Din memoriile unui pastor penticostal (1)

mamica si taticu

Florica și Traian Ștrengar


Printre lucrurile moștenite de la socrul meu, Traian Ștrengar, este și o agendă din anul 1984, pe care a folosit-o până prin 1991. Este una din agendele acelea pe care puneam mâna foarte rar și pe care le foloseam ani la rând, nu pentru calendarul din ele, ci pentru a ne nota chestiuni importante.

Socrul meu, Traian Ștrengar, pastorul Bisericii nr. 1 din Oradea, din strada Ion Ghica nr. 13, a folosit agenda aceasta pentru a nota în ea ședințele de la Filiala Oradea sau de la Cultul Penticostal la care a participat.

Am decis să public aceste note, așa cum au fost ele luate de socrul meu, pentru a ilustra modul în care se desfășurau aceste ședințe de „orientare” cum le numeau reprezentanții Departamentului Cultelor și cei ai Cultului Penticostal. Agenda va fi publicată în întregime în cartea: „BETEL – Istoria construirii Bisericii Penticostale din Oradea”, carte la care lucrez în prezent. Cred că tânăra generație are nevoie să știe de unde am venit și să cunoască mai bine trecutul nostru. Fără trecut, prezentul n-are niciun viitor.

Din respect pentru unii din păstorii penticostali le voi da doar inițialele, atunci când sunt menționați de pastorul Ștrengar. Fiind marginalizat de conducerea cultului după construirea bisericii din Oradea, socrul meu nu era invitat nici măcar să facă vreo rugăciune la aceste ședințe. Nu era deloc supărat din această cauză. Iată ce notează în agenda sa despre o conferință din 1984 de la București:

August 15, 1984

CONFERINȚA Cultului Penticostal, la București (Sebastian).

Ora 9.30. Rugăciune. Ps. 46. Fr. Mariș și Bujorel.
Ora 10. Fr. Vamvu Alex. Deschide ședința, invită sus pe fr. Berar, Matache, Tipei, Grosu – supravegheatorii.

Inspectorul stă jos.

Se face o rugăciune. Ps. 89.
Vorbește Berar despre președintele țării, d-l Nicolae Ceaușescu, arătând câteva activități ale președintelui, arătând că a văzut de multe ori la televizor fapte și dragostea conducătorului nostru. Apoi arată că ne bucurăm de libertate și de vestirea Evangheliei. Cere apoi ca Domnul să binecuvinteze întreaga activitate a țării nostre.

Fratele Vamvu urează bun venit tuturor fraților. Urează bun venit inspectorului Cristoiu.
Dă citire unui referat legat de realizările și înfăptuirile timp de 4 decenii de libertăți religioase. (Amintește de persecuțiile credincioșilor din anii de dinainte de 40 de ani).

Ordinea de zi: A patruzecea aniversare (1944). Evenimentele trecutului, război, Germania hitleristă, actul de la 23 august 1944. Citește Romu Mocanu din Dej.

În urma referatului se dă cuvânt fr. Grosu.
Începe cu Biblia, arată cuvinte biblice foarte frumoase, apoi se referă la referat arătând că la 23 august, fiind credincios a avut încredere în Dumnezeu, apoi a văzut lagărele de exterminare, cuptoarele pentru evrei și multe nenorociri pe care le-a produs războiul mondial, arată că nu mai este de dorit război. Cei 40 de ani de pace, am avut odihnă și am avut prin muncă și pâine și am construit ceva, așa cum poporul lui Israel în timpul lui Solomon a avut 40 de ani de pace. Mulțumește lui Dumnezeu și conducerii țării pentru pace și progres. Domnul să binecuvinteze pământul țării noastre cu roade, cu pace și libertate țării.

Fr. Emil Bulgăr.

Sunt bucuros că am prilejul să vorbesc despre țara în care ne-am născut și trăim. Țara noastră a fost țară agrară. În 1944 aveam 14-15 ani. Tata era pe front. Îl așteptam pe tata. Azi, după 40 de ani, oriunde dezvoltarea industriei grele, ușoare, etc. Diferite obiective și realizări. Apoi trebuie să avem grijă de ele.

M. M.

Se referă la realizările cultului nostru, amintește de perioada 1922-1944 pe linie de credință. După 44 arată libertatea de conștiință religioasă aprobată prin constituție. Libertatea ne dă dreptul să ne adunăm în case nu prin păduri, și noaptea.
Aprobarea Seminarului Teologic, care era necesar cultului nostru și bisericilor din țară. Cuvinte de îmbărbătare pentru pastori.

T.

Vorbește despre istoricul Aradului pe linie de credință. Sărbătorim 40 de ani de pace și realizări, dar și realizări cultice.
Amintește de sărăcia din familia lor, 9 copii și în sărăcia după război, mama țesea în război. La terminarea ghemului de ață a fost o coajă de pâine pe care l-am luat și l-am mâncat, fiindcă nu aveam în casă numai mălai.
Vorbește apoi  de binele țării, de fericirea țării, de bogățiile țării. Arată marile drepturi și beneficii.

Fr. L. C.

Vorbește de momentele de bucurie la încetarea războiului în 1945.
Apoi vorbește despre devotamentul nostru față de țara noastră care a făcut foarte mari realizări în cei 40 de ani. Amestecă realizările țării cu activitatea biblică…

Fr. S.

Înainte de 23 august era analfabetism în țară. După 23 august s-a pornit la alfabetizare. Mari realizări și pregătirea poporului nostru. Pregătirea predicatorilor. Cursuri speciale. Lumină teologică, etc…

C. T.

Vorbește puțin de trecutul negru și nu dorește să vorbească de trecut și nici de prezent (realizări). Vorbește despre realizări pe linie de pace la care contribuie România. Stoparea armamentelor în Europa și în lume…
Apoi totuși, arată de libertatea în țara noastră pe linie de credință, cum li se dă voie chiar străinilor să ne viziteze, să ne adunăm la conferințe, să avem adunări cultice, etc…

Fr. Vamvu

Face referiri la referat sumar, arată realizările. Apoi arată pe scurt pe antevorbitorii care au arătat lucruri frumoase.
– Să se trimită dosarele tinerilor pentru seminar.
– Să punem accent pe ridicarea bisericilor, cu credincioșii lor.
– Să cultivăm dragostea de țară și conducerea ei.
– Să avem grijă să nu se facă dezidențe în biserică, să avem grijă de sectorul pe care-l păstorim:
– În rândul membrilor să păstrăm regulile cultului la vorbitori și cântări.

Apoi avem două telegrame:

1. Către D-l Nicolae Ceaușescu,
Cu prilegul aniversării de 40 de ani… Urează sănătate, etc.
Câteva realizări generale, apoi datorită înțelepciunii și devotamentului… Cultul nostru a primit recunoașterea. Câteva salutări.

2. D-lui Cumpănașu. Dir, general al Departamentului (Cultelor). La fel, eliberarea cultului nostru la 23 august 1944… cauza păcii… Salutări.

Pauză 14’

(Partea a doua a ședinței)

Fr. Gurău – Referatul: Rolul pastorului în biserică, obligații, etc…

Nu ia cuvântul nimeni.

Fr. Vamvu face unele referiri la rolul pastorului.

Inspectorul Cristoiu, ia cuvântul.

–        Întreabă, dacă la începutul lunii septembrie se începe seminarul și Dv. Nu aveți încă cei 10 studenți stabiliți. Dosarele.

–        În cult nu se mai fac actele la fel, exemplu; unii fac spălarea, alții nu fac, alții fac înainte alții după cină? Cum este?

–        Se fac ore de stăruință până la orele 24 noaptea. De ce?

–        Dv. Pastorii vă faceți diaconi care vă pun pe dv, la o parte după ce i-ați făcut.

–        Auto încredere – îngâmfare la cei care au făcut seminarul – ce știu ăștia mai vechi, mai bătrâni? Cred că știu mai multe din experiență.

–       Să respectați și pe ceilalți clerici din alte culte, preoți, etc.

4 gânduri despre “Din memoriile unui pastor penticostal (1)

  1. dave

    Se vede binisor influenta, sau mai degraba constringerea regimului comunist. Nimic nu se putea face fara macar sa amintesti pe „cel mai iubit fiu a-l poporului”.

    1. JOHN

      DAR NOI PENTICOSTALI IN VREMEA RAPOSATULUI ERAM VAZUTI OAMENI CEI M-AI DE JOS FARA NICI O PREGATIRE NU ERAM BUNI DE NIMIC PENTRU SOCIETATEA ROMANA -VA ROG URMARITI ISTORIA PENTICOSTALILOR AI SECOLUL XXI UNDE SINTEM IN EUROPA, AMERICA DE NORD-VEDEM CUM DUMNEZEU NE-A PURTAT DE GRIJA PESTE ANI DAR NE VA PURTA SI CONTINUARE CACI NU NE STA LA BAZA UN SISTEM ATEU CI AVEM PE DUMNEZEU PURTAREA DE GRIJA A FAMILILOR NOASTRE…

    2. Pe mine m-a intrigat faptul că la referatul politic s-au înghesuit cu toții să ia cuvântul și să elogieze realizările regimului comunist și ale lui Ceaușescu. După citirea referatului teologic despre rolul pastorului, nimeni nu ia cuvântul.

  2. Tiberiu Pop

    Se observa clar ca Miscarea Penticostala din Romania a fost subordonata si la nivel de conducere controlata de Partidul Comunist Roman. Apoi vedem ca liderii in loc sa vorbeasca despre progresul spiritual al Bisericilor in cea mai mare parte, ei vorbesc despre bunastarea vietii si glorifica conducerea lui Nicolae Ceausescu.

    E clar ca Penticostalii au colaborat cel mai tare pe vremea comunistilor dintre toate cultele evanghelice.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s