Si am vazut frati luind parca si pentru vremi de razboi, altadata cind era cu parale, nici nu se uitau spre mese, desi se spunea ca banii vor fi folositi pentru caritate si misiune si cite si mai cite. Intrebare: au procedat biblic sotii Husar sau nu? Cit despre acele trupe care scot parale frumoase „exploatind” foamea nostra pentru cintarile crestine, asta cred ca numai Dumnezeu ii mai poate oprii. Si au ajuns sa cinte roksi havy si manele si melodii care misca corpul si nu inima, ori auzi ca se gata cinarea si numele Domnului nu a fost pomenit, si cite bazaconii.Cred ca cei care le „fac loc” sunt vinovati, cei care motiveaza ca fac prezenta mare daca accepta „trupe straine”, ca vine lume.Asa o fi, dar dilema mea ramine si bun este Dumnezeu ca inca mai are mila si indurare.PACE TIE.

        1. ACIDUZZU

          @Mihail,
          Cu parere de rau, frate Mihail dar pe sotii Husar ii cunosc doar din ce spuneti dumneavoastra. Daca au procedat bine sau nu, decideti tot dumnevoastra care i-ati vazut si care probabil ca ii cunoasteti deja!
          Daca ar trebui sa dau un raspuns potrivit cu relatarile dumneavoastra credibile, verificabile, atunci va voi raspunsul, scurt:
          Da, au procedat asa dupa cum traiesc ! Adica in dragostea slujirii bazati pe cele spuse de Domnul Isus : „Fara plata ati primit, fara plata sa dati !”
          Cred ca aici se face diferentierea dintre trupe si slujitori cu cantarea de lauda! Aducetiva aminte ca un stranepot de-al lui Asaf, Matania (Cartea lui neemia 11:17), era un inchinator adevarat, probabil unul caruia ii placeau psalmii, in smerenia lui se multumea doar sa „intre cu cantarea de lauda la rugaciune”. Doar atat !
          Nu concerte si spectacole de tip karaoke…ci doar atat: „…lauda la rugaciune !”
          Cat despre…Proconsul e ca si cum s-a intamplat cu flacaiasul David atunci cand i s-a dat sa imbrace armura lui imparatului Saul ! Ca si el era aproape un urias, fiind cu un cap mai inalti decat ceilalti tineri din Israel ! O armura deci, prea grea, prea mare, prea incomoda, prea straina pentru David…
          Cat despre Bodo de la Proconsul… nu este momentul sa ne pripim.
          Imi amintesc doar ca si apostolului Pavel i-a trebuit o buna bucata de timp, sa-si castige „credibilitatea” ca nu mai „sufla amenintare” impotriva Bisericii Domnului (Fapte 9:1-2) si ca de acuma…este „un vas de cinste pe care L-am ales…” (Fapte 9:15-16).
          Aceasta relatare este intarita chiar de apostolul Pavel in Fapte 22:4-5,12-21. Cu alte cuvinte, „Fratilor, nu va mai uitati la mine cine-am fost, uitati-va cum m-am schimbat !” Si asta spune mai mult decat un cantec („spre slava…Domnului”) imprimat pe CD sau DVD…
          Pana si lui Anania in Damasc i-a trebuit timp sa se dumireasca in privinta noii identitati a fostului prigonitor de Biserici, de-acum doar „vas de cinste” si „ales sa sufere pentru Numele Meu” nu pentru…castigarea popularitatii si virtuozitatii de interpret prestator de talente! (Fapte 9: 10-22)
          Doar in momentul in care Duhul Sfant l-a convins cu argumentari biblice pe Anania, de-abia atunci l-a numit…”frate Saule !” ( versetul17) Nu inainte !

          Si cand te gandesti ca…”fratele Saul” urma sa dea ochii cu apostolul Petru cel care fusese intemnitat ca urmare a acestei „suflari” de amenintare…
          Cecea ce-l framanta pe fratele Saul era cum o sa dea ochii la Ierusalim cu Petru cel intemnitat. O sa-l ierte ? Asta se cheama in justitie „proba veritatii” ! Si a trecut cu brio, testul incepand cu Bereea, locul verificarii autenticitatii celor relatate cu gura…(Fapte 17:10-14). Caci si pentru ei si pentru Pavel atunci, si cu atat mai mult pentru noi cei de astazi este valabil sa incepem cu: „Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu vorbele tale !” (Proverbe 27:2) si apoi terminand cu:”Ce zici tu despre tine insuti ?” (Ioan 1:22).
          Adica, corespunde frate, marturia ta cu recomandarile fratilor, a celor care te-au cunoscut si inainte si dupa ?
          Adica. „ce canti si ce traiesti !”

          1. Scumpul meu frate in Hristos. Fara nici o aprobare, de astazi pentru mine cred ca voi folosi apelativul fratele meu invatator, in dreptul meu pot face aces lucru fara sa ma tem de nimic. Nu stiu daca tu realizezi cit de mult imi ;lipsesc mie deslusirile in VT daca nu este nimeni sa ma ajute! Parca mai era un etiopean care spunea asa ceva, Slava Domnului, eu vorbesc in dreptul meu. Si toate acestea se intimpla pentru ca in rugaciunile mele IL rog pe Dumnezeu sa ma ajute, iar daca Duhul Sfint te foloseste, cred ca nu este problema mea.Ramine doar sa te binecuvintez din tot sufletul meu, sa multumesc lui Dumnezeu pentru tine, iar daca mai sunt dintre cei care se lumineaza din ceea ce Duhul Sfint ti-a pus pe buze, slava sa fie tot a Domnului.Daca sunt din cei care cred ca pot mai mult sau stiu mai multe, ii primim cu o dragoste agape. Multe sfinte binecuvintari si sa te tina Dumnezeu verde, pina te v-a lua in carul lui de biruinta, dar de pe picioare,in plina sanatate ,atunci cind v-a socoti EL, nu din alte locuri care de regula sunt poveri.Fii binecuvintat.

            1. Frate pastor va rog sa editati „io” cu Mihail.A ramas din vremurile de inceput cind semnam „anonim”, traiasca Caragiale.Va multumesc si va binecuvintez.

            2. ACIDUZZU

              @Mihail,
              Cu parare de rau, va rog in Numele Domnului sa va corectati, adica sa reformulati afirmatia: „Scumpul meu frate in Hristos. Fara nici o aprobare, de astazi pentru mine cred ca voi folosi apelativul fratele meu invatator, in dreptul meu pot face aces lucru fara sa ma tem de nimic. ” Nu vreau sa va intristez dar va pot fi de mai mult folos daca raman intre limitele a ceea”ce este scris”, adica: „Voi sa nu va numiti Rabi”, sau „Sa nu fiti multi invatatori intre voi, caci Unul Singur este Invatatorul vostru, Hristos !” Asa invatam de la mantuitorul, asa vreau sa raman ! „Caci ce lucru am care sa nu-l fi primit ? Si daca l-am primit”…atunci, scumpul meu frate Mihail, de ce sa ma laud inaintea Domnului si inaintea dumneavoastra ” ca si cum nu l-as fi primit ?” ( I Corinteni 4:6-7) Nu as poza oare eu, intr-un mare fatarnic daca as accepta aceasta gadilare a firii ?
              Ganditi-va fratele meu scump, ca in Apocalipsa 19:10, in clipa in care apostolul Ioan aude din gura ingerului o…”predica buna” ( am spune noi) si mai ales intarita cu cuvintele : „Acestea sunt adevaratele cuvinte ale lui Dumnezeu !”, ioan a intentionat sa se inchine cu fata la pamant inaintea ingerului. Dar a fost oprit la timp. Amandoi erau conlucratori pentru aceeasi cauza ! (Cititi cu atentie versetul 10 din nou !)
              O, Doamne, iarta-ne ca de multe ori suntem pripiti si ispititi ca dupa o predica buna ( „…glas de Dumnezeu, nu de om !” Fapte 12:21-23), suntem prea usor influientabili in a ne inchina „fapturii in locul Facatorului” (Romani 1:25), in a pupa maini si sutane, in aridica in slavi pe semenii nostri, facand din oameni obisnuiti mari evanghelisti… cand de fapt Domnul Isusu s-a numit pe sine doar…”Pastorul cel bun” (Ioan 10;11) Sau nici macar atat…Atunci cand cineva s-a apropiat de El si L-a numit „Bunule Invatator”, imediat Domnul Isus i-a raspuns: „pentru ce Ma numesti bun ? Bun este doar Unul Singur: Dumnezeu !”
              Iata de ce, frate Mihail, trebuie sa avem mare grija si mai ales intelepciune pe cine „ridicam in slavi” nemeritate ! Si mai ales de ce ?
              Sa nu va suparati pe mine, dar inca odata va rog sa reformulati ideea doar pentru ” scumpul meu frate in Hristos „! Atat!
              Cu binecuvantari sfinte, al dumneavoastra frate in Hristos,

          2. Fratele meu in Hristos, daca am pricinuit momente de prea gresita purtare,te rog frumos sa ma ierti dar, daca as vrea sa conving ce bucurie am cind citesc marea majoritate a comentariilor tale, sincer, ar trebui sa te mai supar o data cu cele scrise anterior.Ma cunoaste Dumnezeu cu ce dragoste am venit la EL si cum imi este inima pentru EL.Deci oricit de mult as scrie despre un frate,nu poate fi vorba de o substituire de prioritati.DUMNEZEU este primul in inima mea.Daca unui frate vreau sa-i arat bucuria mea sufleteasca in unire in Duhul Sfint, atunci sa stii ca asa cum am spus, nu ma tem de nimic,numai de Dumnezeu, dar o voi spune.Fie pacatul meu ca ma bucur asa de mult, este problema mea, cit despre tine, REFORMULEZ ! A se intelege ca scriu asa cum tu vrei, dar de simtit simt asa cum am scris.Nimeni si nimic nu ma va desparti de dragostea ce o port Domnului si Mintuitorului meu personal, si II multumesc ca mi-a dat si frati ca tine, Slavit sa-I fie numele.( de fapt acea postare avea la baza si ceva citit pe blog intr-o alta postare in care un aventurier isi permitea sa critice pe fratele meu fara de fapt sa stie de ce o face, asa doar ca avea si el posibilitatea sa se „tipareasca”)

    2. Frate Gabi, dupa felul de cintare, si mai ales vorbirea de final. e gru de spus daca artistul sau mai degraba cei din sala erau crestini. Pai cind esti crestin calauzit de Duhul Sfint stii ca istoria a facut-o Dumnezeu inainte de facerea lumii, doar ca acuma ne mai ingaduie si noua sa mai vedem cite ceva.Am ramas cu un gust amar ca in tot cintecul nu am auzit de Isus, sau macar de Maria , mama Domnului Isus, ca deh…ca fost ginere de presedinte de tara in Bucuresti sa mai poate.E pe bani maica, e pe bani! Pe la crestini lucrurile stau total diferit.Sa fii binecuvintat.

  12. Daniel Medre

    Deci, dupa parerea dumneavoastra, frate Acidulatu’, grupurile si persoanele crestine ce isi „vand” muzica pe internet ori la bisericii ori in concerte, romane ori straine, nu-si au rostul?! Vorbesc aici de Speranta, The Messengers, Emma Repede, Hillsongs, Ron Kenoly, Elim, Omega si altii… Ce trebuie sa facem cand Proconsul viziteaza zona, ori biserica noastra? Sa ne rugam pentru ei, pentru cei care pot fi atinsi de Dumnezeu cu muzica lor, sau sa spunem oamenilor sa nu mearga la „concertele” lor ca sunt falsi, nu sunt 180 de grade schimbati si fac aceasta incursiune in „crestinism” doar pentru a mai lua ceva bani..?! „Scopul scuza mijloacele?!” Hmm.. De multe ori ca sa ne dovedim punctul de vedere folosim atat de dibaci Sfanta Scriptura si cu acelasi verset suntem cand de o parte cand de alta a baricadei doar sa castigam un argument… De mult am invatat sa nu iau in serios acesti oameni ce te „faulteaza” cu versete din Cuvantul lui Dumnezeu chiar si atunci cand esti cel mai sincer pentru El…

    1. ACIDUZZU

      Frate Daniel Medre, pot sa va spun frate ?
      Va rog sa folositi apelativul asa cum este scris ! Nu sunt nici acidulat, nici fermentat, intrucat „…nu este decat al treilea ceas din zi !”

      Chiar daca este vremea caniculei (si inca vara, totusi) si fontanela unora este incinsa prea tare determinand o crestere a unei presiuni extradurale care apasa dura (invelisul creierului) si provocant stari de ameteala, durere, migrene si lesin !…

      Revenind la „ale noastre”, stiti bine la ce fel de „formatii” ma refer…Din cate imi amintesc (in pofida caniculei), nu am generalizat amestecand in aceeasi oala cantaretii, formatiile consactare si care indubitabil au o viata si o traire sfanta si fara prihana si in aceasta slujire. (Chiar daca si acestia au cantarile Domnului (daor Cantarile Domnului, retineti !) inregistrate pe CD-uri, DVD-uri si din vanzarea lor se intretin, isi platesc cheltuielile de transport si deplasare, ajuta saraci, orfani sau bisericute fara vlaga financiara…
      Va rog, nu innegriti bunul renume al „Sperantei, The Messengers, Emma Repede,
      Hillsongs, Ron Kenoly, Elim, Omega si altii…”, amestecandu-i chiar dumneavoastra in oala compromisului de imagine cu ceilalti care doar „presteaza”.
      M-ati invinovatit pe nedrept. Imi place sa cred ca nu suferiti de acea ingustime (ca sa nu zic bigotism exacerbat). Din exprimarea dumneavoastra, apreciez ca sunteti un om cu vederi largi, cu un orizont larg si intoteauna dechis dialogului chiar si atunci cand parerile sunt impartite.
      Sa stit frate Daniel (neacidulat…) ca nici aici, „nu ma iau la tranta cu dumneavoastra”; nu va dau satisfactie intrucat,
      „roada neprihanirii este semanata in pace pentru cei ce fac pace ” (Iacov 3:18) !
      Doar „cei rai n-au pace !” zice Domnul !

      Sa fiti cu adevarat binecuvantat, frate Daniel !

      1. ACIDUZZU

        POST-SCRIPUM:

        Scumpe frate Daniel Medre, pot sa va dedic o poezie care sa va fereasca de interpretari speculative si ispitiri la pacat cu privire la…ACIDUZZU ?
        V-o fac cadou cu dragoste de frate in Hristos ! Poate va mai inmoaie inima…

        ACIDUZZU…
        (privighetoare, cea care
        cântă în zori…în dialect Sicilian)

        Matei 12:37; Coloseni 4:6;
        Coloseni 3:16; Efeseni 5:19;
        I Corinteni 14:18-19;
        Eclesiastul 5:1-3

        Noaptea e înmiresmată
        De-un feeric clar de lună;
        Totul doarme, nicio şoaptă
        Nu se-aude, nu se-adună…

        Dintr-un pâlc de mărăcine
        Căptuşit cu ţepi de fire,
        Tril răzbate pân’ la mine ;
        Cântec rupt din nemurire !

        Dintr-un ghemotoc de pene
        Nevăzut, necunoscut,
        Sparge negura-n catrene
        Puse-n cântu-i neştiut…

        Ce-nfrumuseţează cerul,
        Stelele înlăcrimând;
        Luna-şi sparge giuvaerul…
        Stropi de rouă picurând !

        Răsărit, clipind din geană,
        Sărutat e sub splendoare ;
        Cu cântarea-i diafană,
        Triluri de privighetoare…

        Ce înviorează zorii,
        Mantia nopţii sfâşiind;
        Înfiorând potirul florii
        Dimineaţa-nseninând !

        ‘’Aciduzzu’’ e un nume,
        Nu e un…diminutiv ;
        De-ai ceva de spus anume
        Ţi-l alegi conspirativ…

        Nu e un acid nociv,
        Nici cian otrăvitor ;
        E balsam, nu-i coroziv,
        Este leac alinător !

        Într-o cuvântare spune
        Că-i doar sare şi piper;
        Cânt ce-nviorează-o lume
        Cu un tril ‘nălţat spre cer !

        Dintr-un ghemotoc plăpând,
        Nevăzut, necunoscut ;
        Cântul ei înmiresmând
        Din profan spre absolut !

        Cu a ei cântare-aleasă
        Ce înlacrimează zări;
        Un parfum ce-n urma-i lasă
        Doar un dor de depărtări…

        …Din tufa mea de mărăcini,
        Am cântat un tril senin ;
        Dacă-n lume sunt puţini
        Împătimiţi de cer divin,

        Hai să-nmiresmăm eterul
        Cu un cânt calitativ ;
        Să se minuneze cerul
        De un cor competitiv

        Care cânta-n slove-alese
        Efemerul-efemer ;
        Visând clipa când culese
        Roadele, vor fi în cer !

        Dacă glasul ţi-e pricină,
        Bun eşti doar de osândit ;
        Din cuvântu-ţi, fără vină,
        Repede vei fi găsit !

        ACIDUZZU, 25.10.2010, ora 07,30-08,15

        Inca odata sa fiti binecuvantat in dragostea Domnului Isus,

    1. ACIDUZZU

      Cine sa-i „amendeze” frate Pete ? Braconierii travestiti in uniforma de…agenti de circulatie ? Sau pisicile cu pupilele dilatate ? Sau „flash-urile radarelor de veghe, ce-ti trimit doar pozele flagrante acasa (pe blog), doar la…pachet” si fara… taxa inversa ?
      Sa fiti binecuvantat, fratele meu !

  13. Pingback: 10 postări în Top 100 WP (29.08.2011) « România Evanghelică

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s