A început sezonul de vânătoare.
Cei trei buni prieteni, pastorul, dascălul și doctorul din sat și-au luat puștile și au plecat în pădure. Frig. Norocul le-a surâs curând când un cerb uriaș le-a tăiat calea. Au tras cu toții asupra aimalului la fel de speriat ca și vânătorii noștri.
L-au găsit nu departe căzut într-o poiană. L-au admirat și examinat. Spre surprinderea lor bietul animal avea doar o singură urmă de glonț. Nu trei cum s-ar fi așteptat. Ca întotdeauna în asemenea cazuri se naște întrebarea: Cine este ochitorul cel bun? Cine este vânătorul iscusit? Greu de determinat. Imposibil după părerile lor.
În timp ce se minunau de ispravă și își scărpinau capetele nedumeriți cu privire la autorul acestui vânat norocos a sosit inspectorul de vânătoare. A auzit și el de problema celor trei prieteni și și-a oferit expertiza sa de meastru în ale vânătorii. A examinat atent cerbul și a exclamat:
– Știu cine a nimerit. Dovada este indubitabilă. Cel care a ucis animalul este pastorul!
– De unde știi? Au sărit imediat ceilalți doi?
– Priviți și voi! Glonțul a intrat pe o ureche și a ieșit pe cealaltă! Numai pastorii sunt capabili de astfel de performanțe!
Gluma mi-a fost spusă duminică seara de pastorul meu asistent, George Botea, în timp ce aducea aminte congregației noastre că luna octombrie este luna aprecierii pastorilor. Știa și el destul de bine că multe din cele ce le spunem intră pe o ureche și ies pe cealaltă. Și uneori e bine că e așa…
– Bill – soțul meu nu poate merge azi la vânătoare – îl rețin câteva treburi…
paşi spre lumină 
Draga Mike, dupa o indelungata si profunda incursiune de ani si ani in adancimile tenebroase ale realei suferinti, imi permit sa comentez o cu totul alt fel de vanatoare !. Oscilarea sentimentala intre extremele „unui infinit” este produsa de valurile inalte ale predestinarii si mai putin de calatorul nomad ,pe drumul greu de anticipat ! .Daca in calatoria ta terestra ,duci si porti cu tine in permanenta busola DRAGOSTEI, PASII tai nu oscileaza, nu merg spre confuzie si intuneric ci totdeauna SPRE LUMINA !.
In schimb cel ce produce, genereaza,ori mai rau, se complace cu sadism in SUFERINTA unui animal, ori si mai rau , a unui om facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, acela ramane sa fie condamnat !. Condamnat dupa Dreptatea Creatorului nostru, aici ,cat si dincolo , la Marea zi a Dreptei Judecati !.Intrebare de baraj: „-Cati asa zis”sentimentali „si pretinsi urmasi al Mantuitorului crucificat,se bucura azi de suferinta unui bun pastor , ce le-a vorbit zece ani cu sinceritate din Scripturi,i-a privit in permanenta cu ochii calzi ,inlacrimati, plini de adragoste ??!!. Unde este vibrarea lor sentimentala ?!. Doar in cantecele si poeziile lor ,invatate „pe de rost” ???!!. In afurisenia lor ,l-au vanat cu pumnii inclestati pe pumnalul urii, in timp ce el sorbea cu sete din izvoarele vii !!!. „Sentimentalii nostrii ” si-au inlaturat mastile lor „de bunatate” ,si scrasnind din dinti ,cu jugulara umflata , l-au improscat cu pietrele unor extreme smulse din adancimile intunericului ghenei, privind satisfacuti ranile lui deschise si sangerande ; . . . iar daca ar fi murit cu ochii deschisi si umeziti de lacrimi, moartea lui ar fi fost trofeul ,bucuria si succesul lor !!! .
Apoi mai ramane o alta categorie de vanatori unsi cu ura si sadism : VANATORII DE GRESELI !. Armele lor ,la fel ,cauta sa omoare lent ,in timp , prin mii si mii de impunsaturi !!!
Ps. –in loc de omotit a se citi= omorit
Frate N.O.C. scri foarte frumos dar cred ca oscilezi brusc de la -infinit la + infinit . Te vad atit de tandru si bun (clipul cu pisica si caprioara ) , dar ai sarit la scena cu moartea caprioarei. Contrar lui Labis , dumitale nu-ti da nicio lacrima . Nu vreau sa te supar, dar nu cred ca lipsa de alimente te-a facut sa vinezi – ori ma insel?? Am omotit o pasare cu piatra cind eram copil , parca si azi i-mi pare rau de fapta.
In urma cu douazeci si doi de ani am devenit un singur trup !.Impreuna ,uniti in pura ,reala ,autentica dragoste ,am realizat ce pentru altii este greu de imaginat !. Cand binecuvantarea si mana blanda a intelepciunii vin sa stearga cu candoare sudoarea de pe fruntile celor doi, munca lor ramane ,este binecuvantata si nu se risipeste !.Secretrul succesului : DRAGOSTEA ! .Ea ,dragostea ,este plina de bunatate, indelung rabdatoare,nu se umfla de mandrie, crede ,rabda si nadajdueste TOTUL !. Anul acesta ne-am decis sa vanam impreuna in desisul dumbravei noastre, fiecare in standul lui . Zis si facut !. Am verifcat inca o data pusca ei Remington ,ne-am rugat fierbinte ca Tatal nostru Ceresc sa ne binecuvanteze vanatoarea,ne-am imbratisat si am sarutat-o!. Ne-am despartit lasand-o izambind increzatoare , sa-si ocupe locul in stand ! Mi-am urmat cararea in desis, ocolind trunchiuri de stejari prabusiti de furtuna ,pasind atent prin frunza uscata si fosnitoare. O zi linstita ,fara vand iar pe cerul senin doar cativa nori inalti si hoinari cirus. Am ajuns si eu in locul meu de panda ,dand la oparte niele si ramuri de sasafras. Ascultam cu mare atentie fiecare zgomot din imprejurimi.O briza usoara din stanga legana ramurile copacilor ,ce inca mai pastrau ultimele frunze incapatanate . Ma afalam down-wind , o pozitie nu prea favorabila. Oricum ,nespus de bucuros ca si ea impartaseste acum aceste momente unice in viata americanilor ce iubesc vanatoarea . Cand nu misti si te contopesti in sanul naturii , viata ei pulseaza normal , fara tulburare.Poti sa o savurezi in cele mai mici detalii. Pe o buturuga,stand pe sezut, o veverita isi rotea de zor ,cu labutele-i mici , in incisivii ascutiti ,ultima ei achizitie : o ghinda mare si lucioasa.La nici zece minute de panda ,pocnetul de foc puternic al unei pusti ma facut sa tresar. Directia din care a venit zgomotul impuscaturii mi-a declansat de indata imaginatia !. In etica vanatoreasca nu cobori din stand inainte de a se lasa intunericul ,pentru a nu speria prada si din respect pentru camarazii din imprejurimi . Ieri am facut o exceptie. Cu grija , atent dar cu pasi grabiti ,am revenit cat mai repede in locul unde o lasasem . Am zarit-o intr-un luminis, rezemand pusca de un trunchi . Pentru ca sa elimin surpriza, sa nu o speriu, am fluerat semanlul nostru de recunoastere. S-a intors cu fata spre mine si cand am aparut in poiana m-a intampinat voioasa,cu zambetul ei tamaduitor si optimist !.Cu pumnul inclestet ,a ridicat degetul mare vertical si mi-a transmis „okay”-ul gratificator ! .” – Dulcicule, am dat-o jos !. O caprioara tanara , de toata frumusetea !” La nici cincizeci de pasi,in frunza pufoasa, intr-o balta de sange de un rosu aprins, pe-o parte ,cu jugulara perforata de glontul tras de sotia mea, caprioara murise cu ochii deschisi !. Avem din nou carne !”
Cine ziceai că se face vinovat de nivelul de mahala al blogului acestuia?…
Fratele Petrică???
Da, ai dreptate, el. Pentru că îţi publică astfel de comentarii.
Cer scuze de la baptistii adevarati.Ei sunt okay.Marius Cruceru e un exemplu in acest sens.La fel e si Rasvan Cristian,Rodica Botan,Cristina Micsa si altii pe care cu bucurie i-as numi frati.
Gabi, răstălmăceşti cam multe… sau le treci prin filtrul tău. Sunt ăntru totul de acord că în biserică sunt doar slujitori. Unii dintre ei şi cârmuiesc. Chiar dacă nu îi numim căpetenii.
Tu, la fel ca mulţi alţii, eşti subiectiv, deoarece îţi bazezi afirmaţiile pe experienţele negative petrecute în biserică, eu încerc să analizez totul presupunând condiţii/cazuri ideale.
pentru Remus !
De pe ce planetă o fi Adrian.S?
Sau toți penticostalii sînt așa de prostovani?
AdrianS.,
aceeasi femeie care a proorocit minciuni in Spania in 2008, a rostit si proorocia mincinoasa de la Conventia de la Atlanta din 2010. Aceasta proorocie de la Atlanta a fost deconspirata de catre mine ca, mincinoasa, aici pe acest blog.Proorocie impotriva careia niciunul dintre pastorii implicati la acea conventie, n-au luat atitudine ca sa fie data pe fata acea descoperire mincinoasa, care dupa cate am auzit a si inceput sa lucreze sa-i alunge pe unii din America, exact asa cum i-a alungat pe multi frati romani in 2008, care au crezut minciunile din Spania.
Este interesant faptul ca videoclipul cu proorocia de la Atlanta care a fost pe you tube, a fost sters, iar acum este numai un clip postat de cineva fara imagine video, fiindca a fost inregistrata cu telefonul doar audio.
Da, in curand va intra in functiune ” Blogul proorociilor ” unde cu ajutorul lui Dumnezeu vor fi da-te pe fata proorociile mincinoase, dar si cei ce vorbesc minciuni in Numele
Domnului. Acolo se va gasi si aceasta proorocie mincinoasa din America, pe care o am descarcata in arhiva mea video.
Draga Ninel, nu e de mirare, gonacii fac prea mult zgomot (in biserica) si gonesc pestii care trebuie sa intre in navod. Mai mult, Hristos nu i-a trimis la vanatoare, ci la pescuit! Asa ca, spune-le sa lase jos tobele, sa ia navodul (nu undita!) si sa astepte cuminti si in tacere ajutorul Domnului… 🙂
Remus nu merita un astfel de tratament,Gabi(de multe ori el are dreptate.Cand o prorocita de la Cluj a spus ca Spania se va scufunda,el a avut curajul sa spuna ca e fals.Ori pe blogul respectiv Remus a fost facut cu ou si otet.Ei iata ca Spania nu s-a scufundat in mare iar cei care l-au blestemat pe Remus au ramas de rusine).Nici celui mai mare dusman al meu nu l-as supune la un astfel de tratament.Mai repede ar suferii cineva 100 lovituri de bici decat sa stea cu Alin Cristea intr-o camera.
NOC,
faptul ca se dovedeste ca esti amagit de satana cu descoperiri mincinoase , cum sant cele de pe Pasi.ro, arata ca, nu esti chiar asa de pocait cum vrei sa afisezi pe aici. Talentul tau la scris nu inseamna ca, ai si o viata de sfintenie, caci pomul bun nu da descoperiri mincinoase. Apoi cand subiectele tale vor fi dezbatute public, voi ruga pe fratele Lascau sa-si ceara iertare public, pentru faptul ca te-a protejat in mod nejustificat.
Cand va sosi ceasul se vor lamuri minciunile tale.
Frate Lascău,
Ştiţi ce am constatat eu de o vreme? Că în biserici, în loc să fie împuşcat vânatul au început să fie împuşcaţi gonacii!
Da fr.Marcel.TREBUIE REVENIT la cuvantul ADUNARE in ce priveste strangerea noastra locala,pentru inchinare si la cuvantul BISERICA in ce priveste partasia cu Domnul Isus-care este Capul Bisericii.
Trupul spiritual-BISERICA-al Domnului Isus se afla in MIJLOCUL ADUNARII din care Domnul sa ne ajute sa FACEM PARTE 100% ,pecetluiti fiind cu Duhul Sfant.
In prezent peste 99,99% sa statuat expresia pe care o auzim la tot pasul;
La ce „biserica” mergi sau din ce „biserica „faci parte..????
Raspunsul; La sau Din „biserica”lui X,Y,Z.etc de parca HRISTOS -Capul Bisericii A FOST IMPARTIT(faramitat) pe intreg pamantul.
Biserica Lui Hristos este UNICA,INTREAGA,UN MONOLIT SI UNIVERSALA.
Domnul Isus a spus ca NUMAI O BISERICA o duce in cer si o prezinta Tatalui-ca rod castigat urmare suferintelor Lui. Slavit sa-i fie numele!
Frate NOC, cum poti sa aduci asemenea nume gresite? garantez eu ca se chiama JOHN BERARI ! Sa nu te superi ca o spun dar sunt unii, asa cum este cazul de fata, la care li s-a facut scirba de propriul nume. Si asta spune ceva. Daca le spui cite ceva legat de aceste ” transformari” imediat iti spun ca si ap Pavel a spus ca cu grecul s-a facut grec, cu romanul s-a facut roman, asa ca el de ce sa nu se faca american, ca doar da bine! (mai ales pentru cei ramasi acasa in Ro. Fi binecuvintat.
Marcel scrii:
Nicidecum, ci pentru că ei se aşteptau la o conducere piramidală. Nu cunoşteau altceva. Nici Isus nu le-a spus că toţi vor fi egali în responsabilitate, sau în slujire, că toţi vor avea drept de veto….
Ai dreptate , Petru si apostolii Se asteptau la o conducere piramidala, Domnul nu I-a contrazis, ci a intors piramida invers.
Piramida din Vechiul Testament a fost anulata de Domnul, cu piramida Noului
Testament.
In biserica sint numai slujitori, nu capetenii.
E drept, este o ierarhie in slujire, fiecare are postatea lui, dar in nici un caz nu se compara cu ierarhia din Vechiul testament.
Israel a fost o tara, care a avut o armata, un guvern , un conducator.
Biserica este ceva cu totul diferit.
Sa nu amestecam marfa ( biserica) cu ambalajul ( Israelul )
In my humble opinion. 🙂
Marcel , daca ai ocazia sa te intilnesti cu fratele Macoveciuc ( Suceava, unul dintre cei mai buni invatatori Romani si un excelent cunascator al istoriei crestine) intraba-l cum s-a organizat biserica de-a lungul istoriei. Intr-o jumatate de ora vei realiza ca ai dreptate ( in parte) dar si esti gresit ( in mare parte).
Macoveciuc este o encyclopedie crestina pe picioare.
@CIMM & DRAGO
Sunt conştient atât de vastitatea subiectului, cât şi de lungimea comentariilor mele pe această temă, care nu se poate dezbate din două vorbe, de aceea acum doar am să citez câteva versete, care să ne lămurească dilema, apoi o scurtă concluzie:
1. „Luaţi seama, dar, la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi (sau priveghetori), ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său.” (Fapte 20,28)
2. „Sfătuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca şi ei, un martor al patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei care va fi descoperită: păstoriţi turma lui Dumnezeu care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare de sine.” (1Petru 5,1-2)
3. „Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciţi de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătura pe care o dau altora.” (1Timotei 5:17)
Deci:
1. episcopii păstoresc, priveghează
2. prezbiterii păstoresc (Petru se numeşte pe sine prezbiter, în altă parte apostol)
3. prezbiterii cârmuiesc, propovăduiesc, dau învăţătură
Cred că nu mai e nevoie de nici o explicaţie, deoarece este foarte clar că aceşti termeni sunt interschimbabili.
Astazi am inceput sa ma dumiresc si eu cum e cu “pastorul asistent” si cu “asistentul personal” al pastorului …
Iata ce spune fr. Daniel Branzei despre biserica pastorita de John MacArthur:
“… biserica asta mare, de 15000 de membri, a adus odata un pastor de la o biserica de 3500 de membri ca sa fie asistentul personal a lui John MacArthur, care era pastorul senior. Ce inseamna un “asistent personal”? Omul ala trebuia sa-l urmareasca tot timpul cand e la biserica si – cat se poate – in afara bisericii si sa fie cu ochii pe el, sa-l vada cum vorbeste cu sora “Lenuta” si cu fratele “John”, nu cumva sa fie mandru, nu cumva sa fie neatent, nu cumva sa-si ia in cap ca este pastor la 15000 de membri. John a zis: am tendinta sa ma mandresc, vreau un om care sa fie oglinda mea. Si biserica a platit alt pastor care sa fie “caţa” lui asta, criticul lui asta, sa stea pe capul lui si sa-i spuna: “astazi nu te-ai purtat frumos…!”. A fost dorinta lui John MacArthur… Dar, ca sa-l aduca, trebuia sa treaca de testul bisericii, si testul este smerenia – si l-au pus sa dea mana cu fratii la usa, usier. Si tin minte ca eram acolo, a venit unul dintre cei 43 de pastori si a zis: John, nu te supara, fratilor, nu merge, asta e cunoscut in toata America, asta a scris carti, asta e profesor de Seminar, oameni buni, nu-l putem pune la usa… Si fratii i-au zis: “Tu nu intelegi, i-am facut un favor si i-am dat o “scurtatura”, pentru ca, pe ceilalti, care vin din alte biserici sa slujeasca la noi in biserica, prima data ii ducem la .. pivnita, in arhive, sa aseze casete, sa faca curat, (sa curete) de praf , si – numai daca se smereste – va ajunge vreodata sa slujeasca in biserica noastra, sa mature imensul parking, lat, sa-l mature, daca vrea sa ajunga lucrator in biserica noastra, cu noi. Lui i-am dat o “scurtatura”, pentru ca, daca sta la usa, il cunoaste lumea mai repede … si o sa-l accepte …”
(sursa: http://www.youtube.com/watch?v=qlc18h_KtEo&feature=player_detailpage#t=507s , va recomand toata conferinta, care se numeste « Biserica Puternica », dureaza o ora si jumatate)
cimm, cred ca s-a ajuns atit de mult cu confuziile incit nu se mai inteleg fratii. Este strigator la cer a cita oara se impune a se delimita BISERICA de adunarea credinciosilor. Biserica este a lui Isus, adunarea este a noastra, a crestinilor, si, prin felul nostru de vietuire VREM sa ajungem in biserica Domnului, madulare in trupul lu Isus. Daca stiti altfel, va rog frumos. Dar in nici un caz nu vorbim de biserica, aceasta fiind cladirea adunarii! In biserica TREBUIE sa fim tot timpul (chiar si in somn) in cladirea adunarii, DOAR CIND AVEM PROGRAM DE INCHINARE. Daca vine un cutremur si ne darima cladirea adunarii, asta nu inseamna ca s-a darimat biserica lui Isus.Nu? Eu am mai propus o data sa corecta si aspectele legate de „osana” cu o mic si accent pe ultimul a. Multi frati cind cinta spun „oseana”, pe ecran este scris cu „O” de parca este un alt nume dat Domnului Isus. Testati in bisericile dvs si veti vedea.
Frate NOC,
Aceste amintiri, retraite oridecate ori sunt rascolite, banuiesc ca le-ati depozitat intr-un capitol scump si scris cu rosu: „RASCUMPARAREA MEMORIEI” (alta decat cartea publicata…) In orice caz, puneti mult suflet in cele ce scrieti cu mult talent, cu mult patos, intrucat le-ati trait „pe viu”, cum s-ar zice !
@cimm
You are right in commentul tau,care descrie „starile” de inceput(vechile carari).
Dar nu uita ca ,acum noi santem si traim in perioada moderne”mileniul trei” in care „valorile sant rasturnate” cu susul in jos,inclusiv perceperea invataturilor biblice.
Oare,nu se afirma mereu dela amvoane caci Biblia(traducerea Cornilescu)este gresita si ca este nevoie de o alta biblie in traducere moderna..??
GBY
. . . si i-am oferit un raspuns direct ,chiar pe BLOGUL DEZINFORMARILOR lui Berar Ioan, la „Pangarirea Memoriei” , urmatoarele :
” . . . . Oooooh ,daca as putea sa dau timpul inapoi, sa te am langa mine, Berarule !. Langa mine, macar o noapte !.O noapte in care sa-ti limpezesc memoria !.O memorie reala,autentica si nu masaluita de tine !. O noapte lunga in celula de izolare de pe Zarca, sa pot sa-ti vorbesc despre caznele pricinuite de tine Mantuitorului !. Sa pot sa-ti vorbesc de la egal, la fata locului ! Sa te am langa mine martor ocular al tutror nesfarsitelor dureri, in tacerea, igrasia si recluziunea celulei !.Apoi, impreuna , sa ascultam ecoul prelung al gemetelor dintre ziduri si drugi de fier, repetat mult dupa rasritul soarelui !. Sa-ti auda si urechile tale de „pastor” raspopit si slugoi orb al „Secerei si Ciocanului „, toate urletele de durere de pe celular, sa auzi si tu la fata locului zornaitul de lanturi grele, nituite la picioarele si mainile celor pe care i-ai vandut si turnat tu !. As mai dori Berarule, sa-ti citesc reactia din ochii tai perfizi si sa-ti vad mimica si grimasele fetei tale de tradator de neam, tradator de fratietate, tradator de credinta si tradator de tara !. Sa-ti vorbesc despre omenie,privindu-te’n ochi, sarlatanule !. Sa-ti vorbesc aproape de obrazul tau gros, nu cum vorbesti tu de sus, aranjadu-ti cuvintele’ti viclene si manipulativ explicative !. Cuvinte de canalie rafinata biblic, pline de scuze rasuflate tardiv,cu justificari speculative si purulente, toate supurand a autentica fatarnicie !.O pledoarie de cuvinte ,in care prezinti festiv o istorie masaluita chiar de cei la care le-ai lins si le lingi mana !.Randuri srise de tine ,nu pentru limpezirea trecutului tau de Iuda ,ci pentru osanda ta !. Pocaeste-te omule ! „
Frate NOC,
Va rog din inima lasati-i pe falnicii purtatori de…sceptru si luati in mana sticluta cu undelemn amestecat cu vin si turnati si-n continuare leac alinator pe ranile celor cazuti intre talhari…Pe cei oficiali lasati-i sa treaca inainte pe alaturi… (Luca 10:33-37). Fiti dispus sa platiti pretul hangiului. daca n-aveti magarus, din lipsa animalului de povara, luatii pe cei cazuti in carca, neoficial. Cerul este plin, nu de oficiali, ci de mari anonimi ! Scrisi intr-o carte de aducere aminte !
Frate NOC…,
Revarsati amanuntele-amintiri in torente de primavara si peste-al meu suflet care geme in cosnita-i de lut dupa aceste depanari din memoria care din fericire inca nu…ne joaca feste. Pesti, prastii, varse, Avram Iancu …pentru ca mai apoi sa schimbati planurile amintirilor mereu tinere la Chizid, Zlasti, Hasdat, Lunca Cernii… Stop ! Stop, va rog…ca ajungem sa ne dam mana chiar in amintiri comune amandurora !
red ca confundam biserica cu sinedriu ,cu sinagogi si cu alte instituti .Daca ar fi asa in biserica dupa cum zici frate marcel dogar,de ce Pavel nu a chemat la Milet pe pastorul biserici>
De ce a chemat pe pastorii bisericii care erau episcopii sau presbiteri tot una este.
De ce Pavel cind scrie biserici din Filipi ,nu se adreseaza pastorului de acolo.?
De ce se adreseaza clar sfintilor din Filipi ,de impreuna cu episcopii si diaconii,Filipeni 1:1.
De ce Petru scrie presbiterilor ca si el ,sa pastoreasca turma ,si de ce Pavel spune ca presbiteri care cirmuiesc bine sa fie invredniciti de o indoita cinste.?
Biserica primara nu a functionat cu o ,,Conducerea biblică este piramidală.”””
Conducerea biblica nu este piramidala,si daca ar fi asa ,in nici un caz cirmuirile nu au fost pe locul intai,mai recititi va rog 1 Cor 12:28 ,,unde cirmuirile intr o scara de valori de la 1-8 este pe locul 7,nu pe locul intai,cum este astazi.
Pai credeti voi ca Dumnezeu si a zidit Biserica ca dupa 2000 de ani sa venim noi sau un x.y.z. cu preferintele lui ca asa ar fi bine.E greu sa acceptam ceea ce au lasat apostolii se vede ,si de aceea nici nu ne bucuram de prea multe daruri in mijlocul nostru ,pt inca in mijlocul nostru domneste haosul ,partinirea si viclenia.;
Domnul sa aibe mila de noi.
D
Iti multumesc si eu, frate Marcel.Domnul sa te binecuvinteze!
Iata ca inca odata se confirma ca Duhul Sfant da fiecaruia doar „dupa intelepciunea data lui…”( 2 Petru 3:15), adica „dupa cum voieste…” acelasi Duh Sfant ! (1 Corinteni 12:11)
Draga Remus, inclisiv vanatoarea ,precum si calea credintei, cer intelepciune ,multa practica, indelunga rabdare , calm,devotament si . . .timp!.Numai ravana, nu ajuta prea mult !.Daca vei striga in padure in gura mare ca tu calci pe urmele cerbului, vei ramane doar cu . . . urmele propriilor tale ambitii ! .Am inceput sa vanez cu prastia si sa pescuiesc in copilarie pe Valea Ariesului, Avram Inacu-Tarsa (Valea Pestelui ),locul de nastere al strabunicilor mei si in zona Rosia Montana ,localitate in care m-am nascut.La inceputul anilor ‘ 60 ,am vanat sus in padurea Chizid ,cu prastia, pasari ,serpi ,lilieci si veverite . In Valea Seaca si la cariera din Hasdat ,soparle si serpi,iar sus la Sf. Petru si pe stancile de la Zlasti ,gusteri cu gusa albastra si turturele de stanca.La Cincis ,cu arcul si cu sarpacana, arme confectionate de mine, (un tub cu sageata scurta, suflata cu gura !)am vanat potarnichi ,iepuri de camp si am strapuns pesti pe Valea Tatausului !.Sus, in coada lacului ,spre Lelese si Lunca Cernei ,unde Cerna se varsa in lac ,locuia batranul Raceanu, primul roman care , deranjat de competitie, a tras si el cu pusca lui . . .dupa mine si ortacii mei !! !. Draga Remus,te intreb frateste: de ce esti asa de pripit, asa de irascibil, de autoritar,de artagos si neinduplaecat, lipsit de bunatate, de parca tie ti-a fost incredintat atat zbiciul ,cat si nuiaua si toiagul corectitudinii si „corectarilor absolute” ,iar „oficial si la vedere” ,sa duci la vedere, „in mana-ti dreapta” ,Sceptrul Credintei Penticostale ??!!.
Buna predica si la obiect , buna si pentru cei ce vor sa inteleaga.- God bless You –Marcel Dogar
Remus,
Chiar şi în bisericile gata formate poate exista la un moment dat doar un păstor/prezbiter/episcop (eu nu fac nici o diferenţă între ei) – depinde de chemarea celor din biserică, respectiv de atitudinea lor faţă de chemarea Domnului.
Sinagoga, chiar dacă era condusă de un grup de bărbaţi, avea cu siguranţă un „fruntaş” (ex. Crisp FA 18,8; Sosten FA 18,17). În unele locuri apare şi formularea „fruntaşii sinagogii”, sau „unul din fruntaşii sinagogii”. Cu toate acestea, nu găsim nicăieri în Biblie că o conducere ar fi fost asigurată de un grup al cărui compnenţi ar fi egali în responsabilitate. Întotdeauna era unul peste ei. Chiar şi în cazul Sinedriului, care era conducerea „oficială” a poporului Israel în timpul Domnului Isus. El era compus din 70 de bărbaţi, sub conducerea Marelui Preot, care era, desigur „mai presus” – ca să te citez – decât ceilalţi. Că ne place, că nu ne place 🙂
Sinedriul nu a apărut nicidecum de la Moise, ci mult mai târziu, dacă mai reţin bine, probabil prin secolul al treilea înainte de Christos.
Şi pentru că foarte des este dat exemplul cu căpeteniile puse de Moise la îndemnul lui Ietro, pentru a argumenta „conducerea colectivă”, vreau să citez versetele cu pricina, pentru a observa că ne spun exact contrariul:
„Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune-i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece.” (Exod 18,21)
„Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul şi i-a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece. Ei judecau poporul în tot timpul; aduceau înaintea lui Moise pricinile grele, iar toate pricinile mici le judecau ei înşişi.” (Exod 18,25-26)
Acum, dragă Remus, pune-te şi desenează pe o hârtie această organigramă şi vei vedea ce iese :-). Domnul să te binecuvinteze, că deja te-ai prins! 🙂
Pentru a putea fi mai exact în alcătuirea organigramei, citez şi versetul 37 din Exod 12:
„Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape şase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afară de copii.”
Asta înseamnă:
– 600 de căpetenii peste o mie
– 6.000 de căpetenii peste o sută
– 12.000 de căpetenii peste cincizeci
– 60.000 de căpetenii peste zece
Deci, fiecare căpetenie peste o mie avea în responsabilitatea ei 10 căpetenii peste o sută, 20 de căpetenii peste cincizeci, precum şi 100 de căpetenii peste zece. În total 78.600 de căpetenii (deci nu 70 cum spui tu), peste care era responsabil – ai ghicit – Moise!
Conducerea biblică este piramidală. Niciodată nu a fost altfel. Asta nu înseamnă că nu poate fi practicată în mod abuziv, de aceea cei numiţi trebuia să fie „oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei” (vezi şi condiţiile cerute slujitorilor bisericii în Noul Testament).
Şi încă ceva, care poate te dezamăgeşte şi mai tare, dar tu ai luat exemplul acesta, eu doar l-am preluat :-): aceste „căpetenii” nu au fost alese, sau votate de popor, ci numite de Moise. Desigur, era la latitudinea lui să culeagă informaţii din popor despre destonicia fiecaruia, sau chiar să întrebe în familii pe cine ar recomanda ei.
Doar un scurt gând referitor la Apostoli:
Ei se certaseră nu o dată pe tema cine va fi mai mare – în prezenţa Marelui Rabi – ultima dată chiar înainte de crucificare. De ce au făcut-o? Pentru că „sistemul” de atunci era bazat pe conducerea egală, colectivă? Nicidecum, ci pentru că ei se aşteptau la o conducere piramidală. Nu cunoşteau altceva. Nici Isus nu le-a spus că toţi vor fi egali în responsabilitate, sau în slujire, că toţi vor avea drept de veto. El doar i-a învăţat lecţia slujirii, spălându-le picioarele şi sfătuind să nu „stăpânească”, ci „cel mai mare” să fie „ca cel mai mic” – deci se aştepta să existe un „cel mai mare”:
„Isus le-a zis: „Împăraţii Neamurilor domnesc peste ele; şi celor ce le stăpânesc li se dă numele de binefăcători. Voi să nu fiţi aşa. Ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic; şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte. Căci care este mai mare: cine stă la masă sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu totuşi sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujeşte la masă.” (Luca 22,25-27)
Frate Petrică, îmi cer iertare pentru lungimea comentariului…
Peste nopate ,gerul a intins o pojchita suptire si lucioasa pe toate baltile din jur iar bruma scartie sub tlapa bocancilor . Intr-un ceas se crapa de ziua .Vantul nu bate ,si asta este bine. Nu te grabesti ,ai suficient tmp sa ajungi in locul de panda ;nu vrei sa urci in stand transpirat si apoi pentru trei, patru ore sa tremuri ca varga. In lumina lunii totul este feeric ,un tablou de vis, in care copacii ,pajistile ,tufele ,ierburile uscate ,toate sunt poleite cu argint scanteietor. Inspiri adanc in pept aerul rece al diminetii si simti mirosul parfumat al frunzelor uscate . Prima zi de vanatoare .Pe carare ,din bruma, frunzele au acumulat umezeala si nu mai fosnesc asa de strident sub pasi. La lumina lanternei ,chiar pe mijlocul cararii ,descoperi urme foarte proaspete, lasate de curand de copitele unui cerb mare. Dupa distanta dintre ele si unghiul in care a calcat, sti ca nu alerga ,deci nu a fost speriat de apropierea ta. In padure,precum in biserica ,cel ce misca este mereu in defavoarea celui ce sta si asculta ! Calci atent si cauti sa eviti sa calci pe crengi uscate . Atunci. . . granicerii . . . acum . . .cerbii !. In final ,urci scara inalta a standului ,ce sub greutatea-ti, scoate un scartait strident. Te asezi in scaun ,iti legi centura si-ti asezi pusca pe genunchi. Astepti. . . astepti zorile si in gand faci o rugaciune, de data asta o rugaciune farte sincera. . .de cerere !. Cereti cu credinta si veti primi !. Caci fara credinta , este cu neputinta. . . .
Pai, frate Remus, in localitatile amintite de Pavel, erau DEJA biserici formate. Altfel nu si-ar fi trimis el ucenicii anapoda…
a) 1 Timotei 1:3 -7:
„După cum te-am rugat, la plecarea mea în Macedonia, să rămâi în Efes, ca să porunceşti unora să nu înveţe pe alţii altă învăţătură şi să nu se ţină de basme şi de înşirări de neamuri fără sfârşit, care dau naştere mai mult la certuri de vorbe decât fac să înainteze lucrul lui Dumnezeu prin credinţă, aşa fac şi acum.
Ţinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun şi dintr-o credinţă neprefăcută.
Unii, fiindcă s-au depărtat de aceste lucruri, au rătăcit şi s-au apucat de flecării.
Ei vor să fie învăţători ai Legii, şi nu ştiu nici măcar ce spun, nici ce urmăresc.”
Constatarea o face apostolul insasi si nu il trimite la plantarea de biserici. Bisericile le plantase Pavel sau le gasise deja plantate, dupa caz.
b) Tit 1:5: „Te-am lăsat în Creta ca să pui în rânduială ce mai rămâne de rânduit şi să aşezi prezbiteri în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit”: (1Cor 11.34; Fapt 14.23; 2Tim 2.2)
„SA PUI IN RANDUIALA CE MAI RAMANE DE RANDUIT…” urmand apoi in versetul 6 conditiile acestei „randuiri” stabilite de Pavel.
Expresia „ce mai ramane de randuit o mai foloseste apostolul Pavel si in 1 Corinteni 11:32:
” Celelalte lucruri le voi randui cand voi veni” ceea ce denota ca si in Corint, biserica era deja plantata ! La fel si in Fapte 14:23, si in 2 Timotei 2:2: „Şi, ce-ai auzit de la mine în faţa multor martori, încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe şi pe alţii.”
Urmarit, va rog referintele completitive si veti realiza in ce context istoric de activitate, de desfasurare a activitatii bisericilor plantate deja, vorbeste Pavel atat lui Timotei cat si lui Tit > (2Tim 1.13; 2Tim 3.10-14; 1Tim 1.18; 1Tim 3.2; Tit 1.9)
Si-apoi, putina istorie despre expansiunea crestina in secolul intai, nu strica nimanui, nu-i asa, frate Remus?
Subscriu intru totul, frate Marcel Dogar !
Domnul sa va binecuvinteze !
Fr. Lascau,
eu zic sa va pocaiti de acest comportament. Cum este posibil sa aruncati adevarul inapoia dvs, pentru a apara un om pacatos care minte?
Sa va ajute Dumnezeu.
marcel dogar,
eu am vorbit de conducerea unei Biserici deja formata. Plantarea de Biserici, este un alt subiect.
Sinagoga din VT era condusa la nivel de echipa si nu de un singur om. Acest principiu se transpune si in NT cu privire la conducerea Bisericii. Acelasi lucru il intalnim pe vremea Domnului Isus, cand Biblia vorbeste de Batranii adunarii, Sinedriu. Aceasta forma de conducere a poporului lui Dumnezeu a inceput de la Moise, cand socrul sau Ietro il sfatuieste sa aleaga 70 de barbati ( printre care nu era nici o femeie !!!). Si daca vrei sa-mi spui ca, nu am dreptate, spune-mi: in vremea apostolilor, care apostol era cel mai mare peste ceilalti apostoli? Toti aveau drept de veto si niciunul din ei, nu era mai presus unul de celalalt. Tot asa este si in ziua de azi cu, privire la ” mai marii ” adunarii.
@george & Remus
…cam nu aveţi dreptate 🙂
În 1 Timotei, cap. 1:1-7 observăm că Pavel îl roagă pe Timotei – ucenicul lui, care de-acum era deja apostol – să rămână în Efes, unde trebuia să prezinte învăţătura adevărată unor învăţători care părăsiseră învăţătura dreaptă.
O observare chiar superficială ne evidenţiază faptul că avem de a face cu trei nivele de subordonare, respectiv responsabilitate: Pavel, pe primul nivel, Timotei, pe al doilea, apoi, pe al treilea, învăţătorii din Efes.
S-ar putea ca unii dintre aceşti învăţători pe care Timotei trebuia să-i mustre să fi fost chiar dintre prezbiterii/bătrânii bisericii din Efes, deoarece nu oricine dădea învăţătură.
Aceeaşi constatare o facem şi din Tit 1:5
„Te-am lăsat în Creta, ca să pui în rânduială ce mai rămane de rânduit, şi să aşezi prezbiteri (Sau: bătrâni) în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit”
Din nou, cele trei nivele de responsabilitate: Pavel -> Tit -> Prezibterii.
Pavel numeşte atât pe Timotei, cât şi pe Tit „copilul meu în credinţă”, datorită faptului că erau ucenicii lui. Cred că azi i-ar numi „asistenţii mei”. Chiar dacă nu ar face-o, vedem că aceştia îndeplinesc, de fapt, rolul de „asistenţi”. De asemenea, este uşor de presupus că prezbiterii „aşezaţi” de Tit în bisericile din Creta (Tit 1,5), şi cu care el a colaborat chiar după moartea lui Pavel, au rămas în subordinea lui.
Este evident, cât drept de veto aveau aceştia, la ceea ce le spunea Pavel, respectiv Timotei sau Tit!!
Este greu de crezut că în fiecare „cetate” erau aşezaţi din start mai mulţi prezbiteri. Este folosit pluralul, deoarece este vorba de mai multe localităţi („cetăţi”). Deoarece biserica era în formare, cred că un prezbiter era consacrat în slujbă atunci când îi putea face faţă şi nu cred că trebuia aşteptat până cel puţin doi îndeplineau condiţiile pentru a fi puşi in slujbă. Sunt convins că au existat perioade în care bisericile aveau doar un singur prezbiter, până alţii au fost ucenicizaţi.
@ Mihail,
OK ! Sa te astepti ca…vineee !
Fr Aciduzzu, in numele Domnului Isus te rog frumos sa-mi daai o posibilitate sa comunic privat cu tine. Te rog gaseste tu calea.Cea mai buna pentru mine este un numar de telefon sau eMail. Te rog frumos. Fii binecuvintat.( Si eu ma rog Domnului pentru tine si casa ta)
George, unanimitatea este cea mai scumpa mostenire comunista, dreptul de veto asigura cea mai mare independenta. Fii binecuvintat..
. . . 1969 -1977 !
@ Mihail,
Dragul meu frate,
Cu deosebita bucurie si dragoste in Hristos Domnul „and…next time, too !”
Eu nu rostisem nicio cifra totailzata ci doar…“de cinci ori cate doi pumni in care strangi cate cinci degete si mai ai patru degete inca neadunate-n pumn…”, nestiind insa cu tu ai degetele stranse in…unsprezece pumni de viata !
Domnul sa te binecuvinteze, fratele meu !
„Oricine poate gresi…”
Din cate stiu, este pastor, daca nu ma-nsel… Sau poate…
Tocmai de aceea poate i-ar „pica” bine cateva versuri. Oricine poate greso, se poate pripi, in multe feluri si in multe locuri. Nu este cazul, intre copiii Domnului sa fie ranchiuna…
Ce s-ar fi intamplat daca apostolul Petru s-ar fi „suparat” pe apostolul Pavel atunci cand l-a infruntat in Antiohia pentru ca „a fost prins in latul fatarniciei” ? (Galateni 2:11-14) si Niciodata nu -la mai fi numit pe acesta „prea iubitul nostru, frate Pavel…” ! ( 2 Petru 3:15)
Fratele meu scump,Aciduzzu, te rog frumos sa-mi spui daca ai vreo posibilitate sau daca putem face ceva in satul Dupa Piatra, aproape de city-ul tau. este vorba de o familie B, cred ca au fost dascali, ca si copilul lor, care apoi s-a facut shtab pe la oras, mai mult pe la municipala.Cred ca este pensionat.Dar cel mai mult mi-ar folosi un numar de telefon,mare nevoie as avea sa putem dialoga.Te rog frumos frate Aciduzzu, te rog in numele scump al Domnului Isus. Do it.
Eu propun un „pay per view”. Intilnire intre Alin Cristea si Remus.
Inchisi intr-o camera , doua ore, cu un webcam, o masa, doua scaune si o lampa in tavan.
Live.
WW WORPRESS MANIA
Profitul va merge la victimele abuzate emotional de cei doi!
Multam fain pentru lectie, promit sa fiu silitor si constiincios, chiar daca am 55 de ani si cel mai important, in 7 noe implinesc un an de scoala de ucenic.Poate cu ajutorul lui Dumnezeu voi mai birui si alti ani de acum incolo. Multumesc lui Dumnezeu pentru fratii scumpi (asa cum esti si tu) pe care mi i-a dat si vreau sa cred ca si de acuma incolo ma va iubi si ne va iubi pe toti cu aceeasi IUBIRE MARE. Pace tie.
NOC, cu respectul cuvenit, as vrea sa intreb, in ce perioada ai „vizitat” orasul de pe malul Somesului? Daca se poate, daca nu, oricum, cred ca nu a fost usor.Fii binecuvintat.
@aciduzzu
Frumoasa poezia dar sa sti ca ai concurenta deja la poezii,si inca unul pe masura ,in persoana lui daniel hozan.tocmai am dat de niste poezi de a lui pe undeva prin lumea asta virtuala,si zic si eu asa ca ,,,daca vrea poate sa scrie versuri””” trebuie doar sa le stropeasca cu un pic de dragoste si vor creste dind si roade.sunt ferm convins ca acest daniel hozan e unul si acelasi cu danhozan.
si ca sa ne faca si el bucurie ,hai sa i facem noi ,adica tu aciduzzu poate ii faci niste versuri asa frumoase rupte din peisajul nostalgic a lui N.O.C,cu aroma de”” sasafras”””.
hai sa facem noi ce am vrea sa ne faca el,si poate mai cistigam un prieten si de ce nu un frate in Domnul,merita sa incercam.
@aciduzzu
frumoasa poezie .
Multumesc,Domnul sa te binecuvanteze.
Vai, vai draga Remus !!!.Slujbe straine adaugate la Biblie ??!!.Tu ce esti ? ,vre- un pastorash (asistent) ori prezbiterash al blogurilor „ievanghelice”, ce doresti sa faci valuri cat mai mari in „spatiul public” ??!!. Ma surprinde ca ali(e)narea valurilor tale nu a fost „reperata” si contraparata de radarul „Marelui Moderator ” al Tuturor Timpurilor !!!. So far, ai noroc de Las Vegas !.
De, asta este… ce să mai spui… la vânătoare se poate întâmpla orice… de la împușcarea prăzii la a vânătorului totul este posibil.
Dar dacă e păstrăm aspectul de destindere am să scriu ce îmi spunea un prieten despre care cred că nu prea e pasionat de vânătoare.
Era sezon de vânătoare a iepurilor și patru prieteni au plecat să vâneze. După ore de umblat în toate direcțiile nu ieșea nici un iepure. Au început să fie foarte nerăbdători și se tot întrebau înte ei ce s-a întâmplat cu iepurii, unde sunt. La un moment dat au auzit o împușcătură, unnul dintre ei a tras un foc. Ceilalți l-au întrebat mirați: ai văzut un iepure? Acesta pe un ton foarte plictisit le răspunde: eu am tras, când o trece iepurele doar o să moară.
Frate Petru ,bag de seama ca trebuie sa aveti multa rabdare…
fiti binecuvantat..
Atentie mare la asistenti ! . . . „asistentii’ ,in timpul lungilor anchete,erau cei mai periculosi !!!Uneori apareu tacuti si blajini, purtau ochelari de soare, erau prezentabili si-ti zambeau amical ; „participarea” lor fizica si reala, in lungile noastre anchete, era spontana,inopinata, imposibil de anticipat !. Fiind mereu martori oculari la tot ce spuneam ,ei „colectau” constant , fara graba, „material si combustibil usor inflamabil „, asezat in taina intr-o stiva inalta si invizibila ,inclinata precum turnul din Pisa , inspre noi ,pauperii !. Apoi, , , atunci cand credeai ca ce a fost mai greu si dureros a trecut, cand ziceai : „-pace si liniste”,muscand anevoios din bucata de malai colturos si uscat, nevazuta „stiva” se rasturna peste capul si spatele tau, cu huruit asurzitor ,cu o forta uriasa si o greutate zdrobitoare ,de avalansa ! ! !.
@Mihail,
Chiar si-acolo sub „ciubǎr” cum ii spui dumneata, sub obroc (banita), ar sta ascunsa…doar daca „ciubǎrul” este curat. Dar daca a fost intrebuintat pentru…,ca vas de-ocara, atunci numai „lumina satanica” mai sta ascunsa acolo ! Adica, „fiii intunerecului sunt mai intelepti decat fiii luminiii !”, spunea Domnul Isus ! Iar batranul prezbiter Iacov („batran” este un sinonim folosit pentru „prezbiter” si invers…) in capitolul 3:13-18, spune ceva si astazi despre doua feluri de intelepciuni. Astfel subliniaza hotarator ca trebuie sa ne ferim de „intelepciunea draceasca”, in versetele 13-16:
„Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândeţea înţelepciunii! (Gal 6.4; Iac 2.18; Iac 1.21;)
Dar, dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului. (Rom 13.13; Rom 2.17-23;)
Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, drăcească.
(Filip 3.19; Iac 1.17;)
Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.”
(1Cor 3.3; Gal 5.20;)
De fapt, de la bun inceput Iacov pune accentul pe nevoia pe inteleciune atat in viata de zi cu zi cat si in cea duhovniceasca. Astfel in Iacov 1:5-8, el face un apel la dobandirea intelepciunii:
” Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
(1Imp 3.9; Prov 2.3; Mat 7.7; Mat 21.22; Marc 11.24; Luc 11.9; Ioan 14.13; Ioan 15.7; Ioan 16.23; Ier 29.12; 1Ioan 5.14-15).
Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoieşte seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo. ( Marc 11.24; 1Tim 2.8;)
Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul, căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale. ”
Ori, din cate cunoastem Duhul Sfant este un Duh al „Intelepciunii venite de sus !”
De aceea, Iacov (prezbiterul nu apostolul. El a fost doar prezbiter al biseriii din Ierusalim. A nu se confunda cu Iacov, apostolul, fratele lui Ioan, fiii lui Zebedei), recomanda, sfatuieste cu dragoste sa facem alegerea buna, in Iacov 3:17-18:
” Înţelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică.
(1Cor 2.6-7; Rom 12.9; 1Pet 1.22; 1Pet 2.1; 1Ioan 3.18;)
Şi roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.”
(Prov 11.18; Osea 10.12; Mat 5.9; Filip 1.11; Evr 12.1).
Frate Mihail, iata ca, se termina, cu ajutorul Domnului, „prima lectie de la…Scoala de Toamna”, intrucat toti suntem cam tomnatici…
(Dumneata ai, daca nu gresesc „de cinci ori cate doi pumni in care strangi cate cinci degete si mai ai patru degete inca neadunate-n pumn…”, nu-i asa ? Poti desigur sa calculezi cati ani ai ! Doar ii stii pe de rost…).
Sa fii binecuvantat, frate Mihail ! Domnul sa te pazeasca si sa-ti fie desfatarea , Amin !
Sa fii binecuvantat !
Remus, cam ai dreptate! Atata ca, desi esti de acord cu principiul pluralitatii in conducere, „dinamitezi” principiul unanimitatii (in decizii) spunand: „grupul prezbiterilor, care toti au drept de veto”. Chestia asta cu „veto” imi suna a infruntare, a impunerea punctului de vedere …
Nici mie nu mi-a sunat bine expresia: „pastorul meu asistent”, dar am preferat sa nu comentez …
Frate Aciduzzu, sa stii ca nu este rea idea de a face o mica grupa scolara, ucenicie la locul de munca.Si ma gindesc ca asa cum altii stiu sa aiva scoli de vara, de iarna, de mai stiu eu ce…poate o sa merga.Dupa roaada iti vei da seama. Ca laudat sa fie Domnul, cevaa „material” didactic a ingaduit sa aduni in mintea si inima ta.Oare risipeste Domnul? Oare lumina este lasata unora pentru a o ascunde sub…ciubar? Domnul sa te intareasca si sa te binecuvinteze cu mult har si pace.
@george,
Frate George,
Adevarat ai zis: „semnele dupa care se cunosc eroii nu sunt medaliile, ci cicatricile.”
Dar nici sa ne-aratam, ca osenii, taieturile de…”cuţât” de pe „mânuri”, „pticioare” sau de pe „schinare” doar ca sa dovedim multimii de gura-casca ce viteji si cat de „hǎrǎbori” am fost noi si de cate ori am ascutât cuţâtul pe gresie…
Eu cred ca ne sta foarte bine (in Domnul) sa fim smeriti si daca este sa ne laudam, sa ne laudam TOT IN DOMNUL ! (I Corinteni 1:31).
„Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?” (I COrinteni 4:7, coroborat cu textele din Ioan 3.27; Iacov 1.17; 1Petru 4.10; ).
Trebuie sa te intristez spunandu-ti (cu aceeasi dragoste in Hristos) ca inca nu m-a batut gandul de a-mi lua ucenici, iar pe cei care vin la mine il trimit la Marele Rabi, Isus Hristos, Domnul si Mantuitorul nostru, intrucat „Unul Singur este Invatatorul si Domnul vostru !”
Stiu ca nu te superi pe mine pentru ca ti-am pricinuit aceasta intristare dar, datoria mea este doar sa fiu UN INDICATOR SPRE HRISTOS si zic si eu ca si Ioan Botezatorul altadata: „Trebuie ca El sa creasca iar eu sa ma micsorez !” Fie Numele Lui Binecuvantat in veci, Amin !
Prefer sa fiu catalogat ca…”recalcitrant” precum Samai, consevatoristul, decat Hilel cu tot liberalismul lui din secolul intai cand cse certau invataceii celor doua scoli pe teme de interpretarea Legii in fata Domnului Isus. Doar El, fie binecuvantat Numele Lui, a stiut sa-i impace, adica „sa-i puna cu…botu’ pe labe” ( fie-mi iertata expresia uzitata aici).
Doar Marele Rabi, a stiut sa descalceasca incurcaturile interpretarilor lor speculative.
Simplu si concis : „Ati auzit ca s-a zis…dar Eu va spun !” Sau, „Ce zice Scriptura ? Cum citesti in ea ?”…si asa mai departe !
Zic, prefer sa fiu catalogat ca „recalcitrant”, adica „un om incercat care imparte (despica) drept Cuvantul adevarului ( 2 Timotei 2:15) adica „treaz in toate lucurile, facand lucrul unui evanghelist si implinindu-mi bine slujba !” ( 2 Timotei 4:1-5), facandu-mi cu bucurie (nu din sadism) vrajmasi pentru ca am spus doar adevarul (Galateni 4:16). Mai bine, mai fericit asa decat…momaie, sau un om de…plastelina…
Sa fii binecuvantat frate George !
Si, daca este sa-i dam o mana de imbarbatare fratelui pastor, sa simta lucrul acesta ca din partea unor frati in Hristos, din partea unor oameni care sufar pentru si cu Evanghelia !
@cimm,
Draga frate…cimm (eu nu ma supar ca nu-ti stiu decat initialele numelui.. si nici nu „intru la banuieli), iata ca si aici suntem „gand la gand cu bucurie” cum zice romanul…adica suntem pe aceeasi lungime de unda a Duhului Sfant si ne completam reciproc intr-un mod aronios si placut unei partasii chiar virtuale, fara sa ne cramponam de pseudonime sau suspiciuni despre ce si cine se ascunde in spatele initialelor…(Nu cumva vreun „dusman de clasa” sau vreo…oaie mascata ce unelteste impotriva pastorului ? Ha, ha ! Daca Domnul isi „permite” sa rada de cei rai ce „n-au pace” de ce sa ne stricam noi buna dispozitie, abandonandu-ne DULCEATA PARTASIEI, sau BUCURIA MANTUIRII, sau UNTDELEMNUL SFANT, precum cei din Pilda lui Iotam de altadata ?
Draga frate, iata, iti fac cadou o poezie chiar aici pe acest blog:
PILDA LUI IOTAM
(copac sau…pom?)
(După Judecători cap. 9)
„Împăraţii Neamurilor domnesc peste ele; şi celor ce le stăpânesc, li se dă numele de binefăcători. 26 Voi să nu fiţi aşa…” Luca 22:25;
“Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Christos, şi voi toţi sunteţi fraţi.”
Copacii din pădure s-au pornit
Odată să-şi aleag-un împărat…
Măslinul fu întâiul ce-a primit
Propunerea “distinsului” lor sfat:
“-Împărăţeşte peste noi măsline
Fii rege peste-ai munţilor copaci !
Vom fii supuşii tăi la rău şi bine
Şi ce vei vrea, putea-vei să ne faci !”
“-Să-mi las eu untdelemnul meu şi rodul
Vestit pe-ntregul cercului pământ ;
Ce-mbucură şi satură norodul ?…..
….Nu merg pentru copaci să mă frământ ?”
Smochinului i-a spus apoi pădurea:
-”Smochine vino rege sa îmi fii !
Să stai tot singuratic e aiurea,
Mai bine e-ntre arbori, ca-n pustii !”
“-Să-mi las eu rodul meu, a mea dulceaţă
Şi câmpul cu cicoare şi cu maci ?
Nu sunt nebun, nu am decât o viață,
Nu merg să mă frământ pentru copaci !”
Spre viţa s-a-ndreptat apoi soborul:
“-Hai viţă Tu şi fi-ne împărat!”
Supus îţi va fii ţie-ntreg poporul
Pădurilor, cu arbori de tăiat !”
“-Să-mi las eu mustul meu ? Să-mi las ciorchinii
Ce-mi cresc fără să sap şi să alerg,
Din mângâierea humei şi-a luminii…?
….Să mă frământ pentru copaci ? Nu merg !”
Doar spinul arogant şi plin de sine
Ţepos, înfumurat şi vorbăreţ
A zis:”-Un împarat să fiu, prea bine,
Dar numai dacă cedrul cel semeţ
Şi toţi ceilalţi copaci să vin-or vrea
Să stea la adăpost la umbra mea !
De nu, un foc să ias-acum din spin
Pădurea să o mistuie deplin !”
Eu înţeleg din pilda lui Iotam
Ca nu-s copac, ci pom, sau doar un ram
Părtaş făcut grăsimii din măslin
Şi nu mai sunt condus de-un rege-spin !
Ca pom cu rod, eu am un Grădinar ;
Ca viţă, un Viticultor Ceresc !
Doar arborii pădurii fără Har
La umbra spinilor se-adăpostesc !
De-aceea nu mă-ngrijorez deloc
Că n-am un împărat de mărăcini !
Din spinii-regi nu iese decât foc !
Eu am un Rege-Domn peste grădini !
ACIDUZZU, 29.01.2011
@ aciduzzu..
vanatorul adevarat niciodata nu va trage intr un animal ,si mai ales intr un cerb sau cerboaica atunci cind el este la adapatoare sa se adape.Braconieri insa profita de animalele gasite la adapat si trag in ele fara mila.La scoala silvica am invatat ca la adapatorile de apa indentificam animalele bolnave ,pe care mai tarziu le vanam ca nu cumva sa transmita bolile lor si celor sanatoase.Adapatorile pentru vanatori au o valoare mult mai mare decit aceea a unui loc sigur de vina.Tot acolo la apa numaram si cite animale avem,cite specii,si analizam ce hrana sa le pregatim pentru iarna .Un om care se lauda ca a impuscat ceva la adapatorile de apa in nici un caz nu este vanator,sau pastor in cazul nostru ,ci un braconier care mai devreme sau mai tarziu va sta in fata legi si va da socoteala ,fie ea si una pamanteasca.Hai sa iti zic una faina ,fiindca trebuia sa fac practica cu padurarii si avand si sansa sa am un unchi si un var
padurar,am optat sa fac practica cu uncesu undeva pe podisul Transilvaniei,si in una din zile mergand prin padure cu uncesu zaresc un pui de caprioara iesit intr un luminis la
pascut singur.Indata decid eu ca ce bun ar fi un gratar cu niste carne proaspata,la care uncesu nici gind.Mi a dat o lectie de viata atunci uncesu.””Dragul uncesului ,padurea ne creste si ne da paine asa ca trebuie sa avem grija de ea cum si ea are grija de noi””””,,,,a zis el.Si am acceptat .Apropo.N.O.C. are inadevar o arta in a scrie povesti vanatoresti reale,care mai starnesc nostalgie cel putin mie.G.B.all.
Frate, nu sunteti singurul “recalcitrant” de pe aici …! Slujba de apologet/prooroc e grea, uneori esti atat de aspru, de nesuferit, incat este greu sa te suporti tu insuti. Cred ca acesta e motivul pentru care fr. Lascau ne lasa, uneori … singuri in “batatura” dansului.
Se spune ca semnele dupa care se cunosc eroii nu sunt medaliile, ci cicatricile. Domnul nu are nevoie de “greenhorn”-i in via lui, ci de oameni capabili sa “infrunte pe potrivnici”. Mi-ar fi prins bine ceva ucenicie in preajma dv. sau a fr. Aciduzzu …
Fr. Lascau,
nu va suparati!!! Nu mai adaugati slujbe straine la Biblie. In Biblie, Dumnezeu spune ca, in Biserica a randuit: Pastori ( sau Prezbiteri ). Nu gasim si o alta alternativa de, pastor senior, pastor asistent sau pastor de tineret. Dumnezeu a randuit in Biserica pastori sau prezbiteri, care sant mai mari peste adunare. Adunarea este condusa de grupul prezbiterilor, care toti au drept de veto. Cand Biblia vorbeste despre ungerea bolnavilor, acolo vorbeste de prezenta prezbiterilor, care este la plural.
Asa gasim scris in Scriptura, asa vorbim. Restul sant doar inventii omenesti rezultate din intelegerea gresita a invataturii Nou Testamentale.
@NouaOrdineCrestina,
Dragul meu frate in Hristos Domnul,
Ma adresez domniei-tale cu acelasi dor si pretuire ca pentru un mot de-al meu de 24 de carate si-n stare pura (dar care uneori se-nvartoseaza impotriva unei indelungi si pretioase prelucrari, nu pentru a iesi din el un…”vitel de aur ” ca si al celor popositi la poalele muntelui Sinai (Exod 32:4, 22-24) ci, pentru un scump si pretuit vas de cinste spre folosirea lui de catre Hristos Domnul in Casa Sa !(2 Timotei 2:19-21).
Firea pamanteasca (despre ea este vorba), nu se va supune niciodata de bunavoie si nu se lasa supusa ci este intr-un permanent razboi spiritual cu Duhul sfant care doreste sa locuiasca pe deplin in noi (Galateni 5:17).
Acest conflict care dureaza de la inceputuri, este ilustrat in Genesa 25:20- 26 cand cei doi gemeni, nenascuti inca se bateau in pantecele mamei lor Rebeca, adica „isi disputau intaietatea. Unul se numea Esau (Paros) sau Edom (Rosu, caci asa sunt pacatele noastre inaintea Domnului – Isaia 1:18; Apocalipsa 19:13), si celalalt se numea Iacov (cel ce tine de calcai (Genesa 25:25-26) dar nu se va lasa pana va birui, „va iesi primul…”(Romani 16:17-20).
Scumpe frate, originar din Rabdatorul Tinut al…”Calului Motului si Inima Drumului”, dupa cum spune proverbul nostru atat de intelept si explicit cu privire la statornicia dar si…incapatanarea motilor, iarasi zic, nu-ti multumesc pentru aprecierile laudative din partea domniei-tale si incerc sa le redirectionez spre Cel ce merita toata Slava si Cinstea, spre Hristos care este CAPUL BISERICII SALE si MANTUITORUL TRUPULUI SI-AL SUFLETULUI NOSTRU ! Amin !
Ne gasim aici, pentru o vreme, pe „Holda Virtuala” a fratelui pastor Petrica Lascau, zarandean din…muntii Zarandului, invecinandu-se la obarsie cu noi, cei din Tara Motilor. Crisul Alb a purtat dintotdeauna soaptele si susp[inurile motilor spre dansul spre a le auzi…dar asta este alta istorie.
Fratele Petrica, face parte din categoria „pǎstorilor” (adica a celor ce poarta „cǎciulǎ” si la propriu si figurativ vorbind, adica nu numai pe litera „a”), din categoria celor care au facut din pastoratie, potrivit vocatiei, potrivit chemarii, o slujire inaintea Domnului si a Bisericii Sale,nu
numai o functia administrativa de…”pastor” ! Apostolul Pavel marturisea: „Cine cade in pacat si eu sa nu ard ?” (2 Corinteni 11:29 b), or fratele Petrica Lascau, din cate il cunosc „arde” de fiecare data si pentru fiecare oaie, indiferent ca poarta sa nu…masca ! Si toate acesta se sfarsesc cu consecinte fizice in trupul pǎstorilor: fibrilatii atriale si alte boli cardiace, crize de ficat, de fiere (colecist), ulcer, diabet… si toate acestea din prea multa grija fata de cei pe care ii pastoreste ! Este foarte usor sa vanturi doar praf si sa dai cu pietre ca Simei fiul lui Ghera, de pe de laturi (2 Samuel 16:5-9). Un inconstient care nu-si da seama ca nu-i decat „caine mort…” (versetul 9).
Ca unul care provin dintr-o familie de „pǎstori” si…purtatori de cǎciulǎ, stiu foarte bine ce-nseamna sa nu dormi noptile de grija turmei, sa te cheme cineva in miez de noapte (si nu numai la telefon): „Hai frate pastor, ca…m-a batut barbatul !”…”hai, frate pastor ca mi-a fugit nevasta…”, „hai frate pastor ca sotul meu mai are cateva clipe…” (caci toate acestea se intampla si-acum, fie ca vrem sau nu vrem prin Biserici, trebuie sa recunoastem, nu-i asa ?)
Un adevarat pǎstor (purtator de cǎciulǎ…), va avea intotdeauna genunchii batatoriti „ca si la capre” de-atata ingenuchiat si mijlocit pentru TOATE oile din turma incredintata. Si aceasta-i numai o problema din multe altele…
De pilda, sa vii acasa intors pe dos ca…”ciorapii”, dupa o prelunga „partasie de la comitet” ce s-a extins pana mult dupa miezul noptii, partasie care s-a incheiat cu o…”sfanta SOMATIE” din partea prea multor…berbeci lasati de „prasila” in mijlocul turmei (cu alte cuvinte, adica…”Sa-ti cauti Biserica ! Aici, noi (berbecii) conducem !”).
Sau, sa te-ncolteasca zavozii de paza cum ca nu le-ai dat cam de multisor „un ciolan” de ros ca sa le-nfunzi gura, nici macar cu un duet la…”lauda si-nchiunare” (pai, daca sunt zavozi, ei nu canta, ei urla…), daramite cu vre-o…predica de baza ! Si-atunci te-ncoltesc, te-apuca bine de tot si nu te mai lasa pana nu le dai ciolanul (sacrificand astfel o alta oaie mai neinsemnata si cu mai putine neamuri in biserica !)
Cel mai greu este cu oile mascate care se dau mieros pe langa tine (gudurandu-se si dand din coada, nu ca si niste anonimi cum se vehiculeaza pe-acilea…), ca niste dragastosi primitori de oaspeti, invitandu-si pǎstorul la o agapa festiva, in speranta ca ei, lupii travestiti (mascati) in piei de oaie, ii vor manca „pe ingeri”…la ei acasa, spunandu-le verde-n fata ce-i costa c-au „servit masa” la cei ce dau din coada !
Charles Haddon Spurgeon, avea o predica (sunt sigur ca izvorata din experienta proprie) pe baza textului din Filipeni 3:2 : „Paziti-va de caiinii aceia; paziti-va de lucratorii aceia rai; paziti-va de scrajilatii aceia!”. Spurgeon apreciaza ca sunt mai multe categorii:
1. Paziti-va de caiini care latra, ca trezesc toata turma…
2. Paziti-va de cainii cae maraie…ca nu stiti cand va musca !
3. Paziti-va de cainii cotarle, falnici transportori de…purici (invataturi nesanatoase sub infatisarea unei „alte evanghelii”), de la o turma la alta;
4. Paziti-va de cainii care dau din coada (se gudura). Inseamna ca-ti cer ceva. Acestia sunt cei mai periculosi, mai perfizi. Intotdeauna dupa ce le-ai dat acel „ceva”, te vor musca pe neasteptate de mana. Unii, mai tineri, din lipsa de indemanare, te vor musca de mana chiar in clipa in care le-ai oferit acel „ceva”.
Poetul nostru crestin Vasile Militaru avea o poezie din care remarc un singur vers:
„Din bucata mea de paine
Am hranit un om si-un caiine;
Cainele, ma recunoaste,
Omul…nu ma mai cunoaste !”
Sunt caini si…”caini” fratele meu !
De aceea, ca frati de credinta, ca mantuiti prin Jertfa Domnului Isus Hristos, indiferent ca suntem OI sau PĂSTORI sau chiar pastori (fara…cǎciulǎ), mai bine sa-i purtam in rugaciuni sincere si curate pana…ni se batatoresc genunchii ca si la „capre”, asa cum spuneam ! Numai astfel dovedim ca suntem nascuti din nou, ca avem calauzirea Duhului Sfant in noi, smerindu-ne firea pamanteasca ce se razboieste in fiecare dintre noi.
Altfel, ” Dar dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii. Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pământeşti.
Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti: Sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi.” (Galateni 5:15-17).
. . .-corectare- in nici un caz vant ,ci vanat ( crne dulce si proaspata de tzap tanar !) !!!
Dragul meu frate Petru Lascau, daca am fost prea aspru si abraziv, te rog in numele farietatii noastre , sa ma ierti !. Sti bine ca sunt un „element recalcitrant”, un razvratit (ne )format ,”educat” si evadat din arhipeleagul insulelor Cortinei de Fier !. Un produs al societatii „omului de tip nou”, ce a folosit propriu-i compas de orientare spre Adevar ! .Cand suspectezi toate sfaturile ca fiind masaluite spre specula , timpul tau de maturizare este lung si. . . anevoios !.Totusi , am ramas in posesia unei inimi de carne ,cu multe cicatrice, ce are in mijlocul ei o ferestruica ingusta si zabrelita,orientata spre insoritul Sud, precum cea a celulei mele din Gherla!. Prin ea patrund razele soarelui tomnatic ,sa incalzeasca si sa se asocieze mucului de lumanare , ce nu s-a stins sub lovituri napraznice, de fiara turbata !.
Promisiunea ramane promisiune !.Te astept la masa mea de brad,langa vatra cu flacari jucause, la o tocanita de vant ,cu mamaliga in ciaun si la un ceai aromat de. . . sasafras !
Toti, toti Doamne, si . . . doar toti !. Toti scriu impresiv ,dar. . in necunostinta de cauza , inclusiv pastorul Petrica !.Aici, adaugand comentariilor voastre , vin sa dau dreptate,admiratie si profund respect unui om cult, supus legilor iubirii si profund admirator al Mantuitorului, talentat in arta condeiului : Aciduzzu !!!. Intre vasele de ocara,SUNT ALESE PROVIDENTIAL cele mai trari , mai rezistente, ce au supravietuit cutremurilor si loviturilor de valuri si. . . .in timp, devin vase de mare valoare , amfore ce pastreaza un untdelemn cu miros placut , vase de cinste ! ! !.
In etica crestina si cea. . .vanatoreasca , nu impusti cerbul cand se adapa, si nu spui sotiei, ce , cel „de sub patrafir” ti-a confesat ,in legatura cu. . .”slabiciunea” lui extra- conjugala ! !!!. Vanatoarea de duhuri straine , „in padurea si jungla razvratitilor ” ce vin buluc impotriva Bisericii lui Hristos, necesita profesionalism de inalta clasa si nicidecum amatorism de vanator urban !. Tre’ sa tratezi „vasele mai slabe”, ca atare !.Am impuscat zeci de cerbi si caprioare in lungul si latul . . .vietii mele, dar pentru fiecare am avut o lacrima ,precum Nicolae Labis !. Si el a fost „vanat” de comunisti, si . . . impins de o mana vicleana si platita „substantial „de Iuda „securistu’ „, sub rotile tramvaiului !!!.Am vanat ,si vanez constant !. Aseara, Tatal Meu din Cer ,mi-a adus in bataia arbaletei ,un tzap tanar si gras, ce acum este jupuit de blana ., agatat in carlige, in aer rece de toamna, sus la grinda surii !.Vanez cu pasiune dar. . nu din unghi sportiv, ci din pura simtire pentru cel sarac, ce nu are nici teren ,nici bani si pusca si. . . . nici indemanarea !.
Petrica , cand refuzi mereu o documentare la fatza locului, imaginatia iti va contrazie irevocabil . . realitatea !. Si asta tre’ sa-ti intre pe-o ureche si. . .sa ramana acolo, drept marturie !!!. God bless you !
p.s. cand vanezi solitar, ai eliminat atat competitia si suspiciunile, cat si. . . complicatiile de ordin emotiv si material, egoist ,doritor de . . . .afirmatre publicitar- egoista !. Nu nimeresti, devii mai responsabil, mai intelept si . . . mai umil !!!
„”” Știu cine a nimerit. Dovada este indubitabilă. Cel care a ucis animalul este pastorul!
– De unde știi? Au sărit imediat ceilalți doi?
– Priviți și voi! Glonțul a intrat pe o ureche și a ieșit pe cealaltă! Numai pastorii sunt capabili de astfel de performanțe!”””””
La care pastorul da replica explicand performanta lui.
E adevarat ca numai pastorul poate atinge o asa performanta,pentru ca ceilalti nu nimeresc urechile ,nimeresc ochii,adica adorm oameni cu filozofiile lor.Scopul meu zice pastorul intradevar este ca ce spun eu sa ajunga la urechile celor care ma asculta,si e tragic ca in timp ce fac efort sa ajunga la amandoua urechile ajunge doar la o ureche si iese prin cealalta.Si stiti de ce oameni buni,acesti oameni stau doar cu o ureche indreptata inspre mine,iar cu cealalta sunt inspre lume.Performanta aceasta deci nu ar fi posibila fara ajutorul celui care asculta.Ei isi aseaza in asa fel urechile incat orice vine in directia urechii sa intre sigur.Dar in acelasi timp pe cealalta ureche care este in directia lumii intra tot felul de gloante care sunt conduse prin urechea care este indreptata inspre pastor si aduc in mijlocul poporului tot felul de nenorociri.
Pai oameni buni daca vreti ca performanta pastorului sa fie maxima ,stati cu amandoua urechile indreptate inspre el si ascultati l,nu stati cu o ureche la pastor si cu cealalta la lume .
Nu pastorul este de vina ,urechile sunt de vina si cei care le poarta.
Frate Petrica,
Dati-mi voie sa va contrazic (iarasi…) putin, dar cu respectul datorat !
Personal, nu cred ca pastorul a impuscat acest superb „specimen” ! Chiar daca se face o proasta popularitate pastorilor cu…”glontul intrat pe-o ureche si iesit pe cealalta !” A fost impuscat de un braconier…
De ce ?
1. Cerbul acesta era in cautare de „izvor de apa” proaspata. Sufletul lui tanjea dupa apa proaspata de izvor !
2. Ce vor zice „enoriasii” bisericii pastorite de un astfel de pastor-braconier care se asociaza cu…mirenii, cand vor afla (citi) despre duhovnicul lor ca acesta doar impusca in ureche, nicidecum…pastorindu-i ?
3. Constat ca pastorul are un…”hidden hobby of weekend”, despre care nu stiau nimic enoriasii. Si nici despre „complicitatea” acestuia impreuna cu sotia-sora din dotare…Caci asa reiese din caricatura ? Caricatura ? Care caricatura ? Este, pe alocurea o cruda realitate !
Oare la auzul unei asemenea vesti, nu este toata turma doar „topsy-turvi”…in invalmaseala, terorizata doar de ideea impuscarii…?
4. Orice vanator, chiar novice fiind, trebuie sa stie chiar de la inceputul initierii sale ca vanator, motivul aproape supertitios de a nu impusca animalul atunci cand se adapa ! Profiti de preocuparea lui de a se adapa, de nevegherea lui. Si asta este nedrept in arta vanatorii. deci, unui braconier nu-i va pasa daca cerbul se adapa sau nu…il impusca in ureche…
5. Stiti cum si-a ales Ghedeon vitejii ? In niciun caz prabusindu-se fara nicio grija in genunchi (a nu se intelege ca pentru rugaciune) ci limpaind apa din causul palmei ca si cainii ! (Judecatorii 7:4-7)
Cred că e pastorul…
Si cel din caricatura cine e? Pastorul? Dascalul? Sau doctorul?
E greu de dedus din imagine. 🙂