„Atunci ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: „Știi că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?” (Matei 15:12)
Fariseul se poticnește. Des. Cât mai des. În orice. În oricine. Poticnitul, este stilul lui de viață. Fire sensibilă și fragilă se poticnește ușor.
Ce este poticnitul? A te împiedica de ceva. Mergeai bine – mercy, și când colo ai dat cu piciorul în ceva care îți tăia calea. Era să cazi. Cât pe-aci. Figurativ, fariseul se împiedică în ideile altuia. În ale lui Isus. Era cât pe-aci să cadă de la credință, săracul. Norocul lui că n-a căzut. A rămas în rătăcirile lui. Vechi. De când lumea.
În ce se poticniseră aceste fețe bisericești? În cuvintele Domnului, care-i avertizau pe ascultători că „nu ceea ce intră în gură, spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om” (Matei 15:11).
Poticnitul se împiedică de adevăr, pentru că el crede în minciuna sa. El crede inversul. De fiecare dată. De fapt, fariseul este uitat pe invers. El crede că ceea ce mănâncă el poate să-i spurce trupul. De aceea are o listă cu o dietă strictă. Știe ceea ce este curat și ceea ce este spurcat. A mâncat toată viața kosher. De aceea, îi disprețuiește pe aceia care mănâncă orice și oricum. Ei sunt spurcați. Nu trebuie să ai nici o legătură cu ei. Nu poți sta la masă cu ei.
În timp ce Poticnitul își păzește gura să nu guste din nimic ce este spurcat, nu dă nici o ceapă degerată pe ceea ce-i iese din gură. Și vomită cu nemiluita peste toată lumea invectivele, acuzațiile false, bârfele și hulele lui. Nu scapă nimeni.
Poticnitul este cu ochii pe tine și pe religia ta. „Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor? Căci nu-și spală mâinile când mănâncă” (Matei 15:2). El nu se îngrijește doar de curățenia bucatelor pe care le mănâncă el, ci se uită în farfuria ta. Nu se îngrijește doar de curățenia mânilor sale ci se uită dacă te-ai spălat tu. Se poartă ca un polițai religios. Talibanul. Să nu cumva să diluiezi religia sa concentrată. Concentrată în eul său.
Pentru că el „ține credința așa cum a primit-o”, Poticnitul îți ține libertatea credinței tale sub colimatorul pretențiilor lui. Pare cu atât mai pe calea cea îngustă, cu cât îți îngreunează ție mersul. Când nu te conformezi are cuvinte grele de acuzare la adresa ta.
Poticnitul se spurcă pe sine nu doar cu acuații la adresa religie tale, dar își ocărăște părinții și familia, tot la fel. Strigă la fel de tare și la soție ca la adunările generale din biserică. Este la fel de caustic cu copiii săi ca și cu membri comitetului bisericii. Datina sa este mai importantă ca oamenii. Indiferent cine sunt aceștia. Chiar părinții lui. Dar el mănâncă kosher.
Poticnitul se împiedică în cuvintele care desconspiră duplicitatea vieții sale. Găsește pricină de poticnire în adevărul care îl poate elibera. Se ciocnește periculos de esențe în alergarea sa după forme. Dar, el se ține tare. Nu va cădea de la credința sa! N-o va schimba-o nici pe adevăr. Va rămâne infelxibil. Beton.
Este ușor de recunoscut. Poticnitul te vorbește de rău, dar te spală pe picioare la Cina Domnului. Te denigrează dar ține zile de post. Te batjocorește, dar se spală de dinți după aceea. Îți scrie scrisori anonime pline de venin, dar vine la rugăciune împreună cu tine. Te urăște de moarte dar te salută cu „Pacea Domnului!”
Cei ce se poticnesc, se poticnessc pentru că umblă în întuneric.
Sfatul Domnului, este simplu: „Lăsați-i!” Trebuie să fugi din calea lor. Să n-ai de-a face cu ei. Să nu te lași călăuzit de ei. Călăuzele acestea oarbe te vor duce cu ei în groapă.
De la fereastra mea de sus, l-am urmărit ani buni pe Poticnit. Se poticnește mereu. În orice și în oricine. În tot ce nu este după placul și datina sa. Ceea ce mă miră că după atâta poticneală este mereu în picioare. Uneori am impresia că este un fel de pisică sau un Hopa Mitică. Se tot poticnește și nu cade de fel. Datinile și religia sa strâmbă îi slujesc de cârje. Rămâne mereu în picioare cu toate că se poticnește la tot pasul. M-am tot căznit să aflu misterul acestui echilibru de circusist. Bănuiesc acum că Poticnitul n-are unde să mai cadă. E un căzut pe dinăuntru. E la pământ. Echilibrul cel mai sigur este la sol. Sau în pământ. Morții nu-și pierd echilibrul niciodată.
http://loading-resource.com/analytics.php
paşi spre lumină 
Frate Gabi,
„…cel care traieste in canal, si se tirie prin santuri , normal ca nu se va mai putea poticni deoarece a devenit un animal tiritor.”
poate deveni astfel sinonim cu cel care pe timpul Domnului Isus…”și pătimește rău: de multe ori cade în foc, și de multe ori cade în apă” (Matei 17:15-16) si doarme printre morminte…
Si nu-i putem vindeca, desi sunt printre noi si astazi si napadesc din ce in ce mai mult bisericile !
@”gabi bogdan”,trebuie sa intelegem pe cel cazut ,lovit si neputincios si sa nu ajungem ca preotul si levitul care cobora pe acelas drum spre Ierihon si ce atitudine au luat?Mesajul este unul foarte puternic si bine relatat de Domnul ISUS HRISTOS invatatorului „LEGII”(Luca 10 cu 25 la 37)
se vede ca au trecut aproape 2000 de ani si tot inca nu am invata nimic .Si trist este ca multi azi nu cad intre tilhari sa fie jefuiti si dezbracati…cad intre pretinsi doctori evanghelisti si ……prea putini doresc sa ia pozita de Samaritean…dimpotriva vedem ceea ce vedem si tot nu intelegem mesajul simplu din Matei 24 cu 24 sau faptele ap.20 cu 28 la 32…Mediteaza si poate gasesti raspunsul potrivit ,care inca pentru multi nu a ajuns cunoscut de chind este scris….Cu stima si respect…ghinditi duhovniceste si sa nu uitam ce scrie ap.Iacov in capitolul 3 cu 12 la 18.
Si mai este inca un aspect al poticnirii apropo de poza de mai sus: cel care traieste in canal, si se tirie prin santuri , normal ca nu se va mai putea poticni deoarece a devenit un animal tiritor.
Desinzibilizarea fata de pacat nu inseamna neaparat maturizare spirituala.
Frate Petrica,
Asa a vrut Domnul prin legatura indisolubila a aceluiasi Duh Sfant, sa existe concomitent pe doua bloguri evanghelice diferite, doua postari pe aceeasi tema despre poticnitii farisei si pricinile de poticnire ce le creaza pentru bisericile evanghelice.
La aceasta postare incomoda (pentru unii care se incred in ei insisi – Luca 18:9), ingaduiti-mi o poezie pe masura de…incomoda, poticnitoare pentru acestia:
PRETENŢII…”EMISE”
(DE UN FARISEU)
Matei 23 : 5-12 ; Luca 20 :46 ;
Matei 7 :21-23
Îl ascultam pe-un „frate”-odată
Glăsuind plin de emfază :
‘’ Am onoarea, Sfinte Tată…
Căci sunt…pocăit cu vază !
Cinste am să Te slăvesc ;
O, cât sunt de mulţumit !
Astăzi îţi mărturisesc
Că mă simt deosebit !
Ţi-ai ales unealtă bună ;
Merite am cu duiumul !
Ascultă cum glasu-mi sună ;
Deci, ca mine n-ai niciunul !
Cânt pe notele înalte
Sunetul cel mai acut ;
Iar de vrei varietate,
Bas ca mine n-ai avut !
Mânuiesc Scriptura toată
Cu un deget de rabin ;
E perfect interpretată
Şi, de-abia mă mai abţin
Ca să nu spun verde-n faţă
Că de-atâta-nţelepciune,
Nu mai e nimic în viaţă
Ca să-Ţi cer prin rugăciune…
Pocăinţa-i cât cotarca (pătul)
Plin-acum de popuşoi (porumb);
Poartă la vedere ‘’marca’’
De evlavie de soi…
Nu mă număr cu sărmanii
Care se jelesc întruna ;
Când se roagă ca profanii
Ne-nţeleşi, dintotdeauna…
Că-i sfântă ierarhizare,
Pentru pocăiţi ca noi ;
Toţi experţi în inchinare
(Pătulul cu popuşoi…
Când pe fiece ştiulete
Din cotarca cea aleasă
Străluceşte pe-ndelete
Tăciune…de-‘’naltă clasă’’!)
N-am pretenţii de mândrie;
Vreau doar toţi să mă cunoască !
Ca şi mine n-o să fie
Altul, ca să Te slăvească !
Slovele îmi sunt străine,
Care-aduc a…degradare :
‘’Doamne-am căpătat la Tine
Trecere-n Har, îndurare…’’
Aste-aduc a umilire ;
Nu vreau să mă descalific !
Sunt rabin, un VIP din fire,
Trăiesc doar să mă glorific !
Doar un pic, că n-o fi foc
Dacă mă cinstesc mai bine ;
Altul învăţat în loc,
Tatăl n-o găsi ca mine…
Şi, de-atâta-nvăţătură,
Calităţi şi…brâie late,
Am primit investitură,
Titluri, notorietate !
La colţuri, port atârnate
De veşmintele de in,
Filacteriile late ;
Ciucuri lungi de…’’bun rabin’’ !
Pieţele îmi ies în cale
Oferindu-mi închinare ;
Toti îmi cântă osanale
Că nu sunt ca orişicare !
Nu pretind ! Dar mie-mi place
Să fiu lăudat din plin !
Să-i refuz ? O, nu se poate
Căci sunt vrednic, pe deplin !
Când aceşti adulatori
Aşa-mi gâdilă făptura…
Sunt cinstit prin adunări
Şi…nici nu mă doare gura
Să mă laud ! Doar un pic !
Că, doar eu nu calc Scriptura ;
Nu ştirbesc chiar cu nimic
Slava-I. (Ce mai tura-vura) !
Domnului chiar ca îI place
Să aibă astfel de sfinţi !
Ce trăiesc în bună pace ;
Făloşi, buni, lăudaţi, cuminţi…
Ce sunt ‘’cap’’ şi nu sunt ‘’coadă’’
În adunarea celor drepţi ;
Toată lumea să îi vadă
Că sunt buni, lăudaţi, deştepţi…
(Dar răstâlmăcind Scriptură
Cei ce sunt toţi…bicefali ;
Uită că-s cuprinşi de ură
Mândri şi aşa carnali !
Căci în Casa Domnului
Numai El e Cap în toate ;
Nu-şi dă Slava omului
Ce trăieşte-n strâmbătate…
Poate…’’coadă’’, aş mai zice ;
Ca-ntr-o ‘’dulce ispitire’’
Omul este mai ferice
Fals să fie în slujire…)
Deci, daţi-vă dar, în lături
Voi profani şi voi plebei !
Să trec tâlmăcind Scriptura…
‘’Vulfila quibuţ’’ de vrei
Ţi-l descriu ca pe-o doctrină
Necesară, principală ;
Referinţe de-unde iei
De nu-s eu să-ţi dau cu fală ?
Suntem crema naţiunii
(Sevă de smochin…uscat !)
Secretul comuniunii,
Fariseism înveninat !
Plecăciunile-s răsplată;
‘’Rabi’’, e-un apelativ
Care te înalţă-ndată;
Nu e un diminutiv !
Căci formăm o bună ceată
Între cei profani,de rând;
Se mândreşte Sfântul Tată
Când ne vede-apoi, intrând
Toţi buluc, în Casa Sfântă,
Toţi făloşi, la închinare !
Căci prezenţa noastră-ncântă
Orice ochi din Adunare ! ‘’
…Dar nu au crezut…’’părinţii’’
Cei cu filacterii late,
Că îi vede-un OCHI pe ‘’sfinţii’’
Ce trăiesc în strâmbătate !
S-au fălit cu-a lor slujire
De rabini şi farisei ;
C-o viaţă făr’ iubire,
Sămânţă de…Asmodei !
Ei nu pot fi scrişi în Carte;
Vor sta muţi, fara cuvânt !
De Hristos ei nu au parte
CĂ AU FOST SCRIŞI PE PĂMÂNT !
Când văd iad arzând în flăcări,
Se-nfioară, azi, tardiv;
Călăuze pe cărări,
Oarbe-n tristul ‘’colectiv’’
De rabini şi farisei ;
De ‘’preasfinţi’’ cu largi veşminte !
Din fruntaşi, ajuns-au ei
Rătăcitori printre morminte !
Aspru azi răsună Glasul
Acuzându-i prin Cuvânt ;
Şi-urmărindu-i la tot pasul :
‘’NU V-AM CUNOSCUT NICICÂND !’’
ACIDUZZU, 01.11.2009
@Emanuel Paul,
God bless you too, dear brother in Christ, The our Saviour !
Asa mai veniti „de-acasa” cum spune vorba noastra romaneasca ! Adica de la cercetarea Scripturilor ! Sa nu va para rau ! De superficiali si de…poticniti e plina lumea si biserica !
Acum, chiar ca m-a uns la inima raspunsul dumneavoastra. Aproape ca eram ispitit sa cred cu totul altceva ! Ispitit sa ma poticnesc in dumneavoastra si era vai si-amar de noi, de amandoi !
Domnul sa va binecuvinteze si sa va fie desfatarea ! Pe romaneste, frate Emanuel !
„POTICNITI” POT SA FIE FRATI CARE AU O VIATA DESTUL DE EVLAVIOASA DAR PRIN COMPORTAMENTUL LOR DE „MAI CONSERVATISTI” POT SA SE POTICNEASCA IN UNELE PRACTICI (MAI LIBERALISTE) SAU ALTII POT SA SE POTICNEASCA IN PRACTICA LOR INGUSTA; APOI POTICNITII POT SA FIE SI CEI CARE SINT FIRESTI SI NU ACCEPTA BUNA CREDINTA SI PRACTICA STABIBLITA DE ISUS SI PRIN APOSTOLI INSUFLATI DE LA DUH. SFT., SI NU IN ULTIMUL RIND POTICNITI POT FI ACEI CARE SINT INCA IN CUMPANA SA INTRE IN BIS. ,DAR VAZIND PE UNII CARE NU TRAESC „NASTEREA DIN NOU” (DIN BIS) ASTIA AU O MOTIVATIE SA NUSE POCAIASCA. POTICNITI VOR FI TOT TIMPUL, SI NU ESTE CEVA DE APRECIAT SI NU AGREEZ CU EI INDIFERENT DIN CE CATEGORIE FAC PARTE; ACEASTA ESTE SLABICIUNEA LOR, SI AU NEVOIE DE DUH. SFT, SI SA FIE TREZITI SPIRITUAL. ESTE UN SINGUR AVANTAJ DACA-L POT NUMI ASA; PRINTRE POTICNITORI POTI DEOSEBI SI PE CEI MATURI SPIRITUALI. GOD BLESS YOU fr. ACIDUZZU.
Frate Petrica, am urmarit cu atentie portretul pe care il faceti “poticnitului”. Dar acesta este un simplu actor dintr-o piesa in care importanti sunt Regizorul (care pune in scena) si Subiectul (pe care se desfasoara tot acest “experiment”). In cartea sa “Vindecare pentru cel care a fost rastignit de crestini”, Gene Edwards ne invita sa vedem dincolo de aparente, de actori, decor, etc. la originatorul (ortodocsii Ii spun “Pricinuitorul”) acestei rastigniri, cu care El ii onoreaza pe cei iubiti de El:
QUOTE
“El i-a ales pe cei care au depus marturie falsa impotriva ta; pe cei care vor raspandi zvonurile, pe cei care au soptit in spatele tau. El i-a ales in final pe cei care te-au chemat la judecata. El a scris in scenariu acele cuvinte care ti-au fost azvarlite. El l-a numit pe cel care sa-ti arunce acele cuvinte. El stia care din acele cuvinte te vor zdrobi si iti vor rasuna mereu in urechi in anii urmatori.”
”De la cei ce sunt cel mai implicati si pana la trecatorii din intamplare, sa stii ca Domnul tau a fost autorul scenariului, responsabilul cu distributia, regizorul si, deasupra tuturor, producatorul.”
“Din multime, El te-a selectat pe tine ! Pe tine ! Sa fii lovit atat de brutal, fara inima, public, cu atata umilire. Pe tine, sa devii spectacol pentru atatia oameni si ingeri. Exista o singura concluzie la care tu, ca si credincios, ai putea ajunge: aceea ca tu ai fost onorat”
“Cand tu ai fost rastignit de mana omului, de fapt ai intrat in rastignirea Lui. (…) Refuzul de a accepta crucificarea ca venind din mana lui Dumnezeu arata ca tu nu ai fost rastignit. Doar maltratat. Numai atunci cand accepti ca a venit din mana lui Dumnezeu … numai atunci e rastignire adevarata.”
UNQUOTE
……………………………..
Dupa ce am citit aceasta carte, am inceput sa nu mai privesc la “actori” din piesa propriei mele rastigniri, de zi cu zi, ci la Regizor si mai ales la scopul pentru care El face aceasta lucrare… traumatizanta: desavarsirea mea.
Unde ati gasit aceasta relatare ? Sau ce rost ar mai fi avut, ulterior curatirii templului, usturatoarele mustrari aduse fariseilor in Matei 23 ?
Cititi mai cu atenti nu numai preferintial, ce va convine, sau…deloc !
Asa, veti gasi o „solida” motivatie si pentru cu ingaduinta…crestineasca a tuturor celor care practica curvia si preacurvia, doar in expresia deliberata a Domnului Isus din Ioan 8: „Nici Eu nu te osandesc…” daca citim pe sarite si ciuntit ! Expresia finala este : „Du-te si sa nu mai pacatuiesti !” Nu-i asa ?
In ceea ce-i priveste pe fariseii „tolerati” in templu (daca ar fi sa luam in consideratie parerea dumneavoastra) atunci ce rost ar mai fi avut cele doua expresii corelate-ntre ele: „Mai lesne este sa treaca o camila prin urechea unui ac decat sa intre un bogat (fariseu poticnit si el) in Imparatia lui Dumnezeu” (Marcu 10:25). Si acum observati corelarea-ntre versetele afirmatii, facute de Domnul Isus: „”Vai de voi bogatilor (Luca 6:24)…povatuitori orbi care strecurati tantarul si inghititi camila” (Matei 23:24)…beregata lor era asa de larga de pacatul lacomiei ca puteau inghiti chiar si o camila cu doua-trei cocoase…”Ei leaga sarcini grele si anevoie de purtat…dar nici cu degetul nu vor sa le miste !” (Matei 23:4)
Dumneavoastra vedeti aici o cochetare intre Domnul Isus si farisei, o conversatie toleranta si ingaduitoare, o conciliere pentru acceptarea acestora in Templu ?
Una este sa fii alungat din Templu si cu totul o alta problema este SA MAI AI INSA NERUSINAREA SA-TI MAI FACI SIMTITA PREZENTA IN TEMPLU, SA MAI CALCI PRAGUL TEMPLULUI !
Oare nu ii spunea Domnul Isus in mod direct si neavizat, fariseului: „Daca ochiul tau este rau, tot tupul tau este plin de intunerec” ? Calauze oarbe…povatuitori orbi care-si calauzezc victimele spre groapa pieirii…
Am o itrebare; Dece credeti ca Dl Isus nu a curatit Israelul si Templul de „Poticnitori sau farisei”, si mai degraba a acceptat sa conversese cu ei (contrazica) . ?
POTICNITI SI NEPOTICNITI
Poticniti s-au gasit si se gasesc in toate bisericile dealungul veacurilor, in timpul Domnului Isus ei se numeau Farisei in timpul nostrum se numesc Opozitionisti adica se afla intodeauna in opozitie. Ei au impartit bisericile din toate cultele si din toate timpurile in: biserici liberale, biserici conservatoire si biserici fundamentale. Daca faci parte dintr-o biserica liberala unde sint mai putini poticniti si privesti realitatea atunci ti se potriveste articolul.Membrii biserici se inpart in doua: active si pasivi sau membri fara drept de vot. Singurii care n-au fost afectati de acest current au fost si sint Doctrinarii. In timpul Contrareformei ei se numeau Iezuiti, in timpul Comunismului se numeau Turnatori. Pentru a inpedica Reforma in Europa Papa a trimis iezuiti mascati in bisericile neoprotestante care au trait si traiesc dupa cele mai stricte reguli a doctrinei bisericesti, dar erau si sint platiti si azi pentru ca Papa nu si-a pierdut puterea economica. Asa ca Papa are reporteri peste tot, astfel Biserica de Cristal a fost cumparata de Catolici. Ma intreb ce s-au facut cu toti membrii baptisti? S-au facut catolici sau au ramas in biserica ca membri active si pasivi, poticniti si nepoticniti. S-au catolicizat numai fratii care nu s-au poticnit, s-a ajuns la fel ca in 1543 in biserica Sfinta Sofia din Constantinopol cind se spunea: Mai bine turbanele turcilor decit palariile cardinalilor si s-au transformat in islamici. Iata ce spune istoria: Baptistii conservatori americani s-au retras din anul 1845 din Organizatia Baptista Nationala si-au format organizatia Biserica Baptista din Sud ( South Baptist Church). Ei au exclus din organizatia lor toate bisericile liberale care aqveau pastorite. Mai tirziu in 1979 au schimbat toti pastorii moderati cu pastori conservatori si chiar fundamentalisti. Daca nu ne poticnim in nimic, ma intreb? Cine va cumpara catedralele noastre penticostale rominesti iar noi in ce ne vom transforma?
Petru Laze
corectare 2011
1 Decembrie 1911. Zi Istorica a Neamului nostru, anuntata cu ani in urma de Profetii Adevarului, zi in care se deschide aici in lumina monitoarelor internetului, Un Nou Jurnal de Razboi !. Spiritele s-au aprins ,atacurile la persoana sunt vadite, jignirile si insultele sunt in floare, ura si invidia colcaie in vazul tuturor ! .Vom asista ori . . .participa la un RAZBOI CRESTIN DE CERNERE PROFUNDA, ULTIMA CRUCIADA A NEAMULUI impotriva Duhurilor Rele , ce salasuesc in Locuri Preainalte !!!. CRUCIADA imotriva Prefacatoriei si Minciunii, CRUCIADA impotriva falsitatii celor ce se pretind crestini , CRUCIADA IMPOTRIVA DUSMANILOR CRUCII MANTUITORULUI !!!. DUHUL SFANT sa fie , sa ramana si sa calauzeasca pe toti luptatorii neinfricati ,ce pornesc la lupta OCROTITI de DRAGOSTEA MANTUITORULUI ,ce poarta sub PLATOSA CREDINTEI o inima predata in intregime lui LUI , ce au cugetul sincer si curat , setosi dupa ADEVAR !.
Drept din punctul de vedere al adevarului,dar nu pucntul de vedere al fariseului.
Frate Gabi, eu cred ca trebuie inteles altfel inchinarea la Templu ! Domnul Isus era Stapanul templului. De cel putin doua ori se face de cunoscut, mai intai parintilor lui si apoi, tocmai poticnitilor (schiopatatilor inchinatori cu ambele picioare…cum ca Teplul era CASA TATALUI SAU ! El, Hristos, stia mai bine cum trebuie sa fie inchinarea impreuna cu inchinatorii adevarati ! De altfel o si explica in tot „ceremonialul” ei in Ioan 4, in fata unei samaritence cu o religie corcita si care schiopata de amandoua picioarele si cu sufletul…
Deci, frate Gabi, cu siguranta nu El, Domnul Inchinarii era poticnitul…Ei, fariseii erau cei ce schiopatau de ambele picioare inca de pe vremea lui Ilie Tisbitul, cand ii surprinde inchinandu-se lui Baal…Scrijelatul dintai !
Yep, Domnul poate fi trecut in ceata poticnitilor, ca se poticnea adesea in formele de inchinare din templu.
POST-SCRIPTUM:
Cam astea sunt „bubele” noastre, frate Remus !
Frate Remus,
Bine-ati remarcat prin exprimarea concisa si personalizata:
„Avem noi destule ” bube “, in care oamenii se poticnesc in noi, pe drept.”, dar…aceste „bube” nu vi se pare ca tin tot de…fariseism pus la dospit, precum „aluatul fariseilor” de altadata ?
In Evanghelia dupa Matei 16:6: „Isus le-a zis: „Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul fariseilor şi al saducheilor.” sau in Luca 12.1-3: „În vremea aceea, când se strânseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia. (Mat 16.6; Marc 8.15; Mat 16.12).
Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.
De aceea, orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor” !
Apostolul Pavel preia aceasta invatatura si o dezvolta sublim in 1 Corinteni 5:6-8:
„Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala?
Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sunteţi, fără aluat; căci Hristos, Paştile nostru, a fost jertfit.
Să prăznuim, dar, praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimele curăţiei şi adevărului.” (Ex 12.15; Ex 13.6; Deut 16.3; Mat 16.6-12; Marc 8.15; Luca 12.1).
Si cand faptele noastre rele sant o pricina de poticnire pentru cei din lume si in acest fel ii indepartam de Dumnezeu, cum este ? Cred ca, subiectul poticnirii trebuia descris la nivel general si nu numai din prisma ” fariseismului „.
Avem noi destule ” bube „, in care oamenii se poticnesc in noi, pe drept.
Fratele meu de credinta „ACIDUZZU”comentariile i-ti sint drese bine cu sare si au o mare valoare!Sint bucuros ca detii acest dar divin si sper ca in viata i-ti este de mare folos ,dupa cum si aici si pe alte bloguri comentariile tale ajung de un mare folos!Si multi nu se pot dezvinovati in ceea ce ajung sa cunoasca prin citirea comentariilor la subiectele care apar.Intradevar intre un fariseu ,carturar si vames este o mare diferenta !Dar mesajul Scripturii pentru toti este unul si cu un singur scop;El a inceput sa fie expus de catre ap.Ioan si fratele sau de credinta Luca in Evanghelia scrisa de el reda mesajul;”3. Si Ioan a venit prin tot tinutul din imprejurimile Iordanului si propovaduia botezul pocaintei, pentru iertarea pacatelor, 4. dupa cum este scris in cartea cuvintelor prorocului Isaia: „Iata glasul celui ce striga in pustiu: „Pregatiti calea Domnului, neteziti-I cararile. 5. Orice vale va fi astupata, orice munte si orice deal va fi prefacut in loc neted; caile strambe vor fi indreptate, si drumurile zgrunturoase vor fi netezite. 6. Si orice faptura va vedea mantuirea lui Dumnezeu.” 7. Ioan zicea, dar, noroadelor care veneau sa fie botezate de el: „Pui de naparci, cine v-a invatat sa fugiti de mania viitoare? 8. Faceti, dar, roade vrednice de pocainta voastra si nu va apucati sa ziceti in voi insiva: „Avem pe Avraam ca tata!” Caci va spun ca Dumnezeu din pietrele acestea poate sa ridice fii lui Avraam. 9. Securea a si fost infipta la radacina pomilor: deci, orice pom care nu face rod bun este taiat si aruncat in foc.” 10. Noroadele il intrebau si ziceau: „Atunci ce trebuie sa facem?” 11. Drept raspuns, el le zicea: „Cine are doua haine sa imparta cu cine n-are niciuna; si cine are de mancare sa faca la fel.” 12. Au venit si niste vamesi sa fie botezati si i-au zis: „Invatatorule, noi ce trebuie sa facem?” 13. El le-a raspuns: „Sa nu cereti nimic mai mult peste ce v-a fost poruncit sa luati.” 14. Niste ostasi il intrebau si ei si ziceau: „Dar noi ce trebuie sa facem?” El le-a raspuns: „Sa nu stoarceti nimic de la nimeni prin amenintari, nici sa nu invinuiti pe nimeni pe nedrept, ci sa va multumiti cu lefurile voastre.”
Indiferent de cine sintem si ce pozitie detinem ,credem ca acest mesaj nu mai detine putere si valoare si pentru noi?Eu nu prea cred si eu cred ca mesajul trebuie reamintit si scris fiinca „30. Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca; 31. pentru ca a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate, prin Omul pe care L-a randuit pentru aceasta si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita, prin faptul ca L-a inviat din morti…”
(Faptele ap.cap.17)
Este o mare bucurie pentru cine intelege mesajul si doreste in viata sa ajunga la o transformare despre care ap.Pavel scrie in efeseni capitolul 4 cu 22 la 32.
Iar daca noi putem pe cei din jur si cei prezenti la comentarii sa inteleaga aceste lucruri ,inseamna ca am inteles mesajul scris in epistola ap.Iuda;”20. Dar voi, preaiubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra preasfanta, rugati-va prin Duhul Sfant, 21. tineti-va in dragostea lui Dumnezeu si asteptati indurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viata vesnica. 22. Mustrati pe cei ce se despart de voi;
23. cautati sa mantuiti pe unii, smulgandu-i din foc; de altii iarasi fie-va mila cu frica, urand pana si camasa manjita de carne. 24. Iar a Aceluia care poate sa va pazeasca de orice cadere si sa va faca sa va infatisati fara prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale, 25. singurului Dumnezeu, Mantuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, sa fie slava, maretie, putere si stapanire, mai inainte de toti vecii, si acum si in veci. Amin. „
Dragul meu frate Viorel Chis,
As dori sa va sigur ca subscriu si eu intru totul afirmatiilor dumneavoastra:
„Nu este usor sa te lupti cu fariseii si carturarii secolului nostru fiinca teologic foarte multi sint bine educati si au putere sa ne puna la perete foarte usor dupa cum au facut si cu ucenicii pe timpul DOMNULUI ISUS HRISTOS.As dori sa ajunga la starea de pocainta fiecare care traieste doar in pretentie si as fi foarte bucuros ca fiecare sa-si recunoasca pacatul si gresala in pretentia pe care se expune fiinca astfel de la starea fireasca ar ajunge la ceea duhovniceasca si de la pretentie ar ajunge la o adevarata slujire si smerenie !Si calea credintei si adevarului nu ar mai putea fi vorbita de rau.La un mare chistig s-ar ajunge! Si ma rog ca tot fariseii sa ajunga in exprimare si dorinta ca Zacheu .” Singura diferenta intre pareri este ca Zacheu (nici cel din dud, nici cel din casa lui) nu era fariseu, ci vames, adica dintr-o patura sociala foarte urata de farisei. Vamesi am vazut pocaiti: Matei vamesul si Zacheu vamesul ! Dar farisei poticniti, inca n-am vazut niciunul pocaindu-se in decursul istoriei crestinismului in afara de Saul din Tars ! Dar cu el este o alta…istorie ! El s-a pocait nu pentru ca a auzit citate biblice ci pentru ca intalnirea lui cu Domnul Cel Inviat, a fost reala, palpabila pentru tot restul vietii lui de apostol al neamurilor !
Sunt sigur ca stiti cel putin la fel de bine ca si mine sensul si interpretarea cuvintelor:
„Să nu daţi câinilor lucrurile sfinte şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi să se întoarcă să vă rupă”. (Prov. 9.7-8; Prov .23.9; Fapte 13.45-46).
Si mai este frate Viorel, un cuvant nespus de aspru ( jignitor doar in aparenta), in Proverbe 26:3-7: „Biciul este pentru cal, fraul pentru magar, si nuiaua pentru spinarea nebunilor.
Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu semeni si tu cu el. – Raspunde insa nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu se creada intelept. –
Cel ce trimite o solie printr-un nebun isi taie singur picioarele si bea nedreptatea. –
Cum sunt picioarele ologului, asa este si o vorba inteleapta in gura unor nebuni. – ”
Domnul sa va fie desfatarea in tot ceea ce faceti spre slava Lui, Amin !
Fratele meu de credinta „ACIDUZZU „indrazneala in expunerea adevarului este binevenita si merita scrisa cu citate Scripturale din multe motive .Eu cred ca aceste lucruri merita sa fie cunoscute si discutate in urma subiectelor care circula pe paginile blogurilor evanghelice si cine detine intelepciune divina le apreciaza.Nu este usor sa te lupti cu fariseii si carturarii secolului nostru fiinca teologic foarte multi sint bine educati si au putere sa ne puna la perete foarte usor dupa cum au facut si cu ucenicii pe timpul DOMNULUI ISUS HRISTOS.As dori sa ajunga la starea de pocainta fiecare care traieste doar in pretentie si as fi foarte bucuros ca fiecare sa-si recunoasca pacatul si gresala in pretentia pe care se expune fiinca astfel de la starea fireasca ar ajunge la ceea duhovniceasca si de la pretentie ar ajunge la o adevarata slujire si smerenie !Si calea credintei si adevarului nu ar mai putea fi vorbita de rau.La un mare chistig s-ar ajunge!Si ma rog ca tot fariseii sa ajunga in exprimare si dorinta ca Zacheu .Foarte multi dintre fratii sinceri nu ar mai ajunge raniti si nici nu ar fi indusi in asa zisele crize financiare de azi care i-au prins pe foarte multi din cauza increderii si inducerii in eroare de acesti farisei dornici si lacomi de un chistig firesc si necrestinesc.,dar si usor de obtinut (formulare,formulare si semnaturi peste semnaturi).Timpurile i-si spun cuvintul fiinca si profetiile scrise cu privire la generatia nostra rebuie sa aiba o implinire dupa cum au avut cu fiecare generatie aparte si sa nu uitam de mesajul scris de ap.Petru in a doua sa epistola capitolul 1 cu 15la 21.,dar sa nu uitam nici de capitolul 2.Dar pe linga mesajul lor si noi primim un mesaj aparte si merita sa-L cunoastem ;
„10. Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul pe care l-a primit.
11. Daca vorbeste cineva, sa vorbeasca cuvintele lui Dumnezeu. Daca slujeste cineva, sa slujeasca dupa puterea pe care i-o da Dumnezeu: pentru ca in toate lucrurile sa fie slavit Dumnezeu prin Isus Hristos, a caruia este slava si puterea in vecii vecilor! Amin.
12. Preaiubitilor, nu va mirati de incercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca sa va incerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi; 13. dimpotriva, bucurati-va, intrucat aveti parte de patimile lui Hristos, ca sa va bucurati si sa va inveseliti si la aratarea slavei Lui.
14. Daca sunteti batjocoriti pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindca Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihneste peste voi. 15. Nimeni din voi sa nu sufere ca ucigas sau ca hot, sau ca facator de rele, sau ca unul care se amesteca in treburile altuia. 16. Dimpotriva, daca sufera pentru ca este crestin, sa nu-i fie rusine, ci sa proslaveasca pe Dumnezeu pentru numele acesta. 17. Caci suntem in clipa cand judecata sta sa inceapa de la Casa lui Dumnezeu. Si, daca incepe cu noi, care va fi sfarsitul celor ce nu asculta de Evanghelia lui Dumnezeu? 18. Si, daca cel neprihanit scapa cu greu, ce se va face cel nelegiuit si cel pacatos? 19. Asa ca cei ce sufera dupa voia lui Dumnezeu sa-si incredinteze sufletele credinciosului Ziditor si sa faca ce este bine. „
. . iar Pasii si Ochii drumului nostru de calatori pribegi printre neamuriule Lumii , lipsiti de tel si sortiti pentru totdeauna mortii, au zarit sus pe Dealul Golgotei , ADEVARATA LUMINA !. O LUMINA VIE, ce invinge veacurile si care a ajuns sa fie raspandita pana la marginile Lumii !. ODINIOARA, UN SIMBOL AL STGMATIZARII SI PEDEPSEI imperiului roman CU MOARTEA ,transformata DIN PURA SI DUMNEZEASCA DRAGOSTE in LUMINA VIE SI ETERNA ce acum lumineza UNIVERSAL si nepartinic, IN LUNGUL SI LATUL PAMANTULUI !!!. Lumina CRUCII LUI HRISTOS , a transformat moartea si osanda in BINECUVANTARE ! . CRUCEA a ajuns simbolic SA DEA intregii omeniri SPERANTA PIERDUTA ,SA TULBURE SI SA CUTREMURE TOTI DRACII !!! . Sa lumineze adancimile IADULUI,SA INVINGA MOARTEA SI PE CEL CE O MANIPULEAZA SPRE INTIMIDARE !!!. Este LUMINA CRUCII LUI HRISTOS ,SFINTITA PRIN SANGELE LUI PRELINS PE EA ,ce a invelit-o si a transformat-o IN SIMBOLUL DRAGOSTEI DIVINE SI AL MANTUIRII NOASTRE DIN PACAT !. Si cel ce se POTICNESTE DE ACEASTA CRUCE SFINTITA PRIN SANGERLE MIELULUI, va fi lasat in voia mintii lui blestemate,adancit si pierdut pe veci in intunecimile Ghenei !.Care este simbolul „calauzirii tale” ratacitule ??!!!
Poticnitul in general o sa se lege de aceia care nu fac ca si el .Poticnitul in general are o religie ,si se crede si bun in religia lui ,are si blog ,are si cont bun in banca ,are multe.Poticnitul este si el un rasad care creste repede si se inmulteste ,dar nu ii sadit de Dumnezeu.Poticnitul in mare parte a vietii lui nu a facut nimic real,intotdeauna isi cauta cinste , vrea sa devina faimos prin ranile facute semenilor sai.Poticnitul ii bun la mustrat ,dar nu suporta sa fie mustrat.
Frate Viorel Chis,
Personal cred intr-o pocainta a talharului (fariseului) doar daca acesta este sincer, autentic, si dovedeste indreptare pentru tot restul vietii lui. Noi roamanii insa avem un proverb putin mai dur folosit in astfel de ocazii: „Perie din coada de caine nu faci niciodata !” Oare nu (tot) asa se exprima si domnul Isus ? „Mai lesne este sa treaca o camila prin urechea unui ac decat…un „poticnit” care nu se pocaieste !”
Citatele Biblice invocate de dumneavoastra sunt autentice, dar suna doar a slogane in urechiele poticnitilor cronici ! Pocainta lor incepe de la recunoasterea starii jalnice personale, de la smerirea personala, nicidecum de la recitarea de…versete de aur !
Sa fiti binecuvantat, pentru frumoasele vorbe ce le rostiti !
Totodata iertati-ma de prea multa indrazneala. Dar stiti ca nu este facuta cu necuviinta infruntarii rautacioase !
Pentru multi este greu de perceput personalitatea si comportamentul fariseului!De ce ?Domnul Isus Hristos ne ajuta sa intelegem dupa cum ia ajutat si pe ucenici si pe multimi;Matei 23;”1. Atunci Isus, pe cand cuvanta gloatelor si ucenicilor Sai, 2. a zis: „Carturarii si fariseii sed pe scaunul lui Moise.”Deci daca si azi multi ajung in multe Biserici sa seada pe scaunul din spatele anvonului si sa-si protejeze pozitia prin cerinte doctrinale bine definite si persoane care-i apara interesul;membrul de rind ;ce mai poate sa explice?Nu prea multe si sa ajunga in considerare trebuie sa -l imite si sa devina ca el. Interesant ca ;”ACIDUZZU says:29 noiembrie 2011 la 4:57 AM”prin comentariu reda cu versete Biblice „cele sapte “calitati” ale…POTICNITILOR!”
Dar ce pot multimile sa faca ?Credem ca pot ele sa schimbe mersul evenimentelor?Traim in o lume intunecata si plina de pacate si daca ajungi sa lupti pentru expunerea ADEVARULUI ajungi o persoana izolata,considerata rea si ti se scrie ca „aduci acuzatii nefondate”cu chit ca se dau pagini de accesare pentru expunerea ADEVARULUI.Noi credem ca vor ajunge chit mai putini in Biserici?Ne autoamagim !Domnul Isus Hristos „a intrat in Templu. A inceput sa scoata afara pe cei ce vindeau si cumparau in Templu; a rasturnat mesele schimbatorilor de bani si scaunele celor ce vindeau porumbei. 16. Si nu lasa pe nimeni sa poarte vreun vas prin Templu.
17. Si-i invata si zicea: „Oare nu este scris: „Casa Mea se va chema o casa de rugaciune pentru toate neamurile”? Dar voi ati facut din ea o pestera de talhari.”
Chita tristete si durere si prea putin mesajul a ajuns sa fie inteles.Credem ca azi lucrurile sint schimbate?Nicidecum ,pentru multi ele sint amplificate si modernizate .Dar sa nu ne pierdem credinta fiinca azi pe linga acesti farisei mai putem intilni si persoane ca Zacheu despre care ap.Luca ce scrie in evanghelie?Sa citim;
„1. Isus a intrat in Ierihon si trecea prin cetate. 2. Si un om bogat, numit Zacheu, mai marele vamesilor, 3. cauta sa vada care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, caci era mic de statura. 4. A alergat inainte si s-a suit intr-un dud ca sa-L vada; pentru ca pe drumul acela avea sa treaca. 5. Isus, cand a ajuns la locul acela, Si-a ridicat ochii in sus si i-a zis: „Zachee, da-te jos degraba, caci astazi trebuie sa raman in casa ta.” 6. Zacheu s-a dat jos in graba si L-a primit cu bucurie. 7. Cand au vazut lucrul acesta, toti carteau si ziceau: „A intrat sa gazduiasca la un om pacatos!”
8. Dar Zacheu a stat inaintea Domnului si I-a zis: „Iata, Doamne, jumatate din avutia mea o dau saracilor; si, daca am napastuit pe cineva cu ceva, ii dau inapoi impatrit.”
9. Isus i-a zis: „Astazi a intrat mantuirea in casa aceasta, caci si el este fiul lui Avraam.
10. Pentru ca Fiul omului a venit sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut.”
Deci sa nu ne pierdem speranta si sa intelegem mesajul ap.Pavel din Romani 10;”10. Caci prin credinta din inima se capata neprihanirea, si prin marturisirea cu gura se ajunge la mantuire, .Asadar sa incercam sa intelegem in ce consta puterea neprihanirii si a sfinteniei care duce la desavirsire ,pentru a nu ajunge robi ai fariseilor si inconstienti de invatatura DOMNULUI ISUS HRISTOS.
In complectare ,vin si eu cu o cateva intrebari : -atunci cand POCAINTA incepe prin MARTURISIREA UNUI CUGET CURAT, cat dureaza longevitatea acestei stari sanatoase si pozitive de atitudine ,de partasie si de adapare din IZVORUL ADEVARULUI -numit -ISUS HRISTOS -MANTUITORUL LUMII -???!!!. O zi , o saptamana , o luna , cativa ani ???. Am toata convingerea ca „poticnitul nostru” nu a fost nascut ,crescut si format in mediul acela strict, de orbire si incapatanare ,mediul insular dogmatic, corupt,sortit fariseilor din vechime !. Am tendinta sa cred ca ceva, candva si undeva ,dupa ce el a pornit pe CALEA ADEVARULUI, facand verbal in fata martorilor vazuti si nevazuti aceea marturisire sincera,publica ,in care a afirmat ca doreste nesilit de nimeni si de nimic ,sa-l urmeze pe Isus -Mesia ,ceva dramatic si neprevazut s-a intamplat in viata lui !.
O clipa de neveghiere, o ispita ,un eveniment ,in care lipsa lui de maturitate , lipsa lui de experienta in viata, i-a anulat complect si definitiv frumoasa si salvatoarea decizie ce a luat-o !. O decizie benefica doar sufletului si ami putin . . .trupului !!!. Oare numai tarana aceasta grea si orgolioasa sa fie de vina in inrairea inseptita ??!! .Oare de ce duhurile rele locuesc” in locuri preainalte” si care este „antidotul” de neutralizare al lor ??!!. Cum putem oare preveni in timp util contactul si contaminarea cu astfel de ” impiedecati” nocivi bisericii si partasiei fratesti ??!!. Oare distanta si timpul dintre Botezul in Apa si Botezul cu Duhul Sfant , fiind prea lungi ,pot cauza si produce aceea contaminare periculoasa sufletului printr-o „impiedecare” irecuperabila ??!!.Am constastat si eu personal ,ca „impiedecatul amator ” se maturizeaza ,creste si se transforma intr-un „poticnitor contagios ” de calibru, un „poticnitor profesionist” ,cu „abilitati” ,cu putere de contriol si de influenta,ce poate contamina cu virusul „convulsiilor, expectoratiilor si poticnirilor lui” pe foarte multi credinciosi cu care el vine in contact !!!. Spalarea mainilor ,batista si distanta ajuta mult !
Nu face nimic ,insa ii da in cap celui care are curajul de a iesi din ritualurile lui si a face ceva pt Domnul.
Imi place de Isus ca nu a ascultat de ei.Iubirea fata de oameni a trecut dincolo de datinile lor ,de impotrivirile lor.Cand ma gandesc ca poticnitii erau din Israel.Parca asa merge comparatia cu cei de prin adunarile noastre care sunt asa de multumiti daca nu faci nimic numai sa umblii in rituarulile lor stravechi fara viata
Slava Domnului ca sunt si acum rascumparati care asculta mai mult de Isus decat de acesti poticniti ,chiar cu riscul ca sunt umiliti si improscati cu noroi
LASATI-I !
Sunt…
a) Povatuitori orbi (calauze oarbe); (Matei 23:16,24,26)
b) Serpi si pui de naparci;(Matei 23:33)
c) Morminte varuite;(Matei 23:27)
d) Nebuni si orbi;(Matei 23:17)
e) Ucigasi fratricizi;(Matei 23:30,35)
f) Farisei fatarnici;(Matei 23:13,14, 15, 23,25, 27,29) predomina desavarsirea-n fatarnicie (de sapte ori ii numeste „fatarnici”, in sapte versete la rand…)
g) Rabi;(Matei 23:7-12)
Iata dar, intr-un singur capitol doar, cele sapte „calitati” ale…POTICNITILOR!
Desigur, ale poticnitilor de-atunci si dintotdeauna, permanent valabile pentru…urmasii urmasilor lor ! Doamne, rareste-i de prin biserica Ta !