Am primit zilele acestea o scrisoare a unui observator al vieții religioase a orașului nostru. Nu vreau să comentez conținutul și nici stilul. Se vede de la poștă că scrie într-o limbă pe care n-o stăpânește tocmai pentru ca să nu-și dovedească necunoașterea limbii materne. Citindu-i infantilismul lingvistic și inepțiile informaționale plămădite în limba română și exprimate scremut în cea engleză, mi-am adus aminte de o poveste hazlie.
Un individ năvălește în sala de urgențe a spitalului cu ambele urechi arse grav. Doctorul l-a întrebat, cum era și firesc, cum a ajuns să aibă urechile arse.
– Păi, să vedeți, a zis omul. Îmi călcam nădragii și a sunat telefonul. Din greșeală am răspuns cu fierul de călcat și mi-m ars urechea dreaptă.
– Dar cum de te-ai ars și la stânga? A întrebat doctorul.
– La stânga m-am ars când am sunat după salvare.
paşi spre lumină 
Vorba aceea , romaneste am uitat, engleza nu stiu..
.
Noroc ca scula 🙂 aia de calcat nu a fost ascutita….
ca raminea fara urechi…..
si era gata cu cariera in politica..
nu mai aveai de ce sa-l tragi..
Daca nu inveti din propiile greseli , pur si simplu vei deveni- carbune .Deosebit de cei trei tineri aruncati in cuptorul incins –ei erau cu INTELEPCIUNEA, ADEVARUL, VIATA si PUTEREA – eliberati, nici macar nu miroseau a fum.
Un bun prieten, Pavel G îmi spunea că o rudenie de a lui, o bunicuță a tot insistat la familie să fie dusă la doctor fiindcă era bolnavă. Responsabilitatea aceasta a căzut unui nepot care știa românește… așa cum știa. Ajunsă acolo și după ce s-au făcut ceva analize care au fost oarecum bune bătrâna a tot insistat la nepot să întrebe pe doctor ce boală are fiindcă ea nu se simte bine deloc. La insistențele bătrânei nepotul întreabă încă odată despre starea ei de sănătate. Doctorul ca să o lămurească pe bătrână îi spune că ea se simte mai rău ”because she is old”. Nepotul fără nici o ezitare îi traduce bunicii ”te simți așa fiindcă ești veche mamaie”
Faina intamplarea.