Sălciile

Salciile

Cu părul despletit
ca Absalom
în oglinda tremurătoare
a apei
se admiră tăcute
sălciile.
Și nu e nicio prihană
în sfânta lor mândrie
cu care-și piaptănă
podoaba
cu degete de vât.

N-am înțeles niciodată
de ce li se spune
sălcii plângătoare,
când înfrât
de neputința
de-a le spune
cât de frumoase sunt
cel ce plânge
eu sunt.

Din volumul: Semnătura iubirii – de Petru Lascău

Un gând despre “Sălciile

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s